Judecatorul Marius Tudose, concluzii la finalul mandatului de presedinte al CSM (discursul)

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii discursul sustinut de judecatorul Marius Badea Tudose miercuri, 6 ianuarie 2016, cu ocazia prezentarii Raportului de activitate al Consiliului pe anul 2015.

---

Raportul a fost prezentat in prima sedinta din 2016 a Plenului CSM, sedinta in care a fost aleasa si noua conducere a Consiliului: judecatorul Mircea Aron - presedinte, iar procurorul Luminita Palade - vicepresedinte.

Discursul:

"Concluzii privind progresele inregistrate, vulnerabilitatile identificate si masurile luate sau propuse pentru remedierea acestora

Distinsi invitati,

Stimati colegi !

La final de mandat imi revine onoranta misiune de a va prezenta, pe langa raportul detaliat al activitatii Consiliului pe parcursul anului 2015 - pus la dispozitia dumneavoastra prin grija secretariatului sedintei, principalele concluzii privind progresele inregistrate, vulnerabilitatile identificate si masurile luate sau propuse pentru remedierea acestora.

Evident, noua conducere a Consiliului ce va fi aleasa astazi, prin votul dumneavoastra, are deja pregatite propriile stategii si planuri de actiune. Avand in vedere implicarea constanta si comuna a tuturor membrilor Plenului in activitatile curente sau cu caracter exceptional derulate in anii anteriori, am convingerea ca, viziunea privind problematicile si prioritizarea acestora nu poate fi decat una obiectiva, pragmatica si constructiva, bazata pe continuitate si perseverenta in a atinge obiectivele asumate de Plenul Consiliului la inceputul mandatului sau, in 2011.

Experienta de 5 ani ca membru al acestui Plen imi permite sa afirm ca fiecare dintre noi am dezvoltat mecanismele principiale si colegiale necesare unei functionari ca organism colectiv de decizie, ca avem capacitatea de a gandi si actiona in sensul rolului constitutional al acestei institutii si de a aborda complex si in perspectiva problemele de sistem, ca probleme ale societatii, mai mult decat ca probleme ale noastre ca profesionisti ai sistemului.

In acest context, analiza privitoare la activitatea Consiliului in anul 2015 a fost orientata spre evidentierea unor concluzii, parte din ele incomode, dar care sa dea o imagine obiectiva a ceea ce s-a facut si a ceea ce ramane de facut, ca necesitate si nu ca oportunitate, astfel incat sistemul judiciar sa functioneze la parametrii de performanta, iar justitia sa reprezinte perimetrul de echilibru al unei societatii profund amprentata de transformarile sociale, politice si economice pe care le parcurge.

Astfel, principala caracteristica a activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, pe parcursul anului 2015, a fost perseverenta orientare spre proiecte concrete si aplicate, sustinute riguros prin actiuni si activitati de tip rezultat.

Fie ca au vizat aspecte si problematici derivate din rolul Consiliului de administrator al sistemului judiciar sau necesitati legate de buna functionare a institutiei in sine, o serie de situatii preexistente sau aparute ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale, ca efecte - mai mult sau mai putin previzionate - ale aplicarii Noilor Coduri ori, pur si simplu, rezultate din situatiile cu caracter particular intalnite in activitatea curenta a sistemului judiciar si a institutiei Consiliului, au fost abordate analitic si sistemic, din perspectiva cauzelor, efectelor si eficientei practic- aplicative a reglementarilor existente.

Aceasta maniera de lucru a permis nu numai identificarea riscurilor si vulnerabilitatilor asociate perpetuarii sau ignorarii acestor disfunctii, cat, mai ales, proiectarea unor masuri care sa contribuie la asigurarea legalitatii, eficientei, transparentei si predictibilitatii activitatii sistemului judiciar si institutiei Consiliului, atat din perspectiva resurselor, cat si din perspectiva mecanismelor de decizie, evaluare si control.

O necesitate ferm conturata in perioada anterioara a devenit obiectivul prioritar al Consiliului in anul 2015 si anume, consolidarea institutionala a autoritatii judecatoresti prin intarirea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar cu respectarea actualitatii principiilor si predictibilitatii normelor.

Sub acest aspect, au fost reluate si intensificate demersurile necesare initierii, de catre ministrul justitiei, a procedurilor de modificare legislativa in legatura cu propunerile formulate de Consiliu in perioada 2011-2014, a celor determinate de deciziile Curtii Constitutionale, precum si a celor rezultate prin reevaluarea, in termeni de actualitate, a legilor justitiei (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Rezultate in urma unui complex proces de consultare a tuturor magistratilor, propunerile de modificari legislative inaintate ministrului justitiei, pana la inceputul lunii noiembrie, pot asigura atat nevoia de predictibilitate, transparenta si acuratete, cat si punerea in acord cu realitatile din sistem in ceea ce priveste cariera magistratilor, cat si cu recomandarile continute in rapoartele MCV referitoare la procedurile de numire a sefilor „marilor parchete“.

O alta prioritate a anului 2015 a fost elaborarea unui punct de vedere comun al sistemului judiciar, inclusiv prin promovarea de amendamente propuse de Consiliu, in legatura cu numeroasele si diversele propuneri de modificare si completare a Codului penal si Codului de procedura penala, in vederea adaptarii prevederilor continute, in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, la realitatile si necesitatile rezultate din aplicarea lor practica. In acest sens, Consiliul a desfasurat, in 2015, o sustinuta colaborare interinstitutionala, avand rolul de catalizator al dialogului intre profesionistii sistemului si Ministerul Justitiei, in cadrul comisiilor si grupurilor de lucru pentru implementarea codurilor, precum si in cadrul mai larg oferit de Grupul de lucru interinstitutional pentru accelerarea implementarii obiectivelor de referinta prevazute in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. In mod necesar, activitatile derulate de Consiliu in acest domeniu au presupus o stransa colaborare cu comisiile juridice ale celor doua camere ale Parlamentului Romaniei.

Urmarind sprijinirea procesului de unificare a practicii judiciare si prin alte mecanisme decat cele proprii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia pentru judecatori a Consiliului a promovat o modalitate suport, accesibila si interactiva, sub forma intalnirilor trimestriale in care sunt dezbatute problemele de drept care genereaza practica neunitara, procedura fiind aprobata de Sectia pentru judecatori a Consiliului in anul 2015.

Organizarea in acest an a unor intalniri trimestriale pe materii, cu presedintii de sectii de la curtile de apel s-a dovedit a fi deosebit de utila, nevoia schimbului de informatii cu privire la practica judiciara a altor instante putand fi satisfacuta si prin alte mijloace decat culegerile editate de jurisprudenta. Mecanismele proactive de unificare a practicii judiciare, care sunt atributul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desi mult mai eficiente ca efecte juridice datorita faptului ca devin obligatorii, sunt mecanisme accesibile numai instantelor superioare, care judeca in ultima instanta o cauza, or problemele controversate apar, de cele mai multe ori, inca de la judecarea in prima instanta a cauzei. Publicarea minutei intocmite urmare intalnirii trimestriale atat in zona accesibila magistratilor din EMAP (portalul utilizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii pentru organizarea activitatii Consiliului, instantelor si parchetelor), cat si pe intranetul curtii de apel, comunicarea acesteia tuturor curtilor de apel, precum si clasificarea minutelor pe materii si subcategorii, in scopul unei usoare identificari, sunt masuri menite sa contribuie, in secundar, la unificarea practicii judiciare.

O zona de vulnerabilitate identificata de-a lungul timpului, in ceea ce priveste evaluarea calitatii resursei umane din sistemul judiciar, a fost data de ineficienta sistemului existent de evaluare individuala a magistratilor. Necesitatea cresterii efectivitatii procesului de evaluare a magistratilor si a eficientizarii acestuia a impus modificarea si completarea de o maniera substantiala a Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, precum si aprobarea unui nou Ghid de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor si a unor noi fise de evaluare a activitatii profesionale a acestora. Una dintre modificarile operate o constituie corelarea indicatorilor de eficienta a activitatii judecatorilor cu indicatorii pe baza carora se apreciaza eficienta si eficacitatea activitatii instantelor, iar in ceea ce priveste evaluarea eficientei activitatii desfasurate de procurori, indicatorii relevanti se vor raporta la volumul de activitate al parchetului in sectorul in care isi desfasoara activitatea procurorul evaluat.

In paralel, au fost depuse eforturi sustinute in vederea asigurarii si cresterii eficientei institutionale a instantelor si Consiliului, urmarindu-se atat responsabilizarea resurselor umane, cat si reorganizarea structurala interna pe anumite componente functionale. Astfel, pe parcursul anului 2015 au fost operate frecvente interventii normative la nivelul Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti si a Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului in scopul punerii in concordanta cu textele legislatiei primare si secundare care au suferit de-a lungul timpului unele modificari sau completari, precum si in scopul ordonarii si cresterii acuratetei textelor propriu-zise, fiind aprobat, in final, un nou Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti.

In ceea ce priveste institutia Consiliului, se poate afirma ca, la 10 de ani de la infiintare, 2015 a fost un an al definitivarii componentei de reglementare secundara in ceea ce priveste organizarea, functionarea si gestionarea carierei in conformitate cu statutul asociat resurselor umane proprii institutiei: personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, functionari publici si personal contractual, in paralel, asigurandu-se si reorganizarea functionala, un management stabil si ocuparea judicioasa a schemei cu personalul adecvat.

De asemenea, anul 2015 a reprezentat un an de varf in ceea ce priveste implicarea Consiliului in activitati din domeniul programelor cu finantare europeana si internationala, fiind finalizate trei proiecte in cadrul Programului de Cooperare Elvetiano-Roman pentru reducerea disparitatilor economice sociale in cadrul Uniunii Europene. In aceeasi perioada de referinta s-au derulat doua proiecte si s-a obtinut finantarea, fiind initiate alte cinci proiecte in cadrul Mecanismului Financiar Norvegian.

In indeplinirea atributiilor sale de coordonare a Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri, Consiliul a urmarit, prin masurile aprobate de Plen, dezvoltarea capacitatii si consolidarea corpului personalului de instruire a celor doua institutii de formare.

Alte modificari operate la nivelul legislatiei secundare au vizat imbunatatirea procedurilor de concurs, in cazul unor concursuri organizate pe baza regulamentelor aprobate prin hotarari ale Consiliului Superior al Magistraturii, urmarindu-se, in toate cazurile, orientarea textelor in sensul unei acurateti superioare si asigurarii unei transparente adecvate procedurilor vizate. De asemenea, au fost aprobate doua regulamente utile pentru asigurarea unei eficiente gestionari a activitatii si resurselor umane proprii institutiei Consiliului, si anume Regulamentul privind raspunderea disciplinara a personalului de specialitate juridica si Codul de conduita etica a functionarilor publici si a personalului contractual.

Din perspectiva atributiilor sale jurisdictionale in materie disciplinara, in anul 2015 Consiliul inregistreaza o crestere ingrijoratoare a numarului de actiuni disciplinare. Astfel, pe rolul Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara au fost inregistrate 42 de actiuni disciplinare, iar pe rolul Sectiei pentru procurori in materie disciplinara au fost inregistrate 11 actiuni disciplinare. Aplicarea sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura in 2015 pentru un numar de 6 judecatori, conduce la concluzia cresterii eficientei activitatii Directiei pentru judecatori din cadrul Inspectiei Judiciare si a gradului de responsabilitate si fermitate a Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului. Insa, dincolo de procesul sanctionator, este necesara adoptarea unor masuri mai ample de prevenire a unor astfel de abateri.

Daca adaugam la cifrele prezentate anterior si deciziile Sectiilor Consiliului de suspendare din functia de judecator/procuror ca urmare a luarii de masuri preventive/trimitere in judecata a unui numar de 11 judecatori, respectiv 12 procurori, precum si cele 2 hotarari ale Sectiilor privind incalcarea prevederilor Codului deontologic se contureaza o vulnerabilitate interna a sistemului determinata de calitatea unei parti a resursei umane. Gravitatea acesteia este accentuata de pozitionarea profesiei de magistrat in categoria profesiilor de elita, a rolului extrem de important al sistemului judiciar in configuratia statala si de consecintele generate la nivel de asteptare a societatii in justitie si profesionistii sai.

O alta vulnerabilitate, care, in absenta unor masuri eficiente, tinde sa devina, in cel mai scurt timp, un risc in stabilitatea si eficienta judecatoriilor si parchetelor de pe langa judecatorii, este data de scaderea si in 2015 a gradului de ocupare a posturilor de judecatori si procurori la nivelul acestora, si in special a posturilor de conducere, conjugata cu rata mare a promovarilor la instantele si parchetele imediat superioare in grad. Promovarea in grad de la nivelul judecatoriilor si parchetelor de pe langa judecatorii este insuficient compensata prin intrarile in sistem asigurate de Institutul National al Magistraturii si prin admiterea in magistratura in conditiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, fiind necesare masuri imediate pentru ocuparea acestor posturi in conditiile in care prin noile coduri s-au conferit competente suplimentare acestor institutii judiciare de prima instanta - avand in vedere volumul mare de lucru deja existent la acest nivel. Acest dezechilibru de resurse la nivel de sistem este potentat si de tendinta de migrare a procurorilor stagiari spre functii de judecator, Consiliul inregistrand, in urma promovarii examenului de capacitate, in anul 2015, exclusiv optiuni ale procurorilor (18) de numire in functii de judecator.

Formula identificata de Consiliu, in urma unor analize complexe ce au vizat, printre altele, aspecte calitativ - evolutive asociate etapelor din cariera profesionala a judecatorilor si procurorilor si calitatea de ansamblu a activitatii judiciare la nivelul instantelor si parchetelor inferioare, este aceea de a propune o modificare legislativa privitoare la cariera magistratilor, in sensul maririi vechimii necesare pentru a fi admis la examenul de promovare in grad profesional. S-a apreciat ca o experienta suplimentara - fata de durata prevazuta de legea in vigoare - la aceeasi instanta, reprezinta la nivel individual un plus consistent de maturizare profesionala si personala, iar la nivel de institutii contribuie la stabilitatea acestora, cu efect pozitiv asupra performantei si a calitatii actului de justitie.

Evidentele statistice reflecta o alta vulnerabilitate data de numarul aproape dublu de functii de executie si functii de conducere vacante la nivelul parchetelor fata de numarul functiilor vacante la nivelul instantelor, in conditiile in care la nivel national raportul numeric al posturilor procurori: judecatori este de 1:1,6. Ingrijoratoare este si constatarea ca aproximativ o treime din totalul de functii de conducere existente la nivel de parchete au ramas vacante si pe parcursul anului 2015. In acelasi timp, la nivel de instante procentul de neocupare a functiilor de conducere nu este nici el neglijabil, fiind de 20%. Aceste date statistice poarta, fara dubiu, asupra eficientei manageriale de ansamblu, dar in mod special, asupra eficientei manageriale a instantelor si parchetelor la care sunt localizate posturile vacante mentionate si, implicit asupra calitatii activitatii acestora. Acest dezechilibru, preluat in cifre apropiate la inceputul anului, s-a mentinut pe parcursul anului 2015.

In acest context, al constatarii unor vulnerabilitati multiple si concurente in ceea ce priveste resursele umane ale sistemului judiciar, se impune o analiza sistemica a cauzelor si efectelor generate pe termen scurt si generabile pe termen mediu si lung, masurile propuse si promovate de Consiliu anul acesta, inclusiv cele privind modificarea si completarea Legilor Justitiei si a Legii privind personalul auxiliar de specialitate, fiind necesare, dar nu si suficiente. Plenul Consiliului a considerat prioritara modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea si numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor, rezolvarea situatiilor in care magistratii sunt in imposibilitate de a-si exercita functia, precum si eficientizarea managementului instantelor si parchetelor.

Este evident ca procesul de regandire a politicilor de resurse umane, initiat anul acesta, astfel incat acestea sa implice aplicarea de formule eficiente pe termen lung, care sa asigure si sa mentina stabilitatea sistemului judiciar pe componenta de resurse umane, este singura optiune ce presupune insa, si in viitor, asumare responsabila, vizionara, coerenta, integrata si - esential - sustinere din partea celorlalte autoritati responsabile.

Propunerile de modificare a actelor normative anterior mentionate, inaintate ministrului justitiei, au urmarit si inlaturarea unor alte vulnerabilitati privind resursele umane, identificate izolat de-a lungul timpului, dar cu potential de afectare a calitatii activitatii profesionale individuale, precum cele generate de posibilele afectiuni ale starii de sanatate asociate persoanei magistratului. Solutiile propuse de Consiliu urmaresc atat protejarea calitatii actului de justitie, cat si protejarea persoanei magistratului aflat intr-o situatie de incapacitate de munca.

Abordarea tuturor aspectelor ce converg spre vulnerabilizarea sistemului a impus orientarea preocuparilor Consiliului in sensul elaborarii unor criterii obiective de analiza a volumului de activitate al instantelor si parchetelor raportat la schemele de personal, precum si stabilirea unor criterii clare ce trebuie avute in vedere la redimensionarea schemelor instantelor judecatoresti. In baza acestora, Consiliul a procedat, si in 2015, la redistribuirea posturilor de judecator si de procuror si a hotarat asupra unui calendar estimativ al procedurii de redistribuire a posturilor de judecator pentru anul 2016.

Anul acesta, Consiliul - in colaborare cu Ministerul Justitiei - prin grupul de lucru multi-disciplinar dedicat, a definitivat si pus in functiune Programul Statis, un important instrument informatic de colectare a datelor si informatiilor ce va permite evaluarea eficientei instantelor raportat la volumul de activitate, gradul de complexitate al cauzelor si resursele umane existente.

Realitatea a dovedit ca redesenarea hartii administrative judiciare, fie prin rearondare administrativ judiciara (acolo unde este posibil acest lucru) de localitati din raza de competenta teritoriala a unor instante si parchete in raza de competenta teritoriala a unor instante si parchete mai putin aglomerate, fie prin desfiintarea de instante si parchete sunt masuri absolut necesare in vederea eficientizarii si cresterii calitatii actului de justitie. Este de datoria institutiilor reprezentative din justitie sa insiste pe langa legislativ in acest scop, avand in vedere si constanta cu care Comisia Europeana a recomandat restructurarea instantelor si parchetelor, precum si refacerea echilibrului dintre numarul de angajati si volumul de munca, ca elemente fundamentale ale reformei sistemului judiciar din Romania.

Desi extrem de anevoios, avand in vedere respingerea in 2015 de catre ambele camere ale parlamentului a Proiectului de Lege privind rationalizarea instantelor si parchetelor, prin desfiintarea unor instante si parchete, Consiliul a reluat procesul de elaborare a unui nou material care sa fie propus legislativului in scopul desfiintarii/rearondarii unor instante/parchete, fiind constituit un grup de lucru interinstitutional in acest sens.

Fara a neglija importanta resurselor logistice si de infrastructura in asigurarea unei stabilitati functionale generatoare de performanta, dar a carei analiza excede competentelor Consiliului, se poate afirma ca, in continuare, principala vulnerabilitate a sistemului judiciar ramane localizata la nivelul resurselor umane, fie ca este vorba de magistrati sau personal auxiliar de specialitate, in stransa corelatie cu dezechilibrele inca existente in ceea ce priveste volumul de activitate pe instanta/parchet, respectiv judecator/procuror.

In realizarea unui important deziderat derivat din principiul accesului liber, general si gratuit la hotararile judecatoresti si a obligatiilor asumate de statul roman in contextul MCV in domeniul reformei justitiei, Consiliul, in calitatea sa de membru al Fundatiei „Institutul Roman pentru Informatii Juridice“ - rezultat in urma reorganizarii Fundatiei Jurindex - s-a implicat major in 2015 in definitivarea si punerea in functiune a platformei electronice ROLII – dedicata publicarii pe internet a hotararilor judecatoresti pronuntate de instante, cu acces liber, general, gratuit, fara taxe si anonim. Procesul, demarat in iunie 2011, a presupus pe langa extinderea programului la toate instantele judecatoresti si diversificarea surselor documentare publicate, stabilirea unui algoritm si a unor proceduri de anonimizare, dezvoltarea unui mecanism de transmitere a datelor necesare in vederea publicarii hotararilor si auditarea de catre Biroul de informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Chiar daca si pe parcursul anului 2015 s-au facut simtite manifestari ale unor exponenti ai vietii politice, ai unor grupuri de interese sau ai unor zone mediatice, cu potential de afectare a independentei justitiei, sistemului judiciar si/sau a magistratilor, se poate aprecia ca aceste tentative externe de vulnerabilizare au fost promt, corect si proportional contracarate, prin interventia echilibrata a Consiliului. Pe de alta parte, se observa ca atitudinea si aptitudinea constanta a Consiliului de a reactiona la aceste derapaje au un efect disuasiv, inducand nu neaparat un caracter mai moderat, cat un limbaj mai controlat al mesajului public. In acelasi registru, subiectii cauzelor penale intens mediatizate au manifestat rezerva in a-si expune public apararile sau a exprima opinii agresive cu privire la justitie sau magistrati, constientizand ineficienta si inutilitatea unor astfel de demersuri din perspectiva propriilor pozitii procesuale.

Este de remarcat de asemenea ca preocuparea conducerii Consiliului de a da consistenta agendei interne de lucru, in detrimentul activitatilor de imagine sau a interventiilor mediatice, au determinat referiri preponderent neutre, cu caracter informativ ale mass-mediei la activitatile institutiei, ale conducerii si membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

In cursul anului 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a luat masurile necesare asigurarii unui management stabil la nivelul sau, in acest context, ca urmare a masurilor dispuse in cursul anului 2015, fiind ocupate 22 de functii de conducere din totalul de 26 prevazute la nivelul aparatului propriu al Consiliului.

Asigurarea resurselor materiale este esentiala pentru buna functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei. In acest context, au fost luate masurile necesare pentru imbunatatirea parcului auto al institutiei, achizitionarea de echipamente IT performante, precum si configurarea unui buget aferent anului 2016 care sa permita buna functionare a acestuia si a institutiilor aflate in coordonarea sa.

Din perspectiva relatiilor Consiliului cu celelalte institutii ale sistemului judiciar, trebuie mentionate excelenta colaborare cu acestea, importanta contributie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a Directiei Nationale Anticoruptie si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si a conducerilor curtilor de apel si a parchetelor de pe langa curtile de apel, in sustinerea proiectelor comune pentru asigurarea unei justitii eficiente si efective. De aceeasi maniera pozitiva, trebuie evidentiata buna colaborare a Consiliului cu institutiile de formare aflate in coordonarea sa (Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri) si cu Inspectia Judiciara, ca organism independent functional, cu un rol deosebit in asigurarea unor inalte standarde de calitate a justitiei.

In ceea ce priveste relatiile Consiliului cu celelalte profesii juridice, anul 2015 a fost un an de referinta in consolidarea acestora, fiind solicitate si comunicate diverse puncte de vedere privitoare la teme de interes, specifice activitatilor din justitie. De asemenea, reprezentantii Consiliului au avut numeroase intalniri si dezbateri cu reprezentanti ai Uniunii Nationale a Barourilor, Uniunii Nationale a Notarilor Publici si ai Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa, iar Consiliul de Mediere a reprezentat un partener de dialog activ in dezbaterea problematicilor generate de aplicarea procedurii de mediere in contextul noilor coduri.

In exercitarea atributiilor conferite de lege, Consiliului Superior al Magistraturii i-au fost inaintate spre avizare 42 de proiecte de acte normative, din care 28 au primit aviz favorabil, cu sau fara observatii, in timp ce 14 proiecte de acte normative au primit aviz negativ. Totodata, Plenul Consiliului a adoptat 42 de hotarari prin care au fost modificate sau completate mai multe regulamente ce intra in competenta de reglementare a Consiliului.

Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul Romaniei s-au concretizat, in principal, in participarea unor reprezentanti ai Consiliului la sedintele comisiilor de specialitate ale celor doua camere ale Parlamentului, in care s-au discutat acte normative care vizau sistemul judiciar. De asemenea, raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea legislativa s-au manifestat si prin exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau proiecte de acte normative, la solicitarea Camerelor Parlamentului.

In ceea ce priveste raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea executiva, se evidentiaza colaborarea cu Ministerul Justitiei din perspectiva procesului legislativ, colaborare in cadrul careia Consiliul si-a exercitat atributiile referitoare la avizarea actelor normative care privesc activitatea autoritatii judecatoresti.

O alta componenta importanta a acestor raporturi o constituie sesizarile transmise de catre Consiliul Superior al Magistraturii, in cursul anului 2015, Ministerului Justitiei pentru initierea sau modificarea unor acte normative in domeniul justitiei, precum si exprimarea unor puncte de vedere, la solicitarea Ministerului Justitiei, cu privire la diverse proiecte de acte normative.

De asemenea, trebuie mentionata participarea reprezentantilor Consiliului, alaturi de cei ai Ministerului Justitiei, la lucrarile diverselor grupuri de lucru interinstitutionale, constituite la nivelul Ministerului Justitiei sau, dupa caz, a Consiliului Superior al Magistraturii, pe teme privind sistemul judiciar, inclusiv suplimentarea si redistribuirea de posturi pe orizontala si verticala.

Relevant din perspectiva raportului cu celelalte puteri ale statului este si demersul initiat in martie 2015, prin care, in temeiul dispozitiilor legale, in calitate de presedinte al Consiliului, am sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea legislativa si autoritatea judecatoreasca.

In urma analizarii sesizarii, prin Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, Curtea Constituționala a constatat existența conflictului juridic de natura constituționala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie și Senatul Romaniei, declanșat de refuzul acestuia din urma de a redacta și publica hotararea care atesta rezultatul votului dat de Plenul Senatului pentru solutionarea cererii de incuviintare a retinerii si arestarii unui senator, formulata de ministrul justitiei.

In ceea ce priveste relatia Consiliului cu Presedintele Romaniei, aceasta s-a circumscris prevederilor art. 134 din Constitutia Romaniei si ale Legilor nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata si nr. 303/2004, republicata cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, au fost inaintate Presedintelui Romaniei hotararile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de numire in functiile de judecator si procuror, de eliberare din functiile de judecator si procuror, de reincadrare in functia de judecator.

Cu referire la functiile de conducere, mentionez numirile facute de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in functiile de presedinte al Sectiei Penale si de presedinte al Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar la nivelul Ministerului Public pe cele de numire, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si de procuror sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De asemenea, anul 2015 a marcat pozitiv relatia dintre Consiliul Superior al Magistraturii si Consiliul Suprem de Aparare a tarii, prin prisma activitatilor de verificare prevazute de art.7 alin (2) din Legea nr. 303/2004.

Se poate aprecia ca anul 2015 a fost un an extrem de dens, activitatea Consiliului, poate mai putin vizibila public si mediatic, fiind orientata spre a consolida cadrul necesar – in parametri de stabilitate, legalitate si predictibilitate – pentru desfasurarea unei activitati eficiente si cuantificabile, atat la nivel de sistem judiciar, cat si la nivel de institutie propriu-zisa.

Daca unele proiecte importante au fost finalizate in acest an, altele, extem de importante, predate de Consiliu institutiilor responsabile in gestionarea lor viitoare, raman in continuare deschise, precum: proiectul de modificare si completare a Legilor Justitiei, proiectul de modificare si completare a codurilor penal si de procedura penala. Altele, aflate in curs de elaborare la nivel de Consiliu – ca de exemplu, redesenarea hartii administrative judiciare – sunt provocari la care se va raspunde in functie de gradul de consecventa al Consiliului si de decizia legislativului. Cu certitudine, acestea raman, deocamdata, surse de vulnerabilitate in activitatea sistemului judiciar si, implicit, un potential de afectare a calitatii actului de justitie din Romania.

In final, doresc sa multumesc domnului procuror Bogdan Gabor, cu care am facut echipa la conducerea CSM in 2015, colegilor mei, membrii CSM, pentru sprijinul acordat in sustinerea activitatilor in comisiile si grupurile de lucru, sectii si plen, secretarului general si secretarului general adjunct al CSM, managementului directiilor si compartimentelor de specialitate, precum si intregului personal din aparatul tehnic al Consiliului pentru modul in care au raspuns exigentelor activitatilor specifice institutiei.

Noii conduceri ce urmeaza a fi alesa prin votul dumneavoastra, ii doresc mult succes, tenacitate si determinare in atingerea obiectivelor propuse.

Va multumesc!".