Inspectia Judiciara, cifre incomode pentru 2019 (Raportul)

Inspectia Judiciara – condusa de judecatorul Lucian Netejoru (foto) – a publicat vineri, 6 martie 2020, raportul de bilant pentru anul 2019.

---

In primul rand, se remarca ponderea extrem de mica a sesizarilor din oficiu in raport cu sesizarile totale. Astfel, IJ a inregistrat anul trecut 5.211 sesizari noi, 399 de reveniri si numai 105 sesizari din oficiu.

Despre un raport chiar mai pronuntat vorbim la capitolul „clasari”: 3.625 de rezolutii de clasare neatacate, 944 de plangeri prealabile respinse si doar 6 plangeri prealabile admise.

La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, se remarca un procentaj sensibil mai mare de respingere a actiunilor disciplinare de catre Sectia pentru procurori a CSM fata de Sectia pentru judecatori:

„In anul 2019, au fost inregistrate 5211 lucrari de inspectie in materie disciplinara ca urmare a 105 sesizari din oficiu, a 399 reveniri la sesizarea initiala si a 4707 sesizari ale unor terti.

In 6 cazuri plangerile formulate impotriva rezolutiilor de clasare (una emisa de DIP si 5 de DIJ) au fost admise, dispunandu-se completarea verificarilor prealabile.

Inspectorii judiciari au dispus inceperea cercetarii disciplinare in 72 de lucrari.

Inspectorii DIJ au exercitat 24 de actiuni disciplinare, din care: 15 actiuni disciplinare au fost admise de SJMD-CSM; 4 actiuni disciplinare au fost respinse (una pe fond, una prin admiterea exceptiei nulitatii rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare, una prin admiterea exceptiei a nulitatii absolute a cercetarii disciplinare si una prin admiterea exceptiei prescriptiei exercitarii actiunii disciplinare), 4 actiuni disciplinare sunt in curs de solutionare si una are judecata suspendata.

Inspectorii DIP au exercitat 19 actiuni disciplinare din care SPMD-CSM a admis numai 2, celelalte fiind respinse (2), anulate (2), conexate (1), suspendate (5) sau in curs de solutionare (7).

Actiunile disciplinare au privit pe de o parte, 24 de judecatori si au avut ca obiect abateri disciplinare prevazute de art. 99 lit. a, c, d, f, h, i, k, m, o, p, r teza I, s, ș si t fiind aplicate sanctiuni disciplinare constand in avertisment, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute, suspendarea din functie, retrogradare in grad profesional si excluderea din magistratura, iar pe de alta parte, 26 magistrati procurori si au avut ca obiect abateri disciplinare prevazute de art. 99 lit. a ,b, i, f, k, h, m, n, j si t si au fost aplicate 2 sanctiuni disciplinare, respectiv avertisment si retrogradare in grad profesional”.

In zona instantelor, se remarca pe de o parte Curtea de Apel Bucuresti, unde exista anumite probleme cu sistemul aleatoriu de repartizare a dosarelor. Astfel:

„In privinta repartizarii aleatorii automate a cauzelor, s-a constatat ca accesul in aplicatia ECRIS se face pe baza de utilizator si parola. Drepturi de administrare au toti specialistii IT ai Curtii de Apel Bucuresti, parametrii de repartizare aleatorie fiind stabiliti prin hotarari ale Colegiului de conducere.

Desi accesul la sistemul de evidenta ECRIS se face pe baza de nume de utilizator si parola, s-a constatat ca sistemul prezinta unele vulnerabilitati rezultate din modalitatea de setare a permisiunilor de acces, urmand sa se aprecieze asupra oportunitatii realizarii, la nivel national, a unei analize privind asigurarea unor modalitati de acces la baza de date Ecris care sa respecte principiile care guverneaza activitatea instantelor de judecata”.

In cealalta parte, Inspectia Judiciara mentioneaza cererea de revocare a presedintelui unei instante formulata chiar de catre judecatorii acelei instante. Chiar daca IJ nu precizeaza numele, este vorba despre Judecatoria Constanta, unde, in urma consultarii cu magistratii, Inspectia a propus revocarea presedintelui instantei, Catalin Jigau. In schimb, la 26 noiembrie 2019, Sectia pentru judecatori a CSM a respins propunerea (click aici pentru a citi).

La DIICOT, se remarca numeroase cauze deschise din oficiu privind infractiuni de trafic de persoane si de minori.

Cea mai dura situatie descrisa de Inspectia Judiciara este cea de la nivelul Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal, unde controlul a fost inceput in urma scandalului legat de rapirea celor doua fete:

„Statistica a relevat ca in perioada de referinta 1 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019 la PJ Caracal existau 11570 de cauze de solutionat, din care au intrat in cursul perioadei de referinta un total de 4735, din care au fost solutionate 4528 de cauze, respectiv un procent de 39%. Media cauzelor de solutionat in anul 2018 a fost de 1314 cauze/procuror, iar media cauzelor solutionate a fost de 607 cauze/procuror, respectiv procurorii PJ Caracal au solutionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, in conditiile unei scheme de personal ocupate in procent de 83%.Media cauzelor de solutionat in semestrul I 2019 in sectorul supraveghere a urmaririi penale a fost de 824 cauze/procuror, iar media cauzelor solutionate a fost de 243 cauze/procuror, respectiv procurorii PJ Caracal au solutionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, in conditiile unei scheme de personal ocupate din luna martie 2019 in procent de 100%.

Controlul a evidentiat urmatoarele deficiente:

- preluarea in perioada de referinta a unei cutume deficitare si neconforme regulamentelor si ordinelor procurorului general al PICCJ, cutume acceptate si de parchetul ierarhic superior privind modalitatea de desfasurare a activitatii la nivelul PJ Caracal;

- lipsa unei evidente a diseminarii normelor infralegale care guverneaza activitatea Ministerului Public;

- preluarea intr-o pondere semnificativa, cu justificarea mentinerii unui climat amiabil in randul colectivului, de catre prim-procurorul PJ Caracal, a atributiilor aferente functiei de executie, cu consecinta diminuarii timpului necesar exercitarii functiei de conducere, cu efecte asupra calitatii actului de justitie infaptuit de unitatea de parchet;

- lipsa de implicare a procurorilor in efectuarea cercetarii penale si adoptarea unei solutii legale si temeinice;

- lipsa de asumare a responsabilitatii in ceea ce priveste emiterea de rechizitorii, solutiile de renuntare la urmarire penala depasind in anul 2018 numeric solutiile de clasare;

- lipsa de asumare a responsabilitatii de catre procurori in individualizarea legala si temeinica a masurilor preventive cerute instantei de judecata;

- urmarirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ in solutionarea cauzelor, cu ignorarea calitatii urmaririi penale, avand in vedere indicii statistici vizati de Ministerul Public”.

Declaratia inspectorului-sef Lucian Netejoru:

„Inspectia Judiciara s-a aflat in anul 2019 in fata unor optiuni fundamentale, determinate de noua conceptie privind sistemul judiciar, consacrata legislativ la finele anului 2018. Reconfigurarea statutului si extinderea atributiilor s-au reflectat si in normele interne privind organizarea si functionarea Inspectiei Judiciare, ca precursoare a unor schimbari de esenta in cultura sa organizationala.

Interesul public in crestere pentru activitatea pe care o desfasuram ne-a adus in fata unei provocari majore: mentinerea institutiei intr-un spatiu propriu realizarii scopului pentru care a fost infiintata.

Rapoartele si rezolutiile Inspectiei Judiciare au continuat sa puna la dispozitia Consiliului Superior al Magistraturii informari impartiale si corecte cu privire la functionarea instantelor si parchetelor sau, dupa caz, la starea disciplinara a magistratilor, pentru fundamentarea masurilor necesare.

In anul 2019, au existat voci care au contestat calitatea serviciului nostru in materia raspunderii disciplinare avand in vedere numarul de respingeri ale actiunilor pe care le-am exercitat. Departe de a fi un esec, cred ca procentul de respingere este un reflex al necesarei independente a inspectorilor judiciari, mai ales in contextul in care Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut situatiile de fapt constatate in cursul cercetarilor disciplinare.

S-a sustinut cu diverse ocazii ca actiunile disciplinare pun presiune asupra judecatorilor si procurorilor. Libera exprimare este un drept fundamental de care suntem mandri ca l-am castigat si tocmai de aceea trebuie stiut ca aceste actiuni reprezinta mai putin de 4% din totalul lucrarilor disciplinare. Ca atare, in peste 95% din cazuri inspectorii judiciari le prezinta petentilor, prin intermediul rezolutiilor de clasare, argumente pertinente cu privire la modul corect in care judecatorii si procurorii isi desfasoara activitatea.

Imi doresc ca anul 2020 sa fie un an in care sa construim pentru ca justitia sa fie acel serviciu public de care este nevoie si pe care oamenii onesti si-l doresc”.

>> Bilantul Inspectiei Judiciare pe 2019