Forumul Judecatorilor din Romania, pozitie privind Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995

Asociatia „Forumul Judecatorilor din Romania” a dat publicitatii, luni 13 iunie 2016, un comunicat de presa in care isi exprima pozitia fata de propunerea legislativa privind modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

In comunicatul semnat de judecatorii Dragos Calin (foto) si Ionut Militaru, copresedinti ai Asociatiei, se arata ca Forumul Judecatorilor din Romania considera ca eliminarea, din forma proiectului votata de Senat, a art. 14/1, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, „poate constitui o ingerinta inacceptabila in dreptul la un proces echitabil sau, dupa caz, in dreptul la viata privata al justitiabililor”.

>>Comunicatul FJR:

„Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania', persoana juridica de drept privat, independenta, nonprofit, neguvernamentala si apolitica, asociatie profesionala a judecatorilor, cu personalitate juridica constatata prin incheierea nr. 671/08.06.2007 pronuntata de Judecatoria Slatina, isi propune sa contribuie la progresul societatii prin actiuni ce au drept scop realizarea unei justitii independente, impartiale si performante, afirmarea si apararea independentei justitiei fata de celelalte puteri ale statului, precum si prin initierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea si realizarea de proiecte privind imbunatatirea, modernizarea si reformarea sistemului de administrare a justitiei.

Avand in vedere acest deziderat, constatand ca, pana la data de 15.06.2016, Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, trebuie sa depuna Raportul suplimentar la Propunerea legislativa nr. PL-x 555/2015 privind modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania' apreciaza ca se impun urmatoarele precizari cu privire la Raportul nr. PL-x 555/2015/08.03.2016 (pct. 7 - 12 din anexa nr. 1) si Raportul suplimentar nr. PL-x 555/2015/04.05.2016 (pct. 7 - 12 din anexa nr. 1) prin care Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor a adoptat un amendament in sensul eliminarii art. 14/1, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Propunerea legislativa a fost adoptata de Senat, in calitate de prima camera sesizata, incluzand art. 14/1, in sedinta Plenului din 29.06.2015, ulterior fiind transmisa Camerei Deputatilor, unde a fost inregistrata sub nr. PL-x 555/2015.

La 17.05.2016, Plenul Camerei Deputatilor a decis sa trimita propunerea legislativa la Comisia juridica, de disciplina si imunitati, pentru un raport suplimentar, fixand ca termen de depunere a acestuia data de 15.06.2016.

Consideram ca eliminarea din forma votata de Senat a art. 14/1, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, poate constitui o ingerinta inacceptabila in dreptul la un proces echitabil sau, dupa caz, in dreptul la viata privata al justitiabililor.

Luarea de contact cu avocatul sau trebuie sa fie efectiva si sa asigure confidentialitatea raportului dintre client si aparator, precum si secretul profesional, iar limitarile acestui drept sunt permise doar daca raman o exceptie temeinic justificata de imprejurarile cauzei (CEDO, Can impotriva Austriei, hotararea din 30 septembrie 1985, Campbell si Fell impotriva Marii Britanii, hotararea din 28 iunie 1984).

De aceea, este necesara asigurarea de conditii ca in toate cazurile acuzatul sa-si poata exercita acest drept, pentru ca el este izolat de societate in general, dar nu si de avocatul sau. Dreptul de a lua contact cu avocatul prezinta o importanta aparte atunci cand acuzatul este detinut, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca inculpatul detinut trebuie sa comunice liber cu avocatul sau in vederea pregatirii apararii, iar corespondenta pe care acuzatul o adreseaza avocatului trebuie sa ajunga intr-un timp util pentru a-i permite celui din urma sa construiasca mijloacele apararii (CEDO, Campbell si Fell impotriva Marii Britanii; Domenichini impotriva Italiei, hotararea din 15 noiembrie 1996).

A permite avocatului sa fie lucrator, informator sau colaborator al serviciilor de informatii constituie o ingerinta mai grava decat simpla interpunere a unui agent sub acoperire in relatia dintre inculpat si aparatorul sau, cu privire la care Curtea de la Strasbourg si-a exprimat o 'ingrijorare serioasa' in cauza Huseyin Atik impotriva Germaniei (nr. 67500/01, decizia de inadmisibilitate din 13 mai 2004), singurul motiv pentru care nu s-a constatat o incalcare a dreptului fundamental la un proces echitabil fiind acela ca nu au fost obtinuta vreo proba in defavoarea inculpatului.

Curtea a reafirmat in cauza mentionata anterior ca 'dreptul acuzatului de a comunica in lipsa unei terte persoane cu avocatul sau face parte din minimele exigente ale dreptului la un proces echitabil si se incadreaza la art. 6 par. 3 lit. c din Conventie. Daca un avocat nu isi poate consilia clientul si obtine instructiuni confidentiale de la acesta, fara a fi supravegheat, asistenta sa si-ar pierde utilitatea, desi Conventia are scopul de a garanta drepturi practice si efective' (a se vedea si cauzele S. impotriva Elvetiei, par. 48; Brennan impotriva Regatului Unit, par. 58).

Natiunile Unite au adoptat, prin Inalta Comisie pentru Drepturile Omului, Principiile de baza privind rolul Barourilor (la Havana, 27 august 1990), prin care s-a exprimat opinia ca avocatii sunt 'agenti esentiali in administrarea justitiei', misiune nobila, incompatibila cu 'misiunea' oculta de lucrator, informator sau colaborator al serviciilor de informatii.

De asemenea, Consiliul Europei, prin Recomandarea 2000/21 privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat a pus accent asupra:

- 'Rolului fundamental pe care avocatii si asociatiile profesionale de avocati il joaca in asigurarea protectiei drepturilor omului si a libertatilor fundamentale';

- Necesitatii de a 'promova libertatea de exercitare a profesiei de avocat, in scopul de a consolida statul de drept, la care avocatii iau parte, in special prin rolul de a apara libertatile individuale';

- 'Necesitatii unui sistem echitabil de administrare a justitiei, care garanteaza independenta avocatilor in exercitarea indatoririlor profesionale fara restrictii necorespunzatoare (...)';

- Faptului ca 'ar trebui sa fie luate toate masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele au acces efectiv la serviciile juridice prestate de avocati independenti';

- Faptului ca 'barourile sau alte asociatii profesionale ale avocatilor ar trebui sa fie incurajate sa asigure independenta avocatilor si, inter alia: a. sa promoveze si sa sustina cauza dreptatii, fara teama (...)'.

Din moment ce organizarea de un tert - agent sub acoperire, din propria sa initiativa, a unei intalniri cu avocatul inculpatului, cu scopul de a obtine informatii confidentiale privitoare la consultatia acordata de avocat, constituie in opinia Curtii Europene o 'depasire a limitelor permise', este evident ca obtinerea de informatii de serviciile secrete, direct de la avocatul - lucrator, informator sau colaborator al acestora, ar constitui o ingerinta cu atat mai grava, deoarece inculpatul mizeaza intru totul pe confidentialitatea relatiei cu avocatul.

Orice masura disproportionata dispusa de o autoritate publica, de natura a afecta confidentialitatea profesionala, poate aduce atingere bunei administrari a justitiei si, ca efect, dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Conventie (a se vedea cauza Niemietz impotriva Germaniei, hotararea din 16 decembrie 1992, par.37)”.