Iohannis a atacat la CCR Legea CSM

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto) a atacat, vineri 6 iulie 2018, la Curtea Constitutionala a Romaniei Legea privind modificarea si completarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

In sesizarea trimisa CCR, presedintele sustine ca legea, prin modul in care a fost adoptata, este neconstitutionala, incalcandu-se dispozitiile art. 77 alin. (2), art. 64 si 147 alin. (4) din Constitutie, dar si principiile ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) si (5) si ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constitutie.

Sesizarea presedintelui Klaus Iohannis:

“Sesizare asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost transmisa de catre Parlament Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii la data de 29 iunie 2018. In opinia noastra, legea mentionata a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 77 alin. (2), art. 64 si 147 alin. (4) din Constitutie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentala, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptata si cu incalcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) si (5) si ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constitutie, pentru motivele prezentate mai jos.

In aplicarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constitutie, la data de 22 iunie a.c. Presedintele Romaniei a formulat o cerere de reexaminare cu privire la Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Motivele de reexaminare, structurate in 24 puncte si dezvoltate pe 28 de pagini, ce vizau aspecte referitoare la functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si afectarea rolului constitutional al acestuia, de garant al independentei justitiei, la exercitarea mandatului de membru al acestei autoritati publice, precum si la functionarea Inspectiei Judiciare. Totodata, prin cererea de reexaminare era semnalata existenta unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispozitii inexistente in continutul Legii nr. 317/2004, a unor dispozitii neclare si/sau necorelate intre ele si chiar a unor paralelisme legislative, toate vizand necesitatea respectarii normelor de tehnica legislativa de natura sa asigure coerenta actului normativ.

Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, a reexaminat legea dedusa controlului de constitutionalitate in 25-26 iunie a.c. Astfel, in data de 25 iunie a.c. legea a fost repartizata de catre Biroul permanent comisiei juridice, care a intocmit raportul in ziua urmatoare; in 26 iunie a.c., legea a fost inscrisa pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, care, dupa ce a adoptat-o, a transmis-o Senatului, spre dezbatere si adoptare. In aceeasi zi, Biroul permanent al Senatului a repartizat legea comisiei juridice care, in cursul zilei de 26 iunie 2018 a si adoptat raportul. In data de 27 iunie a.c. Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat legea dedusa controlului de constitutionalitate in forma transmisa initial la promulgare, respingand implicit cererea de reexaminare.

Desi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticata, din rapoartele comisiilor sesizate in fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezulta care sunt ratiunile pentru care s-a ajuns la solutia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese si din dezbaterile plenului Camerei Deputatilor. Spre deosebire de Camera, la Senat, plenul a respins, fara vreo motivare, amendamentele formulate.

I. In ceea ce priveste admisibilitatea prezentei sesizari

Prezenta sesizare vizeaza motive de neconstitutionalitate extrinseca referitoare la respectarea normelor si principiilor constitutionale aplicabile in procedura de adoptare a legilor. Astfel, prin Decizia nr. 334/2018, par. 32, Curtea Constitutionala a statuat: '(...) Similar, cererea de reexaminare formulata conform art. 77 alin. (2) din Constitutie are drept efect redeschiderea procedurii legislative, insa numai in limitele cererii de reexaminare [Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 6 martie 2018, paragraful 47]. Parlamentul trebuie sa reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea Presedintelui Romaniei, precum si pe cele care au legatura cu acestea, asigurandu-se succesiunea logica a ideilor si coerenta reglementarii. In acest context se impune a fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost in mod expres cuprinse in cererea de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea [Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, paragraful 46]. Prin urmare, si in privinta legii adoptate ca urmare a admiterii cererii de reexaminare, in masura in care un text legal nu a format obiectul reexaminarii, el nu poate forma obiectul controlului de constitutionalitate a legii reexaminate. De asemenea, intrucat cererea de reexaminare nu este obligatorie pentru Parlament, spre deosebire de decizia de neconstitutionalitate, in cazul in care Parlamentul o respinge sau o admite in parte, nu pot forma obiect al controlului de constitutionalitate dispozitiile legale nereexaminate, si anume cele care nu au suferit niciun eveniment legislativ in procedura de reexaminare. Prin urmare, indiferent ca o cerere de reexaminare a fost admisa/admisa in parte/respinsa, pot forma obiectul controlului a priori de constitutionalitate numai dispozitiile legale supuse unor interventii legislative in procedura de reexaminare, precum si procedura de adoptare a legii in urma cererii de reexaminare, cu titlu exemplificativ, reţinandu-se cvorumul de sedinta, majoritatea de vot sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului. in masura in care titularii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale prevazuti la art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie formuleaza o obiectie de neconstitutionalitate fara a contesta diferenta specifica dintre varianta redactionala a legii reexaminate si cea initiala a legii, Curtea urmeaza sa constate inadmisibilitatea acesteia.'

II. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca

1. Dupa cum s-a stabilit constant in jurisprudenta constitutionala, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de Presedintele Romaniei implica o dezbatere specializata, limitata la motivele/ratiunile/textele cuprinse in insasi aceasta cerere.

Astfel, Curtea Constitutionala a stabilit ca '(...) relatia dintre Presedintele Romaniei si Parlament este caracterizata printr-un dialog constitutional permanent, iar in cadrul acestuia fiecare dintre cele doua autoritati trebuie sa colaboreze in mod loial, cu respectarea rolului lor constitutional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Presedintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise in actul de legiferare sau pentru a se regandi o anumita solutie legislativa atat pentru motive de constitutionalitate, cat si de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constitutional se deschide un dialog interinstitutional ce trebuie sa fie guvernat de normele constitutionale referitoare la colaborarea loiala intre acestea. in acest caz, Parlamentului ii revine rolul fie de a-si insusi observatiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci cand considera ca motivele invocate sunt intemeiate, iar anvergura acestora determina caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constitutional are drept efect redeschiderea procedurii legislative intre aceste institutii, insa numai in limitele cererii de reexaminare. (…) Rezulta ca solutia corecta care conciliaza rolul preeminent al Parlamentului in procesul de legiferare si rolul Presedintelui Romaniei de a sanctiona punerea in executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentara sa fie reluata in limitele cererii de reexaminare. Aceasta solutie se sprijina pe dialogul constitutional dintre cele doua autoritati publice, ce implica separarea si echilibrul dintre functiile statului pe care acestea le exercita, pe necesitatea respectarii rolului lor constitutional si pe colaborarea constitutionala loiala dintre acestea. (…) Asadar, pronuntarea Parlamentului asupra legii, in limitele cererii de reexaminare, decurge din art. 1 alin. (4) si (5), art. 61 alin. (1) si art. 80 alin. (2) din Constitutie, ceea ce inseamna ca art. 77 alin. (2) si (3) din Constitutie trebuie coroborat cu textele constitutionale anterior referite.' (Decizia nr. 63/2018, par. 47 si 48).

Totodata, printr-o jurisprudenta constanta, Curtea Constitutionala a statuat: '(…) printre atributiile Presedintelui Romaniei in cadrul raporturilor pe care acesta le are cu Parlamentul si care vizeaza legiferarea este cererea de reexaminare a unei legi inainte de promulgare. Potrivit art. 77 alin. (2) din Constitutie, 'inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii'. Din examinarea dispozitiilor constitutionale rezulta ca Presedintele, in cadrul procedurii de promulgare, are obligatia de a analiza continutul normativ al legii si de a constata daca au fost respectate prevederile regulamentare, constitutionale sau conventionale la care Romania este parte sau daca interesul public, realitatile sociale, economice sau politice justifica reglementarea adoptata de Parlament si supusa promulgarii. Prin urmare, analiza Presedintelui poate viza, pe de o parte, aspecte de legalitate, deficiente ale legii legate de procedura de adoptare sau de continutul sau prin raportare la acte normative interne sau internationale in vigoare, fiind necesara corelarea cu ansamblul reglementarilor interne si armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului [a se vedea si art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative] si, pe de alta parte, aspecte de oportunitate care privesc efectele economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile adoptate, legiuitorul fiind obligat sa fundamenteze temeinic solutiile pe care le cuprinde legea, pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern [a se vedea si art. 6 alin. (4) din Legea nr. 24/2000]. 11. Reexaminarea poate fi ceruta o singura data, pentru orice motiv - de forma/procedura sau de fond/continut, cu privire la legea in integralitatea sa sau pentru o parte dintre normele sale. Ca urmare a formularii cererii de reexaminare, legea este retrimisa in Parlament, care este obligat sa reia procedura de legiferare si sa dezbata in plenul celor doua Camere solicitarile adresate de Presedinte. 12. Atat doctrina de specialitate, cat si jurisprudenta Curtii Constitutionale (a se vedea in acest sens Decizia nr. 355 din 4 aprilie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2007, sau Decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 2 februarie 2015) sunt in sensul ca limitele sesizarii Parlamentului pentru reexaminarea legii sunt definite de cererea de reexaminare. Avand in vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv imbunatatirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea sa aiba drept consecinta adoptarea unei legi cu contradictii sau necorelari intre texte, astfel ca, in virtutea regulilor de tehnica legislativa, necesitatea coerentei reglementarii impune completarea unor texte din lege care nu au facut in mod expres obiectul cererii de reexaminare. Aceasta practica este in beneficiul reglementarii si nu afecteaza limitele reexaminarii, admiterea unor obiectii din cererea de reexaminare putand antrena modificari cu privire la toate sau doar la unele dintre dispozitiile legii in cauza, ceea ce impune corelarea tuturor prevederilor acesteia, chiar prin eliminarea sau abrogarea unor texte. 13. Cu alte cuvinte, Curtea constata ca, in aplicarea normei constitutionale a art. 77, Parlamentul trebuie sa reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea Presedintelui Romaniei, precum si cele care au legatura cu acestea, asigurandu-se succesiunea logica a ideilor si coerenta reglementarii. in acest context, se impune a fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost in mod expres cuprinse in cererea de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea. in cadrul acestei proceduri, in situatia in care se da o alta redactare unor texte sau se completeaza legea cu noi reglementari, urmeaza sa se asigure corelarile necesare dintre textele care au facut obiectul cererii de reexaminare a Presedintelui Romaniei si celelalte dispozitii ale legii. Pentru aceleasi ratiuni, daca cererea de reexaminare vizeaza doar aspecte punctuale sau dispozitii concrete din lege, iar, in economia actului normativ, acestea se dovedesc a fi esentiale, intrucat constituie fundamentul reglementarii, lipsa lor afectand insasi filosofia actului normativ, apare cu evidenta faptul ca inlaturarea, eliminarea lor va prejudicia intregul act si va conduce la respingerea legii in ansamblul sau. 14. Avand in vedere solicitarile cuprinse in cererea Presedintelui Romaniei, in temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora este unica autoritate legiuitoare a tarii, Parlamentul poate adopta orice solutie pe care o considera oportuna si necesara. Astfel, in urma reexaminarii legii, Parlamentul poate admite in intregime sau partial solicitarea, modificand in totalitate sau o parte din textele de lege cuprinse in cererea de reexaminare, precum si dispozitiile legii care se impun a fi recorelate, sau poate sa respinga cererea de reexaminare (a se vedea in acest sens Decizia nr. 991 din 1 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008, sau Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013).' (Decizia nr. 30/2016, Decizia nr. 624/2016).

Asadar, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, intregul mecanism constitutional al reexaminarii este guvernat de principiul colaborarii loiale dintre Presedinte si Parlament. Aplicat la dispozitiile art. 77 alin. (2) din Constitutie, principiul constitutional al colaborarii loiale dintre cele doua autoritati implica din partea Presedintelui obligatia de a formula o singura data o asemenea solicitare catre Parlament, precum si necesitatea ca aceasta cerere sa fie motivata in substantialitatea sa. La randul sau, Parlamentul are obligatia de a dezbate legea in limitele cererii de reexaminare, analizand rand pe rand motivele invocate de Presedinte, analiza ce se va realiza cu respectarea normelor constitutionale si regulamentare aplicabile procedurii de legiferare. in limitele mecanismului procedural deschis prin cererea de reexaminare, Parlamentul poate lua orice decizie (de admitere, respingere, modificare/completare a textelor/legii supuse reexaminarii).

In mod firesc, respectarea acestui cadru de actiune trebuie sa rezulte fie din actele procedurale intocmite de organele de lucru ale Camerelor (rapoarte sau avize ale comisiilor), fie din dezbaterile din Plen si/sau comisii. in absenta motivelor de respingere se poate intelege ca cererea de reexaminare a facut doar obiectul unei decizii politice, care desi justificate, este insuficienta pentru a predetermina caracterul pe deplin constitutional al unei dezbateri raportate la cadrul procedural deschis prin dispozitiile art. 77 alin. (2) din Constitutie. In opinia noastra, un comportament loial al Parlamentului cu privire la cererea de reexaminare a Presedintelui Romaniei nu exclude dezbaterea cu celeritate a acesteia (fiind chiar o cerinta a regulamentelor parlamentare – art. 137 din Regulamentul Camerei Deputatilor si art. 150 din Regulamentul Senatului), insa aceasta dezbatere implica si o explicitare oricat de sumara a motivelor, a ratiunilor avute in vedere in Parlament, exprimate prin instrumentele procedurale de care acesta dispune (rapoarte/avize ale comisiilor, dezbateri parlamentare, puncte de vedere exprimate de grupurile parlamentare). in acest sens, elocvente sunt aceleasi dispozitii regulamentare mai sus indicate, ce trimit la regulile procedurii legislative, atragand incidenta acestora si in cazul procedurii in care urmeaza sa fie solutionata cererea de reexaminare. Astfel, potrivit art. 67 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, respectiv art. 74 alin. (2) din Regulamentul Senatului, raportul comisiei sesizate in fond va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si/sau completari.

Or, in cazul legii deduse controlului de constitutionalitate, din raportul comisiei sesizate in fond (atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat) aceasta motivare a respingerii cererii de reexaminare lipseste. De asemenea, din dezbaterile din Plenul Camerei Deputatilor nu rezulta ca aceasta a dezbatut motivele de reexaminare cuprinse in cererea Presedintelui Romaniei. in opinia noastra, nici din dezbaterile Plenului Senatului nu rezulta o asemenea imprejurare, cata vreme in cadrul acestora discutiile s-au purtat in jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate in fond nu cuprindea nicio motivare a ratiunii respingerii cererii de reexaminare.

Absenta oricaror motive de respingere a cererii de reexaminare in cadrul raportului comisiei sesizate in fond conduce la ideea ca aceasta nu si-a indeplinit rolul constitutional, cel statuat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, de a organiza si de a realiza actele pregatitoare pentru Plenul fiecarei Camere. Aceasta neregularitate procedurala ar fi putut fi suplinita in ipoteza in care in plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei. In Plenul fiecareia dintre cele doua Camere au existat dezbateri, insa acestea nu au vizat motivele cererii de reexaminare, ci tocmai acest viciu de procedura, respectiv imposibilitatea de a depune amendamente si inexistenta motivelor pentru respingerea cererii de reexaminare.

In concret, in absenta motivelor ce justifica respingerea punctuala a criticilor formulate de Presedintele Romaniei, actul a carui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reala reexaminare. De aceea, se poate sustine ca in realitate, in lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oara, insusi actul normativ a carui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au facut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinta incalcarii limitelor reexaminarii.

Presedintele Romaniei si-a exercitat dreptul constitutional de a formula cerere de reexaminare in litera si in spiritul principiului colaborarii loiale si al dialogului interinstitutional. A inaintat autoritatii legiuitoare argumente punctuale, concrete, carora Parlamentul nu le-a raspuns, nici prin analiza in cadrul comisiilor, nici prin dezbaterile in cadrul Plenului fiecarei Camere. In spiritul aceluiasi principiu constitutional, dar si ca expresie a raportului dintre doua autoritati publice cu legitimitate egala, corelativ Parlamentului ii incumba obligatia minimala de a-si motiva solutia adoptata. Parlamentul avea aceasta responsabilitate minimala cu atat mai mult cu cat prin cererea de reexaminare Presedintele Romaniei semnaleaza ca in continutul legii criticate exista norme contradictorii de natura sa creeze probleme in aplicare, iar pe de alta parte aceste dispozitii nu se mai coreleaza nici cu Legea nr. 304/2004 si Legea nr. 303/2004 si nici cu modificarile aduse acestor legi prin proiectele de lege recent adoptate in Parlament (pct. 4, pct. 9 si pct. 10 din cererea de reexaminare).

Cu atat mai important este ca Parlamentul sa realizeze o veritabila reexaminare prin contrapunerea unor motive, avand in vedere ca, potrivit noii jurisprudente, sesizarea Curtii Constitutionale pentru motive de neconstitutionalitate intrinseca asupra dispozitiilor legale cuprinse in forma initiala a legii, anterioare cererii de reexaminare, ar fi inadmisibila. Astfel, Curtea Constitutionala a stabilit: 'in aceasta etapa a promulgarii, in conditiile art. 77 alin. (3) din Constitutie, critici de neconstitutionalitate intrinseca puteau fi formulate numai in privinta dispozitiilor legale reexaminate; or, in cazul de fata, ca urmare a respingerii cererii de reexaminare, nicio dispozitie legala nu a fost reexaminata, astfel incat nu puteau fi aduse critici de neconstitutionalitate intrinseca insasi dispozitiilor legale cuprinse in forma initiala a legii, anterioare cererii de reexaminare formulate. Astfel de critici puteau fi formulate in perioada 21 decembrie 2017 - 9 ianuarie 2018, interval temporar care cuprinde dies a quo data trimiterii legii spre promulgare si dies a quem data expirarii termenului ipotetic de promulgare, aspect ce se incadreaza in ipoteza a treia din paragraful 70 al Deciziei nr. 67 din 21 februarie 2018, cu referire la termenul de 20 zile de promulgare, conform art. 77 alin. (1) din Constitutie, dat fiind ca termenul de promulgare a fost intrerupt, ca urmare a formularii in prealabil a unei alte obiectii de neconstitutionalitate, solutionata prin Decizia nr. 52 din 1 februarie 2018.' (par. 33 din Decizia nr. 334/2018).

Mentionarea ratiunilor pentru care se adopta o anumita solutie in cadrul dezbaterilor din Parlament a cererii de reexaminare in limita obiectiilor formulate de Presedintele Romaniei este indisolubil legata de principiile ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) si (5) si ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constitutie, toate prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentala. Orice alta interpretare ar face ca reexaminarea ceruta de Presedintele Romaniei sa fie pur formala, iar atributia constitutionala de care acesta dispune potrivit art. 77 alin. (2) ar fi golita de continut.

2. In Decizia nr. 251/2018 (publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr. 384 din 4 mai 2018), Curtea Constitutionala a analizat criticile de neconstitutionalitate extrinseca cu privire la modul in care prevederile legii de modificare si completare a Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii au fost puse de acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 61/2018. Criticile de neconstitutionalitate extrinseci formulate, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, au vizat urmatoarele aspecte:

(i) nerespectarea termenului de 3 zile intre data distribuirii raportului comisiei si data dezbaterilor in plenul fiecarei Camere, prevazut de dispozitiile art. 69, coroborate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputatilor, respectiv de dispozitiile art. 98, coroborate cu art. 113 din Regulamentul Senatului, raportate la art. 1 alin. (5) din Constitutie;

(ii) nerespectarea competentei comisiilor permanente in procedura speciala de reexaminare dupa controlul de constitutionalitate, asa cum aceasta este prevazuta de dispozitiile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputatilor si de cele ale art. 149 din Regulamentul Senatului, ambele raportate la art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Analizand primul motiv, instanta constitutionala a aratat ca o astfel de critica vizeaza o problema de aplicare a regulamentelor celor doua Camere si 'data fiind natura juridica a raportului adoptat de comisia parlamentara, care, sub aspectul solutiilor propuse, are caracter de recomandare, momentul la care acest raport ajunge la cunostinta membrilor Parlamentului nu are relevanta constitutionala, doar Senatul si Camera Deputatilor, in plenul fiecarei Camere, avand competenta in indeplinirea atributiei de legiferare' (Decizia nr. 251/2018, paragrafele 72 - 73).

Cu privire la critica vizand competenta comisiei speciale comune de a pune in acord prevederile declarate neconstitutionale cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 61/2018, Curtea a aratat ca in procedura de legiferare initiala, Biroul permanent al Camerei Deputatilor a trimis propunerea legislativa, pentru raport, la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, constituita in temeiul Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 69/2017, astfel cum a fost modificata prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 95/2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 915 din 22 noiembrie 2017.

In continuare, Curtea a aratat ca in temeiul art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputatilor, Biroul permanent al Camerei, 'in prima sa sedinta care are loc dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, va sesiza Comisia juridica, de disciplina si imunitati si comisia permanenta sesizata in fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativa in vederea reexaminarii prevederilor declarate neconstitutionale'. De asemenea, conform art. 149 alin. (1) din Regulamentul Senatului, 'in cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei, republicata, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei pentru constitutionalitate, libertati civile si monitorizare a executarii hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului'. Asadar, din analiza regulamentelor parlamentare se constata ca Regulamentul Camerei Deputatilor prevede ca pentru punerea in acord a dispozitiilor declarate neconstitutionale cu decizia Curtii, este sesizata atat Comisia juridica, de disciplina si imunitati, cat si comisia permanenta sesizata in fond. in cazul Senatului, competenta apartine, conform regulamentului, Comisiei pentru constitutionalitate, libertati civile si monitorizarea hotararilor CEDO. Curtea a aratat in continuare ca 'in conditiile in care, in cazul elaborarii Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004, comisia sesizata in fond este, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei Deputatilor, respectiv potrivit art. 68 din Regulamentul Senatului, fiecare coroborate cu art. 8 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, rezulta ca, in temeiul normelor regulamentare, aceasta comisie este competenta sa reexamineze prevederile declarate neconstitutionale si sa intocmeasca raportul pe care, ulterior, il prezinta plenului fiecarei Camere a Parlamentului.' (Decizia nr. 251/2018, paragraful 68).

Asa cum am aratat, in data de 22 iunie 2018, Presedintele Romaniei a solicitat reexaminarea Legii de modificare si completare a Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. In urma prezentarii cererii de reexaminare in Parlamentul Romaniei, Biroul permanent al Camerei Deputatilor a decis trimiterea pentru raport la Comisia juridica, de disciplina si imunitati, care prin raportul sau, a respins cererea de reexaminare a Presedintelui Romaniei. Conform raportului comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, se arata ca aceasta a fost sesizata in baza art. 137 din Regulamentul Camerei Deputatilor, cu urmatorul continut: 'Art. 137. (1) Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor, in urma cererii facute de Presedintele Romaniei, in temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, va avea loc in cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectueaza mai intai de Camera Deputatilor, daca aceasta a fost prima Camera sesizata, dupa care se trimite legea adoptata Senatului, care va decide definitiv. In situatia in care Camera Deputatilor este Camera decizionala, legea adoptata se trimite Presedintelui in vederea promulgarii. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui Romaniei se face cu respectarea procedurii legislative. (3) Raportul comisiei, cu privire la solicitarile formulate de Presedintele Romaniei cuprinse in cererea de reexaminare, va cuprinde una dintre cele 3 variante: a) propunerea de adoptare a legii modificate si completate in intregime sau partial, in sensul cerut de Presedinte in cererea de reexaminare; b) propunerea de adoptare a legii in forma adoptata initial de Parlament, in cazul in care se resping solicitarile formulate in cererea de reexaminare; c) propunerea de respingere a legii. (4) in cazul in care solicitarile din cererea de reexaminare sunt acceptate, in parte sau in totalitate, comisia va formula textele corespunzatoare si raportul va cuprinde toate amendamentele admise si respinse depuse de deputati. Textele propuse trebuie sa aiba legatura cu solicitarile din cererea de reexaminare si sa asigure corelarea tehnico-legislativa a tuturor dispozitiilor legii. in cazul in care se resping solicitarile formulate in cererea de reexaminare, raportul nu va mai cuprinde amendamentele depuse. (5) Se supun dezbaterii plenului Camerei Deputatilor, dupa regulile procedurii legislative, propunerile Comisiei sesizate in fond de adoptare a legii modificate sau completate in intregime sau partial, in sensul solicitarilor formulate de Presedintele Romaniei cuprinse in cererea de reexaminare, sau, dupa caz, propunerile Comisiei de adoptare a legii in forma adoptata initial, in cazul respingerii solicitarilor cuprinse in cererea de reexaminare. in sedinta dedicata votului final se voteaza legea in ansamblul ei. Daca nicio forma a legii supusa aprobarii nu este adoptata de Camera, legea este respinsa. (6) in situatia in care propunerea de respingere a legii nu intruneste numarul de voturi necesar adoptarii, se restituie comisiei in vederea reexaminarii, avandu-se in vedere incadrarea in termenul prevazut la alin. (1).'

Observam ca textul face trimitere la 'respectarea procedurii legislative' si la propunerile 'comisiei sesizate in fond'. In mod similar, la nivelul Senatului, in data de 26 iunie 2018, a fost sesizata Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari. Art. 150 din Regulamentul Senatului care prevede dispozitii referitoare la reexaminarea unei legi, are urmatorul cuprins: 'Art. 150. (1) in cazul in care Presedintele Romaniei cere, inainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de catre Senat, cererea va fi inscrisa in termen de cel mult 30 de zile in proiectul ordinii de zi a Senatului. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui Romaniei se face cu respectarea procedurii legislative'.

Astfel, ambele texte ale regulamentelor parlamentare fac trimitere la 'respectarea procedurii legislative', dar competenta comisiei comune este una speciala. Asa cum se prevede si in Hotararea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, unul dintre obiectivele comisiei prevazut de art. 1 lit. j) din Hotararea Parlamentului nr. 69/2018, obiectiv introdus chiar prin Hotararea Parlamentului nr. 95/2017, arata ca 'examinarea, modificarea si completarea, dupa caz, a tuturor actelor normative cu incidenta asupra justitiei, in vederea reformarii sistemului judiciar, aflate in procedura parlamentara, precum si a celor ce urmeaza a intra in procedura parlamentara, pe toata perioada desfasurarii activitatii Comisiei speciale si care vor fi transmise acesteia'.

In Decizia nr. 828/2017, analizand critici de constitutionalitate ale Hotararii Parlamentului nr. 69/2018, cu referire la obiectivele comisiei speciale comune, Curtea a retinut ca aceasta comisie 'are ca obiectiv, printre altele, examinarea, modificarea si completarea, dupa caz, a tuturor actelor normative cu incidenta asupra justitiei, in vederea reformarii sistemului judiciar, sens in care proiectele/propunerile legislative aflate in procedura parlamentara, precum si cele ce urmeaza a intra in aceasta procedura pe toata durata desfasurarii activitatii Comisiei speciale vor fi transmise acesteia'.

In aceste conditii, atat timp cat aceasta Comisie speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei functiona, aceasta era competenta sa examineze legea criticata, reintrata in procedura parlamentara ca urmare a formularii unei cereri de reexaminare de catre Presedintele Romaniei.

In consecinta, similar modului in care legea a fost trimisa comisiei speciale comune pentru a fi pusa in acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 61/2018, aceasta trebuia sa fie trimisa aceleiasi comisii pentru reexaminarea dispozitiilor invocate in cererea de reexaminare a Presedintelui Romaniei. O atare solutie este pe deplin justificata prin competenta comisiei speciale comune, aceasta avand drept obiectiv modificarea si completarea legilor justitiei, chiar Curtea Constitutionala aratand ca s-a avut in vedere 'criteriul coerentei, completitudinii si unitatii actului legislativ, specific acestor categorii de comisii' (Decizia nr. 252/2018, paragraful 157).

Mai mult, Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, art. 21 alin. 3 prevede ca: 'Cererile de reexaminare a legilor adoptate in sedinte comune se trimit spre dezbatere si avizare comisiilor sesizate initial in fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea se trimit spre dezbatere si avizare comisiilor in a caror competenta intra materia reglementata de respectivele legi'. Astfel, inclusiv acest regulament, in situatiile activitatilor comune, prevede faptul ca cererile de reexaminare trebuie sa fie transmise spre dezbatere si avizare comisiilor sesizate initial in fond, tocmai pentru a asigura coerenta procesului legislativ si faptul ca exista o continuitate la nivelul structurii care analizeaza respectiva lege.

Competenta acestei comisii speciale comune nu este doar una prevazuta in Hotararea Parlamentului nr. 69/2018 prin care aceasta a fost infiintata, ci a fost confirmata chiar prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 251/2018, motiv pentru care rezulta ca inclusiv reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 era de competenta Comisiei speciale comune pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei. Sesizarea comisiilor permanente din cele doua camere incalca jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 251/2018, Decizia nr. 828/2017 si Decizia nr. 252/2018) si competenta comisiei speciale comune, asa cum aceasta a fost retinuta de instanta constitutionala, aducand atingere dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala, conform carora 'Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'. In plus, incalcarea competentei comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului, asa cum aceasta a fost retinuta in deciziile Curtii Constitutionale anterior amintite, aduce atingere si art. 1 alin. (5), in ceea ce priveste principiul suprematiei Constitutiei. in cazul de fata, transmiterea gresita a legii aflate in procedura de reexaminare ca urmare a formularii unei cereri de reexaminare, catre comisiile permanente ale fiecareia dintre cele doua Camere nu are relevanta unor simple incalcari ale regulamentelor, respectiv ale competentei comisiei speciale comune, ci incalca chiar deciziile instantei constitutionale, afectand intreaga procedura legislativa.

Drept consecinta, prin adoptarea legii de modificare si completare a Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii in modalitatea realizata de legiuitor, sunt incalcate art. 1 alin. (5), ale art. 64 alin. (4) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin modul in care a fost adoptata, este neconstitutionala”.