FOSTUL ADJUNCT AL DNA, SANCTIONAT DE INALTA CURTE - “S-a adus atingere intereselor legitime ale reclamantei”

Data: 14 iulie 2020, 15:19 | autor: L.J. | 0 comentarii | 240 afisari

Lumea Juridica prezinta motivarea Deciziei 69/2019 a Inaltei Curti in dosarul 2977/1/2018 prin care procurorul Marius Iacob, fostul adjunct al DNA, a fost sanctionat disciplinar cu avertisment.


Iacob a fost gasit vinovat, cu majoritate, de Completul de 5 judecatori ICCJ pentru incalcarea Ordinului Procurorului General privitor la participarea procurorului in cauzele civile, atunci cand a desemnat-o pe procuroarea Simona Ricu din DNA sa participe la sedintele de judecata ale dosarului civil in care procuroarea Mihaela Iorga Moraru a chemat-o in judecata pe fosta sefa DNA, pentru a-i cere sa suspende ordinul de revocare din DNA emis de aceasta:

“Procurorul a purtat roba si insigna desi, in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata. In opinia Inaltei Curti, procedand astfel, procurorul a creat o aparenta cu privire la influentarea solutiei si la crearea unei presiuni asupra judecatorului de caz”.

Instanta arata in Decizia 69/2019 ca atat imputernicirea data de Iacob procuroarei Simona Ricu, cat si participarea acesteia in litigiul civil, contravin dispozitiilor legale. Inalta Curte explica si care a fost urmarea faptului ca Marius Iacob a desemnat-o pe Simona Ricu sa intre in procesul intentat de Iorga Moraru impotriva Laurei Kovesi. Asa cum arata instanta, procuroarea Iorga Moraru a fost plasata pe o pozitie judiciara de inferioritate, fiind astfel nesocotit principiul egalitatii partilor in procesul civil.

In acest dosar, "paratul" Marius Iacob fost sanctionat cu „avertisment” pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.m) teza a doua din Legea nr. 303/2004, aceeasi sanctiune fiindu-i aplicata si procuroarei Simona Ricu, procuror sef serviciu la acel moment in cadrul DNA.


Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:


“In speta, este necontestat faptul ca atat actiunea constand in delegarea procurorului de a reprezenta unitatea de parchet in cadrul unui litigiu civil, cat si actiunea procurorului delegat de a reprezenta unitatea de parchet in cadrul unui litigiu civil reprezinta o nerespectare a dispozitiilor legale si regulamentare care reglementeaza reprezentarea unitatii de parchet in litigiile civile, atributiile procurorului si atributiile consilierului juridic. (…)

Litigiul de contencios administrativ - avand ca obiect suspendarea executarii ordinului de revocare din functia de procuror in cadrul DNA - nu prezinta elemente care sa vizeze ordinea de drept ori drepturile si interesele cetatenilor, pentru a justifica participarea procurorului, ca reprezentant al Ministerului Public, alaturi de partile litigiului. De altfel, chiar parata a precizat in fata instantei de contencios administrativ investita cu solutionarea litigiului, ca participarea sa nu se circumscrie dispozitiilor art. 92 C. proc. civ.

Pe de alta parte, se cuvine a fi observat faptul ca, pentru termenele de judecata din 17.08.2017 (cand a pus concluzii de amanare a cauzei) respectiv 13.09.2017 (cand a solicitat suspendarea judecatii ca urmare a formularii unei cereri de stramutare), procurorul a purtat roba si insigna desi, in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata. In opinia Inaltei Curti, procedand astfel, procurorul a creat o aparenta cu privire la influentarea solutiei si la crearea unei presiuni asupra judecatorului de caz. (…)

Nu poate fi primita apararea paratilor in sensul ca delegarea si participarea procurorului a fost justificata de imposibilitatea de prezentare a consilierului juridic.

Pentru aceleasi argumente, nu pot fi primite nici apararile paratilor intemeiate pe faptul ca, in statul de functii al DNA exista un singur post de consilier juridic. De altfel, aceasta imprejurare nu reprezinta nici caz de forta majora (eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil) si nici caz fortuit (eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs), cauze exoneratoare de raspundere.

Din acest punct de vedere, este lipsit de orice echivoc faptul ca reprezentarea intereselor DNA in litigiile civile, altele decat cele enumerate anterior in care reprezentarea este asigurata de un procuror din cadrul DNA, este asigurata de consilierul juridic, in exercitarea atributiilor prevazute de art. 18 din Regulamentul de ordine interioara al DNA.(...)

Rezulta, astfel, ca atat imputernicirea data procurorului, cat si participarea procurorului in litigiul civil in discutie contravin dispozitiilor legale si regulamentare mentionate anterior si nu pot fi primite apararile prin care paratii tind sa confere un caracter justificat conduitei lor neconforme.

Urmarea imediata a faptelor analizate consta in faptul ca, in litigiul civil in discutie, DNA a beneficiat implicit de o reprezentare din partea Ministerului Public, partea adversa fiind plasata implicit pe o pozitie judiciara de inferioritate, intrucat interesele a caror protectie este prezervata prin participarea procurorului sunt preeminente interesului particular a carui satisfacere este urmarita de partea adversa in litigiul civil, fiind astfel nesocotit principiul egalitatii partilor in procesul civil, consacrat de art. 8 C. proc. civ.

Cel putin sub acest aspect, contrar concluziei instantei disciplinare, Inalta Curte retine ca s-a adus atingere intereselor legitime ale reclamantei din litigiul civil in discutie, care avea asteptarea legitima de a beneficia de o judecata de pe pozitii de egalitate, iar nu de a i se opune pozitia procesuala preeminenta a procurorului, ca reprezentant al statului, aparator al ordinii de drept ori al drepturilor si libertatilor cetatenesti. (…)

Ceea ce par sa omita paratii este ca, datorita pozitiei pe care o ocupa, au o vocatie care ar trebui sa confere certitudini de legalitate si stabilitate, ca parghiile si prerogativele de putere pe care le exercita nu trebuie transformate in instrumente discretionare, care nu tin seama de lege, de cadrul si limitele acesteia.

In acest context, se remarca inclusiv faptul ca paratii par sa puna un semn de egalitate intre functia pe care o detin si interesele personale in conditiile in care corespondenta purtata cu inspectorii judiciari, pe perioada derularii procedurii disciplinare (refuzul de a se prezenta in vederea efectuarii cercetarii, punctele de vedere transmise) respectiv intampinarile si raspunsurile la intampinarile formulate in instanta poarta toate insemnele si antetul institutiei din care acestia provin”.

>>Decizia Inaltei Curti

 

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.