INCALCAREA PREZUMTIEI DE NEVINOVATIE. PRETENTII ADMISE - TMB, decizia nr. 1094/19.04.2013, cauza Georgeta Ghita vs. DNA si Daniel Morar: „Recurentii-parati au difuzat publicului o acuzatie explicita de vinovatie... A doua parte a Comunicatului, in care descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, conduce in mod evident la infrangerea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei... Activitatea nediligenta a paratilor (atitudine culpabila) reprezinta o fapta civila ilicita”

Prin decizia civila nr. 1094/19.04.2013 pronuntata in dosarul nr. 22102/302/2010 avand ca obiect „pretentii”, Tribunalul Bucuresti-Sectia a III-a civila a respins ca nefondate recursurile formulate de paratii Directia Nationala Anticoruptie si Marius Daniel Morar (procuror sef al DNA) impotriva sentintei civile nr. 7560/30.09.2011 pronuntate de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in contradictoriu cu reclamanta Georgeta Gabriela Ghita (procuror in cadrul PICCJ). Prin sentinta recurata, instanta de fond a admis in parte actiunea, obligand paratii, in solidar, la plata catre reclamanta a sumei de 25.000 lei, cu titlu de daune morale.

Decizia nr. 1094/19.04.2013. Tribunalul Bucuresti-Sectia a III-a civila

pres. Mirela POD

Obiectul dosarului: pretentii.

Solutia: „Respinge recursurile formulate de recurentii parati Directia Nationala Anticoruptie si Marius Daniel Morar impotriva sentintei civile nr. 7560/30.09.2011 pronuntate de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr. 22102/302/2010 in contradictoriu cu intimata Ghita Georgeta Gabriela, ca nefondate. Irevocabila”.

Minuta sentintei nr. 7560/30.09.2011 pronuntate de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti (jud. Mariela Cornelia ANTONOVICI): „Respinge exceptia autoritatii lucrului judecat, ca neintemeiata. Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca neintemeiata. Admite in parte actiunea formulata de reclamanta Ghita Georgeta Gabriela, cu domiciliul in (...), in contradictoriu cu paratii Directia Nationala Anticoruptie, cu sediul in Bucuresti, str. Stirbei Voda nr. 79-81, sector 1, si Morar Daniel Marius, citat la locul de munca din Bucuresti, str. Stirbei Voda nr. 79-81, sector 1. Respinge cererea de obligare a paratilor la plata de daune cominatorii, ca inadmisibila. Obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamanta a sumei de 25.000 lei, cu titlu de daune morale. Obliga paratii sa asigure, pe propria cheltuiala, publicarea prezentei hotarari in doua ziare centrale, dupa ramanerea irevocabila a acesteia. Cu recurs in 15 zile de la comunicare”.

>>Decizia nr. 1094/19.04.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a III-a civila, in dosarul nr. 22102/302/2010

Extras din decizie:

„Pe fondul cauzei, tribunalul considera ca in nici un caz nu se poate retine in speta existenta unor cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei, rezultata din lipsa de vinovatie a paratilor la savarsirea faptei, dat fiind ca reclamanta nu a imputat paratilor informarea cu privire la existenta unei cauze penale, ci modul – deliberat – de formulare a punctului 2 din Comunicat, in sensul afirmarii certe a persoanelor cercetate.

In atare conditii, in mod corect instanta de fond a retinut ca, din analiza situatiei de fapt, activitatea nediligenta a paratilor (atitudine culpabila), care a condus la infrangerea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in cadrul comunicatului de presa nr. ... din data de ... al Directiei Nationale Anticoruptie, reprezinta o fapta civila ilicita, care contravine dispozitiilor art. 6 paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei si art. 5/2 Cod procedura penala.

Tribunalul are in vedere faptul ca toate reglementarile invocate chiar de recurentii-parati, inclusiv jurisprudenta CEDO, impun respectarea prezumtiei de nevinovatie a persoanelor cercetate, pentru a beneficia de un proces echitabil in sensul art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Tribunalul mai observa ca desi ambii recurenti-parati au sustinut ca prin cuprinsul comunicatului dat publicitatii nu s-a incalcat prezumtia de nevinovatie, nu invoca in mod expres nici o critica referitoare la argumentele instantei de fond prin care s-a retinut nu incalcarea, ci chiar inexistenta prezumtiei de nevinovatie, ci au reluat apararile mentionate in intampinarea depusa la cererea reclamantei in fata primei instante, aparari care in mod corect au fost inlaturate de instanta fondului, prin analizarea modalitatii de redactare a Comunicatului de presa ce face obiectul cauzei. (...)

Recurentii-parati nu au aratat in nici un fel, nici in recurs, modalitatea in care ar putea inlatura caracterul ilicit al faptei deduse judecatii, ci s-au multumit in a mentiona faptul ca este exclusa savarsirea unui abuz de drept in circumstantele respectarii legislatiei nationale si europene referitoare la comunicarea informatiilor de interes public si la respectarea prezumtiei de nevinovatie.

Insa, se poate observa ca instanta de fond a analizat in detaliu impactul informatiei asupra publicului, semnificatia publicarii datelor de identificare ale partii, modalitatea de exprimare folosita in cuprinsul Comunicatului si gravitatea efectului obtinut, apreciat ca fiind cu atat mai mare cu cat informatiile reprezinta punctul de vedere oficial si public al institutiei implicate in activitatea ce face obiectul informarii, prezentand astfel gradul cel mai ridicat de credibilitate in fata opiniei publice.

In acest context, tribunalul considera ca nu se poate avea in vedere argumentul recurentilor-parati privind emiterea Comunicatului nr. ... care s-a facut luandu-se in considerare transparenta actului de justitie, atat timp cat chiar Curtea Europeana a statuat ca datoria de informare a autoritatilor impune alegerea, cu atentie, de catre reprezentatii statului, a termenilor in care se face informarea publicului, si anume, cu toata discretia si rezerva cerute de respectarea prezumtiei de nevinovatie.

Or, recurentii-parati au creat si difuzat publicului o acuzatie explicita de vinovatie a reclamantei, asa cum rezulta din analiza corecta, legala si pertinenta a circumstantelor cauzei de catre prima instanta.

Nu in ultimul rand, tribunalul considera ca nici precizarile formulate de ambii recurenti-parati referitoare la motivele cererilor de recurs formulate in cauza nu schimba cu nimic argumentele expuse legal de catre prima instanta, neputandu-se retine ca in cauza comunicatul s-a limitat la informarea publicului despre derularea anchetei penale aflate in curs, tribunalul considerand ca doar prima parte a comunicatului s-ar fi incadrat in notiunea de transparenta a actului de justitie si la accesul nediscriminatoriu al reprezentantilor mass-media la informatiile de interes public, cea de a doua parte a Comunicatului, in care descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, conduce in mod evident la infrangerea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei.

In ceea ce priveste cel de al treilea motiv de recurs invocat doar de recurentul-parat Morar Daniel Marius, prin care se critica masura obligarii in solidar a acestuia cu parata Directia Nationala Anticoruptie, la plata daunelor morale, tribunalul constata ca si acesta este neintemeiat, dat fiind ca paratul Morar Daniel Marius, in calitatea sa de conducator al DNA, are in exclusivitate competenta de a aproba comunicatele de presa, potrivit art. 75 lit. e) din Regulamentul de ordine interioara al DNA, aprobat prin OMJ nr. 2184/C/2006 (Biroul de Informare si Relatii Publice are urmatoarele atributii: ... e) intocmeste proiectele comunicatelor de presa, iar aprobarea lor de catre procurorul sef directie, le difuzeaza operativ mass-media), cu raportare la art. 4 din OUG nr. 43/2002 (Departamentul National Anticoruptie este condus de un procuror sef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie), iar raspunderea sa este expres atrasa de dispozitiile art. 35 alin. ultim din Decretul nr. 31/1954 (Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale. Faptele ilicite atrag raspunderea personala a celui ce le-a savarsit, atit fata de persoana juridica, cit si fata de cel al treilea).

In aceasta calitate, tribunalul considera ca in mod corect instanta a dispus obligarea paratului Morar Daniel Marius in solidar cu parata Directia Nationala Anticoruptie la plata daunelor morale catre reclamanta, faptul ca in cadrul paratei DNA exista alti angajati desemnati in vederea aplicarii normelor Legii nr. 544/2001 fiind lipsit de relevanta atat timp cat paratul este conducatorul si acestor angajati si doar el in exclusivitate aproba comunicatele de presa emise in baza Legii nr. 544/2001.

Este adevarat ca instanta de fond nu a motivat expres aceasta masura, dar tribunalul, in virtutea disp. art. 304/1 Cpc, examinand cauza sub toate aspectele si retinand ca acesta a fost si temeiul juridic invocat de reclamanta pentru chemarea in judecata a acestui parat, va suplini argumentele avute in vedere de prima instanta, cu consecinta stabilirii legalitatii obligarii in solidar a paratilor la plata daunelor morale.

Fata de toate considerentele expuse, retinand ca legala si temeinica hotararea instantei de fond, in baza art. 312 Cpc, tribunalul va respinge recursurile ca nefondate”.

In acelasi dosar:

>>Sentinta nr. 7560/30.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti