Judecatorii, atac la Klaus Iohannis si Catalin Predoiu

Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) condus de Dragos Calin si Lucia Zaharia a lansat un atac la adresa presedintelui Klaus Iohannis (foto dreapta) si a ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto stanga).

Potrivit FJR, presedintele Romaniei a nesocotit rapoartele Comisiei Europene emise in cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Sectiei pentru procurori a CSM cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor de rang inalt, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu recomandarea de punere in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia.

FJR critica si declaratiile facute de ministrul Justitiei cu ocazia audierilor in comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului in vederea investirii noului Guvern, de a temporiza orice modificari aduse ”legilor justitiei”.

“Dovedesc ca la nivelul Guvernului, ca, de altfel, si al Parlamentului, nu exista nicio intentie reala de a pune in aplicare recomandarile tuturor entitatilor internationale relevante (Comisia de la Venetia, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeana) care arata, in esenta, ca in Romania statul de drept functioneaza sub parametrii minimi acceptati intr-o democratie consolidata”.

Iata comunicatul Forumului Judecatorilor din Romania:

“Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a luat act cu stupefactie de ultimele evolutii publice din Romania referitoare la sistemul judiciar.

Pe de o parte, declaratiile si intentiile Ministrului Justitiei, dezvaluite cu ocazia audierilor in comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului in vederea investirii noului Guvern, de a temporiza orice modificari aduse ”legilor justitiei”, sub paravanul unei iminente campanii electorale, sunt inacceptabile si dovedesc ca la nivelul Guvernului, ca, de altfel, si al Parlamentului, nu exista nicio intentie reala de a pune in aplicare recomandarile tuturor entitatilor internationale relevante (Comisia de la Venetia, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeana) care arata, in esenta, ca in Romania statul de drept functioneaza sub parametrii minimi acceptati intr-o democratie consolidata.

De altfel, referindu-se la 'prevederi din legile justitiei care prezinta caracter de urgenta' in vederea modificarii, ministrul demis si nou desemnat a aratat nonsalant ca 'CSM nu a semnalat Ministerului Justitiei, dar exista o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justitiei care prezinta caracter de urgenta pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la aceasta ora care sunt aceste prevederi, insa raman deschis pentru consultari'.

Aceste afirmatii caracterizeaza pe deplin lipsa oricarei vointe politice de a realiza reformele absolut necesare pentru functionarea sistemului judiciar, in acord cu standardele europene. In schimb, asistam aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistratilor romani, stigmatizandu-i pentru veniturile lor sau transformandu-i in subiect de dezbateri pentru electoratul mai putin informat, iar demersurile ministerului justitiei sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, avand insa potential de imagine electorala sau chiar de afectare a independentei sistemului judiciar (a se vedea celebrul 'Memorandum' vizand SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desfiintarea SIIJ, simultan cu instituirea unor asa-zise garantii pentru impiedicarea abuzurilor impotriva magistratilor, considerate de toti observatorii independenti drept superimunitati acordate unei categorii profesionale).

In plus, sustinerile Ministrului Justitiei in sensul ca avizele negative emise de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul procedurii de numire a procurorilor in pozitii de top management ar constitui 'o tendinta de arogare de facto a unei prerogative care tine de plin drept de Ministerul Justitiei, respectiv prerogativa propunerii pentru functia in cauza' dovedesc o ignorare flagranta a recomandarilor din ultimele rapoarte MCV, care in mod expres au subliniat ca ponderea CSM – Sectia pentru procurori in procedura de numire a procurorilor de rang inalt (iar nu a executivului) trebuie sa fie una determinanta, rolul Sectiei pentru procurori neputand fi unul decorativ, pur formal.

Pe de alta parte, inactivitatii Guvernului in domeniu i se adauga aceea a Parlamentului Romaniei, care nu a realizat niciun fel de progres in legiferarea necesara pentru desfiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie, revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolul ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la 'manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului', revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora garantiile minime pentru independenta justitiei, sau reorganizarea Inspectiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018.

Acestei enumerari de autoritati constitutionale i se alatura si Presedintele Romaniei, care a nesocotit in mod evident rapoartele Comisiei Europene emise in cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor de rang inalt, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu recomandarea de punere in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia.

Recomandarile si cerintele care figureaza in rapoartele intocmite de Comisia Europeana, in temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizeaza atingerea obiectivelor de referinta. Indeplinirea acestor obiective de referinta reprezinta o obligatie de rezultat din partea Romaniei, iar rapoartele MCV sunt construite in jurul acestor obiective pe care Romania trebuie sa le atinga, facand corp comun cu decizia, presupunand obligatii si angajamente concrete si precise. Prin urmare, recomandarile formulate de Comisie in vederea atingerii obiectivelor de referinta, in baza principiului cooperarii loiale, prevazut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, trebuie luate in considerare de autoritatile romane, tocmai in scopul realizarii obiectivelor de referinta stabilite in Anexa Deciziei 2006/928/CE si abtinerii de la orice masura de natura a le incalca sau a pune in pericol realizarea lor.

In acest context, nu poate fi ignorat previzibilul esec fata de indeplinirea conditionalitatilor necesare accederii la spatiul Schengen – recunoscut ca spatiu de libertate, securitate si justitie, in cadrul caruia se pune accent, in mod esential, pe capacitatea de control al frontierelor externe – prin actiuni sau inactiuni ce anuleaza eforturile autoritatilor romane de a respecta partenerii europeni, desfasurate constant in ultimii ani. In plus, facem referire la noul regim de conditionalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a corecta deficientele evidente generalizate in ceea ce priveste buna guvernanta a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, Romania fiind in pericol sa piarda sume imense.

Toate aceste actiuni sau inactiuni ale puterilor executiva si legislativa vor afecta puternic pe toti cetatenii romani, raspunderea apartinand exclusiv factorilor politici”.