DOSARUL ”LOTUL ELECTRICA”. ABUZ IN SERVICIU SI COMPLICITATE LA ABUZ IN SERVICIU - Decizia definitiva a Curtii de Apel Cluj, nr. 197/A/2017 din 13 februarie 2017, din dosarul 1436/33/2015, prin care judecatoarele Ana Covrig si Monica Sortan au decis achitarea fostului director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Michael Ruga, si a altor trei inculpati pentru infractiunea de abuz in serviciu. Decizia de achitare a fost luata in baza articolului 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedur

Prin decizia nr. 197/A/2017 pronuntata in dosarul nr. 1436/33/2015, Curtea de Apel Cluj, Sectia Penala a admite apelurile declarate de Parchetul de pe lânga inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Cluj si inculpatii MP, SIC, CV, RGM si RGT - impotriva sentintei penale nr 242 din 20 07 2015 pronuntata in dosar nr 4228/117/2009 al Tribunalului Cluj, pe care o desfiinteaza, in parte, cu privire la: - solutia de condamnare pentru infractiunea de abuz in serviciu si, respectiv, de dare de mita; - retinerea circumstantelor atenuante fata de inculpatii RGM si RGT ; - solutionarea actiunii civile formulate in cauza; - dispozitiile privind masurile asiguratorii .

Decizia nr. 197/A/2017. Curtea de Apel Cluj-Sectia penala

pres. Ana COVRIG

jud. Monica SORTAN

Obiectul dosarului: abuz in serviciu (art 248 din Codul penal din 1969) si dare de mita (art 254 al l si 2 din Codul penal din 1969)

Solutia: „ in baza art 421 pct2 lit a Cprpen admite apelurile declarate de Parchetul de pe lânga inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Cluj si inculpatii MP, SIC, CV, RGM si RGT - impotriva sentintei penale nr 242 din 20 07 2015 pronuntata in dosar nr 4228/117/2009 al Tribunalului Cluj, pe care o desfiinteaza, in parte, cu privire la: - solutia de condamnare pentru infractiunea de abuz in serviciu si, respectiv, de dare de mita; - retinerea circumstantelor atenuante fata de inculpatii RGM si RGT ; - solutionarea actiunii civile formulate in cauza; - dispozitiile privind masurile asiguratorii Pronuntând o noua hotarâre”.

Extrase din motivarea Curtii de Apel Cluj (dosar 1436/33/2015):

Fara a reitera intreaga stare de fapt, corect retinuta de judecatorul fondului, detaliat mentionata in considerentele hotararii apelate si, cu care suntem de acord, vom arata in continuare, punctual, aspectele sub care criticile apelantilor sunt intemeiate, considerentele pentru care, si limitele in care, acestea vor fi primite de catre instanta de apel, procedand in acest scop, ca si instanta de fond, pentru o abordare mai eficienta, la o analiza pe infractiuni.

1. Infractiunile de abuz in serviciu si complicitate la abuz in serviciu

Rezulta deci ca, toti cei trei inculpati (n.r. RGM, SI si MP) , fiecare, in virtutea functiei pe care o detinea, si-au incalcat atributii de serviciu derivand, dupa caz, din:

- fisa postului,

- contracte de performanta, incheiate cu unitatea angajatoare,

- contract cadru de prestari servicii de achizitii produse,

- procedura operationala-Achizitii produse din tara,

- dispozitii legale in materia achizitiilor publice - OUG nr.60/2001 si, respectiv, in domeniul activitatii financiar-contabile (modele formulare, intocmire si utilizare) – Ordinul nr.29/14.01.2003 pentru aplicarea HG 831/1997.

Faptele, in materialitatea lor, au fost dovedite cu declaratiile inculpatilor, coroborate cu ale martorilor, detaliate in considerentele hotararii apelate.

In primul rand, inainte de a trece la analiza infractiunii de abuz in serviciu, constatam intemeiate si corect motivate, consideratiile instantei pentru care cererile de schimbare a incadrarii juridice a faptei din infractiunea de abuz in serviciu in infractiunea de neglijenta in serviciu nu au fost primite, rezultand cu evidenta din modul de desfusarare a activitatii frauduloase ca inculpatii au actionat, cel putin cu intentie indirecta, prevazand rezultatul faptelor lor si, chiar daca nu l-au urmarit, l-au acceptat, de vreme ce au acceptat sa procedeze de o maniera incorecta, chiar ei recunoscand ca a fost o achizitie atipica, care nu s-a desfasurat deloc, in conditii similare cu alte achizitii anterioare, de aceleasi produse. Rezulta deci, ca fiecare dintre ei a actionat constient, responsabil de deciziile luate si astfel, si-au asumat consecintele propriilor actiuni.

Revenind la abuzul in serviciu, dupa cum se stie, fapta ce se circumscrie acestei infractiuni trebuie sa fie savarsita in exercitarea atributiilor de serviciu, neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui act in exercitarea acestor atributii, reprezennd modalitati de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii.

Pentru a stabili insa, daca actiunile concrete, de care sunt acuzati inculpatii, in materialitatea lor, se circumscriu elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu prev. de art.248 C.pen.1969, respectiv, art.297 alin.1 C.pen. - trebuie sa avem in vedere reglementarea din cele doua coduri, analizata din perspectiva constitutionalitatii continutului lor.

Aceasta, deoarece, Curtea Constitutionala s-a pronuntat recent asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale care reglementeaza infractiunea de abuz in serviciu – prin Decizia nr.405 din 15.06.2016 – constatand ca: 'dispozitiile art.246 din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.1 din Codul penal sunt constitutionale, in masura in care prin sintagma - indeplineste in mod defectuos - din cuprinsul acestora se intelege - indeplineste prin incalcarea legii'.

Curtea Constitutionala a apreciat ca dispozitiile, anterior mentionate, incalca prevederile art.1 alin.5 din Constitutie, potrivit carora in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie - deoarece sintagma din cuprinsul acestora 'indeplineste in mod defectuos' nu prevede in mod expres elementul, in legatura cu care defectuozitatea este analizata, ceea ce determina lipsa de claritate si previzibilitate a acestora.

Or, persoana care are calitatea de functioar, in sensul legii penale, trebuie sa poata determina, fara echivoc, care este comportamenul ce poate avea semnificatie penala, mai ales in cazul neindeplinirii unui act, stiut fiind ca in domeniul penal, o inactiune dobandeste semnificatie ilicita doar daca aceasta reprezinta o incalcare a unei prevederi legale exprese, care obliga la un anumit comportament intr-o situatie determinata.

In concluzie, a statuat CC ca principiul legalitatii incriminarii impune ca doar legiuitorul primar sa poata stabili conduita, pe care destinatarul legii este obligat sa o respecte, in caz contrar supunandu-se sanctiunii penale, deci, comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (inteleasa ca act formal adoptat de Parlament, precum si ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, in temeiul delegarii legislative, respectiv, prin ordonanate si ordonante de urgenta). Asa fiind, neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui act, afirma Curtea, trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara - legi si ordonante ale Guvernului.

In speta, se poate observa ca neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui /unor acte de catre inculpatii R.G.M., M.P. si S.I. se raporteaza la atributii de serviciu ale acestora prevazute, in parte, intr-o Ordonanta de Guvern, iar in parte, in acte de reglementara secundara: ordine de minister, hotarari de guvern, instructiuni sau dispozitii ale organelor competente (fisa postului), reglementari interne - contracte cadru, proceduri operationale.

Daca la momentul actual, in privinta atributiilor de serviciu prevazute in actele de reglementara secundara, nu se mai pot ridica niciun fel de probleme, prin prisma celor statuate de Curtea Constitutionala, in sensul ca incalcarea acestora (prin neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a aunui act din sfera lor) nu poate face obiectul infractiunii de abuz in serviciu, fara incalcarea principiului legalitatii incriminarii, se impune insa, analizarea incalarii de catre inculpati, a atributiilor de serviciu reglementate prin ordonante ale Guvernului, in speta, OUG nr.60/2001 privind achizitiile publice.

(...)

Totodata, putem aprecia aplicabilitatea OUG nr.60/2001 ca o chestiune prealabila solutionarii cauzei sub aspectul existentei infractiunii de abuz in serviciu, pe care instanta de fond a solutionat-o cu incalcarea dispoz. art.52 alin.3 C.pr.pen., conform carora, hotararile definitive ale altor instante, decat cele penale, asupra unei chestiuni prealabile in procesul penal au autoritate de lucru judecat in fata instantei penale, cu exceptia impreurarilor care privesc existenta infractiunii.

In concluzie, pentru ca dispozitiile art. 297 alin.1 din Codul penal, care reglementeaza abuzul in servicu nu au fost puse in acord cu dispozitiile Constitutiei in 45 zile de la data publicarii Deciziei nr.405 din 15.06.2016, ele sunt suspendate de drept, conform art.31 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Asa fiind, pentru ca atributiile de serviciu, pe care le-au incalcat inculpatii din prezenta cauza nu sunt prevazute intr-o legislatia primara (in acceptiunea constitutionala a dispoz. art.246 din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.1 din Codul penal), faptele comise de acestia, in concret, nu intrunesc elementele de tipicitate al infractiunii de abuz in serviciu, ele nefiind prevazute de legea penala.

>> Motivarea Curtii de Apel Cluj (dosar 1436/33/2015)