Forumul Judecatorilor din Romania: „CSM nesocoteste grav vointa magistratilor. Este inexplicabila graba cu care pregateste acest experiment judiciar”
Data: 27 October 2015, 12:45 | autor: C.G. | 0 comentarii | 1523 afisari
Asociatia profesionala „Forumul Judecatorilor din Romania” reactioneaza fata de propunerile CSM de modificare a legilor justitiei. Printr-un comunicat de presa emis marti, 27 octombrie 2015, judecatorul Dragos Calin (foto), copresedinte al Asociatiei, aduce la cunostinta corpului profesional al magistratilor si a societatii civile ca, prin punctele 16 si 17 de pe ordinea de zi a sedintei din 27 octombrie 2015 a Plenului, Consiliul Superior al Magistraturii „nesocoteste grav vointa magistratilor intruniti in adunarile generale din luna septembrie, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacantei judecatoresti”.
Comunicatul de presa al Asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”:
„CSM PREGATESTE CEL MAI MARE EXPERIMENT JUDICIAR – TEST DE REZISTENTA A SISTEMULUI DE JUSTITIE LA METEHNELE ANILOR '90
Fata de ordinea de zi a sedintei Plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, pct. 16-17, aducem la cunostinta corpului profesional al magistratilor si a societatii civile faptul ca, asa cum rezulta din materialele Directiei Legislatie, Documentare si Contencios, Consiliul Superior al Magistraturii nesocoteste grav vointa magistratilor intruniti in adunarile generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacantei judecatoresti, prin mentinerea in continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justitiei.
CSM pare ca doreste sa se asigure ca in functiile de executie se va promova in realitate pe baza de dosar de evaluare a activitatii judiciare, care sa anihileze promovarea pe baza de examinare obiectiva a cunostintelor juridice, in pofida tuturor recomandarilor Comisiei Europene din urma cu aproximativ 10 ani, recomandari care la acea data au condus la instituirea promovarii exclusiv pe baza de concurs.
Rapoartele MCV, care au apreciat evolutia magistraturii, vizibila inclusiv prin condamnari penale pronuntate constant de instantele romane in ultimii ani, au oferit indiciul sigur ca o astfel de modalitate de promovare meritocratica constituie baza asigurarii unui corp judiciar independent si liber de orice fel de influente, atat din interior, cat si din exterior.
Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistratilor, de orice posibilitate de contestare si previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de aceasta baza. Asociatia profesionala 'Forumul Judecatorilor din Romania' solicita astfel in mod ferm Plenului CSM sa respinga propunerile de instituire a unui examen de promovare in functii de executie prin introducerea unui criteriu subiectiv si de natura conduca la nasterea unui clientelism atat in interiorul, cat si din exteriorul sistemului.
Atragem atentia ca modificarile dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunarile Generale cu peste 600 de voturi impotriva. Or, cata vreme Comisia nr. 1 a mentinut propuneri care au trecut de votul adunarilor generale cu 20 voturi (cum este cea referitoare la reprimirea in magistratura a fostilor magistrati cu 10 ani vechime), ignorarea a 600 de voturi ale adunarilor generale, fara prezentarea unor motive temeinic justificate, dovedeste faptul ca membrii CSM nu mai reprezinta corpul judiciar.
Ii invitam pe membrii Consiliului la reflectie atenta asupra consecintelor modificarilor pe care le propun, axate in principal pe impiedicarea promovarii pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistrati detasati doar in anumite structuri in vederea luarii in considerare a vechimii la promovare, fara argumente concrete si logice.
Este inexplicabila graba cu care CSM pregateste acest 'experiment judiciar', in lipsa oricaror studii si prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ catre Ministerul Justitiei in vederea ancorarii modificarilor in legislatia primara, greu de remediat in caz de esec, cu toate ca a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislatiei secundare (prin adoptarea de modificari ale Regulamentului de promovare in functii de executie sau a Regulamentului de evaluare a activitatii magistratilor), astfel incat sa dovedeasca eficienta acestui proiect 'vizionar'. Numai in cazul in care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat, consideram ca s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluarii in concursurile de promovare, iar nu in sens invers.
In contextul in care si promovarile magistratilor in functii de executie, potrivit reglementarii actuale, au creat de-a lungul anilor nemultumiri ale candidatilor legate de calitatea subiectelor, de modalitatea de solutionare a contestatiilor, de inechitatile in departajarea candidatilor cu specializari diferite, neremediate nici in prezent, este inexplicabila introducerea in media de promovare a unor variabile si mai subiective, total netransparente, precum: sute de comisii diferite de evaluare la nivel national, criterii subiective si imprevizibile, inexistenta unei norme tranzitorii, valorificarea unei note obtinute la evaluarea actelor intocmite intr-o anumita specialitate la promovarea intr-un post cu o alta specialitate, imposibilitatea stabilirii unei baze comune de evaluare pentru magistratii care functioneaza efectiv in instante/parchete si cei detasati in CSM, INM, MJ etc., cu toate ca vor putea candida pentru acelasi post (experienta ultimilor ani dovedind ca departajarea se face la nivelul sutimilor), iar lista problemelor ramane deschisa.
Modificari importante ale legilor justitiei se refera la revenirea in sistem a persoanelor care au ocupat minim 10 ani functia de judecator sau procuror (…) fara concurs sau examen, in functiile vacante de judecator sau procuror, doar pe baza de interviu, la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat sau la instante ori parchete de grad inferior. Pentru aceasta modificare s-a votat cu o diferenta la voturi de 150, ceea ce dovedeste faptul ca acest subiect este unul sensibil pentru sistemul judiciar, extrem de controversat, si ar trebui sa primeze argumentele pentru care s-a renuntat in trecut la aceasta forma de reprimire in profesie a fostilor magistrati, care se pot reinscrie la concursurile de admitere directa in profesie, cu eventuala recunoastere a gradului profesional detinut anterior.
Este de neacceptat si propunerea privind excluderea judecatorilor ICCJ sau a judecatorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluarile periodice privind calitatea activitatii, eficienta, integritatea si obligatia de formare profesionala continua. Voturile negative exprimate de sistemul judiciar impotriva acestei excluderi sunt covarsitor majoritare, ceea ce dovedeste respingerea ferma a acestei propuneri nejustificate. si punctul de vedere al Consiliului stiintific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calitatii activitatii, eficientei, integritatii si obligatiei de formare profesionala continua fiind la fel de importanta (sau cu atat mai importanta) in cazul instantei supreme, cu rol de casatie.
Trecerea atributiei de redistribuire a unui judecator dintr-o sectie in alta sau de pe un complet specializat pe un altul, de la colegiul de conducere al instantei (organism colegial) catre o singura persoana-presedintele instantei, reprezinta o ingerinta in independenta judecatorului, de natura a-i afecta inamovibilitatea in cazul unei mutari intempestive de pe completul de judecata pe care il conduce, ceea ce presupune garantii procedurale suplimentare, remediul contestarii in instanta a masurii nefiind suficient. Puterea repartizarii judecatorilor pe complete este de natura sa afecteze serios cariera unui magistrat, putand reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit in mod subiectiv, astfel ca trebuie cautate alte remedii pentru cazurile exceptionale in care exista situatii de blocaj in activitatea unei instante, fara a rasturna un intreg principiu al democratiei participative.
In tandem cu aceste modificari de importanta maxima pentru functionarea viabila si independenta a sistemului, sunt informatii ca CSM intentioneaza sa isi transfere atributia de desemnare a conducatorilor Parchetului General si DNA de la Ministerul Justitiei, fara a propune si un proces reformator de selectie a candidatilor, corelat cu intentia de asigurare a unei influente maxime in desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu in fata Plenului CSM drept criteriu determinant de accedere in functie. Aceasta ultima propunere este absurda, Inspectia Judiciara (al carei rol inclusiv in procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discuta astazi in Plen, in ciuda voturilor din adunarile generale) castigandu-si independenta in decizii si actiune, aspect laudat constant de rapoartele MCV.
Toate aceste modificari vor produce dezechilibre in sistemul judiciar, ce au fost condamnate in repetate randuri de Comisia Europeana, existand si riscul producerii unui val de nemultumiri in interiorul corpului profesional.
Solicitam reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea in considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar roman le are de indeplinit, inceputul fiind asigurarea unui sistem de admitere in magistratura corect si obiectiv, promovarea exclusiv pe baza de meritocratie, prin concurs, inlaturarea oricaror parghii de influentare a Inspectiei Judiciare, inlaturarea oricaror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistrati fara o justificare logica si rezonabila”.
Cititi si:
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
-
C.C.R. 16 November 2023, 10:53
MOTIVAREA CCR PE CUMULUL PENSIEI CU SALARIUL – Decizia 521/2023: “Legea criticata conditioneaza dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la munca, limitandu-l pana la anihilare”
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 23 September 2022, 14:32
EXECUTAREA SILITA – Recursul in interesul legii, admis de ICCJ
-
RECHIZITORII 24 August 2022, 17:13
NOUL RECHIZITORIU DIN DOSARUL REVOLUTIEI – „Militarii l-au recunoscut pe Iliescu Ion ca fiind noul sef de stat si de guvern, noul comandant suprem al Fortelor Armate Romane”
-
HOTARARI CIVILE 22 August 2022, 11:13
TAXA JUDICIARA DE TIMBRU - Decizia ICCJ 71/2022
-
C.C.R. 11 August 2022, 18:08
REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENTIILOR - Decizia CCR 365/2022
-
CONTENCIOS 28 July 2022, 09:46
COMPETENTA INSTANTEI – Solutia Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 26 July 2022, 11:40
SOLUTIA DE CLASARE. Inalta Curte a lamurit problema
-
C.C.R. 21 July 2022, 14:16
STATUTUL FUNCTIONARILOR PUBLICI – Exceptie admisa la CCR
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 15 July 2022, 12:39
SPORURILE BUGETARILOR – Decizia ICCJ dupa sesizarea procurorului general
-
HOTARARI CIVILE 13 July 2022, 18:17
VOUCHERELE DE VACANTA. Apel respins
-
HOTARARI CIVILE 08 July 2022, 14:51
VARSTA DE PENSIONARE – Dezlegare de drept a Inaltei Curti
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 28 June 2022, 15:58
BANII MAGISTRATILOR – A fost admisa sesizarea Procurorului General
-
RECURSURI IN INTERESUL LEGII 24 June 2022, 11:33
CODUL DE PROCEDURA CIVILA – Recurs in interesul legii
-
C.C.R. 23 June 2022, 15:48
LEGEA PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII - CCR a dat verdictul
-
HOTARARI CIVILE 22 June 2022, 13:03
LEGEA INSOLVENTEI – Dezlegare de drept a Inaltei Curti. Decizia
-
C.C.R. 17 June 2022, 11:22
PENSIILE SPECIALE – Decizia prin care CCR a declarat legea neconstitutionala
-
C.C.R. 03 December 2021, 20:57
ART. 88 CPP – Sesizare admisa de CCR: “Dispozitiile art. 88 alin. (2) lit. b) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care...”
-
C.C.R. 04 November 2021, 13:24
DECIZIA CCR PE STAREA DE ALERTA – Hotararea Parlamentului nr.5/2020 este neconstitutionala
-
C.C.R. 27 October 2021, 10:19
OBIECTIA PRESEDINTELUI, ADMISA DE CCR – Modificarea art. 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal
-
HOTARARI CIVILE 25 October 2021, 16:44
DEZLEGARE CHESTIUNE DE DREPT – Decizia ICCJ dupa sesizarea Tribunalului Bucuresti
-
C.C.R. 25 October 2021, 16:21
NECONSTITUTIONALITATE IN LEGEA POLITISTULUI – Decizie pe art. 583 alin. 4 teza I din Legea 360/2020 privind statutul politistului
-
C.C.R. 12 May 2021, 15:19
NECONSTITUTIONALITATE IN CPP – Motivarea Curtii Constitutionale privind sintagma „cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta infractiunii” din art.52 alin.(3) din Codul de procedura penala
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii