Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, acuzat de infractiuni contra umanitatii in dosarul "Revolutiei de la 1989"

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus marti, 22 mai 2018, extinderea urmaririi penale in dosarul Revolutiei de la 1989 fata de fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu (foto), pentru savarsirea infractiunii contra umanitatii.

Ion Iliescu detine in acest dosar calitatea de suspect, fiind astfel cercetat pentru ca a initiat si coordonat comandamentul unic de conducere si a oficializat masuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist.

---

Intr-un comunicat de presa din data de 22 mai 2018, Parchetul General precizeaza ca dupa data de 22 decembrie 2018, Ion Iliescu si-a manifestat autoritatea si a adoptat decizii diversioniste precum deplasarea unor efective militare dotate cu armament greu in interiorul marilor aglomerari urbane ale tarii; darea de ordine privind deplasarea unor unitati militare pe timp de noapte, solicitarea repetata prin intermediul televiziunii publice TVR ca populatia civila, partial inarmata, sa participe activ la apararea unor obiective urbane importante, toate aceste indemnuri desfasurandu-se, conform PICCJ "pe fondul psihozei teroriste generalizate indusa prin raspandirea in mod repetat a unor informatii false privind actiuni ostile, intense si diversificate, apartinand 'dusmanului terorist'".

Potrivit PICCJ, acest comportament a contribuit la numeroase pierderi de vieti omenesti, vatamari corporale, fizice sau psihice, privarea grava de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international a unor persoane, suferinte mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu.

Codul penal: Articolul 439 - Infractiuni contra umanitatii

 

(1) Savarsirea, in cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, a uneia dintre urmatoarele fapte:

a) uciderea unor persoane;

b) supunerea unei populatii sau parti a acesteia, in scopul de a o distruge in tot sau in parte, la conditii de viata menite sa determine distrugerea fizica, totala sau partiala, a acesteia;

c) sclavia sau traficul de fiinte umane, in special de femei sau copii;

d) deportarea sau transferarea fortata, cu incalcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate in mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor masuri de constrangere;

e) torturarea unei persoane aflate sub paza faptuitorului sau asupra careia acesta exercita controlul in orice alt mod, cauzandu-i vatamari fizice sau psihice, ori suferinte fizice sau psihice grave, ce depasesc consecintele sanctiunilor admise de catre dreptul international;

f) violul sau agresiunea sexuala, constrangerea la prostitutie, sterilizarea fortata sau detentia ilegala a unei femei ramase gravida in mod fortat, in scopul modificarii compozitiei etnice a unei populatii;

g) vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane;

h) provocarea disparitiei fortate a unei persoane, in scopul de a o sustrage de sub protectia legii pentru o perioada indelungata, prin rapire, arestare sau detinere, la ordinul unui stat sau al unei organizatii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite ca aceasta persoana este privata de libertate sau de a furniza informatii reale privind soarta care ii este rezervata ori locul unde se afla, de indata ce aceste informatii au fost solicitate;

i) intemnitarea sau alta forma de privare grava de libertate, cu incalcarea regulilor generale de drept international;

j) persecutarea unui grup sau a unei colectivitati determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios, sexual ori in functie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile in dreptul international;

k) alte asemenea fapte inumane ce cauzeaza suferinte mari sau vatamari ale integritatii fizice sau psihice,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele prevazute in alin. (1), savarsite in cadrul unui regim institutionalizat de oprimare sistematica si de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intentia de a mentine acest regim."

Comunicatul Biroului de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este abilitat sa faca publice urmatoarele:

"In cauza cunoscuta generic sub denumirea „Dosarul Revolutiei”, procurori militari ai Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus extinderea si efectuarea in continuare a urmaririi penale, pentru intervalul 22 – 27 decembrie 1989, sub aspectul savarsirii infractiunii contra umanitatii fata de suspectul Iliescu Ion, la data savarsirii faptelor membru si presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, organism care de facto a exercitat puterea executiva si legislativa centrala, comportandu-se ca un Guvern pana la aparitia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, cand presedintele consiliului a primit rolul unui sef de stat, iar atributiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive.

Din probatoriul administrat in cauza au rezultat urmatoarele:

Suspectul Iliescu Ion, in calitate de initiator si coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, in calitate de presedinte al CFSN (care si-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat si oficializat masuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Autoritatea lui Iliescu Ion, pentru toata perioada de dupa 22 decembrie 1989 orele 16:00, rezulta din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar. Printre aceste decizii se numara reactivarea general (r) Militaru Nicolae si numirea acestuia in functia de ministru al apararii, schimbarea din functie a general lt. Stanculescu Victor Atanasie, eliberarea din functie a generalului Guse Stefan si numirea sa pe una inferioara, constituirea Tribunalului Militar Exceptional ce i-a judecat pe sotii Nicolae si Elena Ceausescu si aducerea din rezerva, respectiv numirea in functii de comanda a mai multor generali.

Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale Romaniei. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de lupta, inclusiv cu armament greu, in mod voit fara o eficienta coordonare, in interiorul marilor aglomerari urbane ale tarii; darea de ordine privind deplasarea unor unitati militare pe timp de noapte, fara asigurarea comunicarii necesare cu celelalte unitati militare dispuse deja in teren; solicitarea repetata prin intermediul TVR ca populatia civila, partial inarmata, sa participe activ la apararea unor obiective urbane importante. Aceste actiuni s-au desfasurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusa prin raspandirea in mod repetat a unor informatii false privind actiuni ostile, intense si diversificate, apartinand ”dusmanului terorist”. Informatiile au fost diseminate prin intermediul comunicatiilor militare si civile.

Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinte deosebit de grave (numeroase pierderi de vieti omenesti, vatamari corporale, fizice sau psihice, privarea grava de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international a unor persoane, suferinte mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu).

Precizam ca faza de urmarire penala este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate in nicio situatie sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie."