ICCJ, DECIZIE PE LEGEA SOCIETATILOR - “Pot fi atacate in justitie”

Data: 04 March 2020, 10:39 | autor: L.J> | 0 comentarii | 755 afisari

Prin Decizia 7/2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie Curtea a luat in discutie sesizarea Curtii de Apel Oradea - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, care a dispus, prin Incheierea din 8 octombrie 2019, in Dosarul nr. 3.666/111/2017**, sesizarea din oficiu a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in baza dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: "Daca, in interpretarea prevederilor art. 132 din Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 116 din aceeasi lege, pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor?"

Judecatori:

Marian Buda - presedintele Sectiei a II-a civile - presedintele completului
Ianina Blandiana Gradinaru - judecator la Sectia a II-a civila
Virginia Florentina Dumineca - judecator la Sectia a II-a civila
Rodica Zaharia - judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa - judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Manuela Cirnu - judecator la Sectia a II-a civila
Maria Speranta Cornea - judecator la Sectia a II-a civila
George Bogdan Florescu - judecator la Sectia a II-a civila
Rodica Dorin - judecator la Sectia a II-a civila

Minuta Inaltei Curti:

“Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Oradea - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 3.666/111/2017**, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
  In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 132 din Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 116 din aceeasi lege, pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor.
  Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila”.

Extras din decizia Inaltei Curti:


“Potrivit art. 91 din Legea nr. 31/1990, in societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni nominative emise de societate, iar potrivit art. 94 alin. (1) din aceeasi lege actiunile trebuie sa fie de o valoare egala, acordand proprietarilor drepturi egale. Alin. (2) al art. 94 prevede ca pot fi emise, in conditiile actului constitutiv, categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, facand trimitere la dispozitiile art. 95 si 96 din Legea nr. 31/1990.
Conform celor doua texte legale, pot fi emise actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot (ce confera titularilor drepturi preferentiale la dividende, precum si drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de vot), titularii fiecarei categorii de actiuni urmand a se reuni in adunari speciale.
Statutul si atributiile acestor adunari speciale au fost reglementate prin dispozitiile art. 116 din Legea nr. 31/1990, articol ce face obiectul sesizarii.

Din interpretarea textului de lege rezulta ca singura atributie a adunarilor speciale ale actionarilor detinatori ai unei anumite categorii de actiuni este aceea de a aproba, respectiv de a propune modificari ale drepturilor sau obligatilor referitoare la categoria de actiuni detinuta. In concluzie, adunarea speciala a actionarilor detinatori ai unei anumite categorii de actiuni este o forma speciala de organizare a acestora, in raporturile dintre ei si in cele cu societatea, iar hotararile lor nu pot avea efect direct asupra functionarii societatii, in lipsa aprobarii lor, anterioare ori posterioare, de catre adunarea generala a actionarilor. Concluzia este impusa de faptul ca aceasta adunare nu reprezinta un organ al societatii pe actiuni, ci doar o forma organizata in cadrul careia actionarii ce detin o anumita categorie de actiuni propun sau confirma modificari ale drepturilor ori obligatiilor referitoare la acea categorie de actiuni, decise in cadrul organului statutar al societatii, respectiv adunarea generala a actionarilor.

In acest cadru al confirmarii/propunerii de catre adunarea speciala a detinatorilor unei categorii de actiuni a modificarii drepturilor si obligatiilor referitoare la acea categorie de actiuni, legiuitorul a apreciat necesitatea introducerii unei forme de organizare a adunarii speciale, pentru a da autoritate hotararii adoptate. In acest sens, in alin. (2) al art. 116 din Legea nr. 31/1990 s-a prevazut expres ca dispozitiile privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.
Aplicarea acestor dispozitii si in ce priveste adunarea speciala a actionarilor este esentiala avand in vedere faptul ca, raportat la caracterul modificarii drepturilor sau obligatiilor referitoare la o anumita categorie de actiuni supuse confirmarii/propunerii, adunarea speciala a actionarilor detinatori se va supune regulilor adunarii generale ordinare sau extraordinare a actionarilor, dupa caz.

Se observa ca legiuitorul a facut trimitere doar la dispozitiile referitoare la modalitatea de organizare a adunarilor generale, fara sa prevada expres si aplicabilitatea normelor legale referitoare la contestarea in justitie a hotararilor adoptate de adunarea generala a actionarilor.

Ar parea ca legiuitorul, prin mentionarea stricta doar a aplicabilitatii dispozitiilor referitoare la convocare, cvorum si desfasurare, ar fi intentionat excluderea acestui tip de hotarare (adoptat de adunarea speciala a detinatorilor de actiuni) de la controlul jurisdictional, sub premisa ca legalitatea adoptarii sale ar urma sa fie verificata in cadrul adunarii generale a actionarilor, singurul organ statutar ce adopta hotarari cu efect asupra functionarii societatii.
O asemenea interpretare nu poate fi retinuta pentru urmatoarele argumente: legiuitorul a prevazut doua modalitati de convocare si desfasurare a adunarilor speciale ale actionarilor detinatori ai unui anumit tip de actiuni, respectiv una ulterioara adunarii generale a actionarilor, prin care confirma modificarea drepturilor si obligatiilor referitoare la acea categorie de actiuni, si una anterioara adunarii generale a actionarilor, prin care propune modificarea drepturilor si obligatiilor.

In prima ipoteza ar fi excesiv ca o hotarare a adunarii speciale a detinatorilor unei categorii de actiuni, adoptata cu incalcarea normelor referitoare la convocare, cvorum si desfasurare, sa poata fi contestata in justitie doar prin actiunea in anularea hotararii adunarii generale a actionarilor care a aprobat modificarea drepturilor si obligatiilor referitoare la acele actiuni. Demersul ar fi excesiv intrucat s-ar determina, in cazul constatarii nerespectarii normelor legale referitoare la adunarea speciala, pe langa anularea acelei hotarari, si anularea hotararii generale a actionarilor, desi aceasta nu ar fi afectata de o asemenea neregularitate la momentul adoptarii sale. In acest caz s-ar determina o reluare a intregului proces decizional, incepand, evident, cu o noua convocare a adunarii generale a actionarilor, aspect ce ar putea provoca o afectare semnificativa a functionarii societatii. In masura in care adunarea generala nu ar fi afectata de neregularitati, ci doar adunarea speciala, conturarea posibilitatii de contestare in justitie, pentru neindeplinirea conditiilor de convocare, cvorum si desfasurare, a celei din urma hotarari ar determina doar o amanare a aplicarii hotararii adunarii generale a actionarilor pana la reluarea formalitatilor de desfasurare a adunarii speciale.

In cea de-a doua ipoteza, in aceleasi conditii de neregularitate a convocarii, cvorumului ori desfasurarii adunarii speciale a detinatorilor unei anumite categorii de actiuni, de asemenea ar fi excesiv sa se astepte desfasurarea adunarii generale a actionarilor, pentru ca abia ulterior adoptarii hotararii sa se formuleze actiune in justitie, prin care sa se conteste, alaturi de hotararea adunarii generale a actionarilor, neafectata din perspectiva legalitatii proprii de desfasurare, hotararea adunarii speciale. Consecinta ar fi aceeasi ca si in prima ipoteza: intregul demers decizional ar fi anulat, cu reluarea intregii proceduri si cu afectarea functionarii societatii.

Nu in ultimul rand, chiar avand in vedere conditionarea reciproca a celor doua tipuri de hotarari, demersul decizional ar fi usurat in masura in care fiecare dintre cele doua hotarari ar fi contestata in justitie separat, pentru neregularitatile proprii de desfasurare.

Relevant este si faptul ca o anumita categorie de actionari (detinatorii actiunilor preferentiale cu drept prioritar) participa la adunarile generale ale actionarilor fara drept de vot, ei neputand astfel sa influenteze procesul decizional.
In concluzie, in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 132 raportat la art. 116 din Legea nr. 31/1990, pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor”.
>>Decizia Inaltei Curti


 

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.