DOSARUL ANRP 4. ABUZUL IN SERVICIU CU CONSECINTE DEOSEBIT DE GRAVE – ICCJ, incheierea nr. 919/27-28.11.2015: „In lipsa unei reglementari exprese, reper in aprecierea gradului de pericol concret poate fi reglementarea cuprinsa in art. 318 alin. 1 si 2 Cpp, daca elementele indicate pentru o asemenea evaluare pot fi deduse din probatoriul administrat pana la momentul la care se discuta masura preventiva”

Data: 09 December 2015, 18:03 | autor: A.P. | 0 comentarii | 1676 afisari

Prin incheierea nr. 919/27-28.11.2015 pronuntata in dosarul nr. 4303/1/2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala a admis referatul PICCJ-DNA-Sectia de combatere a coruptiei emis in dosarul nr. 660/P/2014 si a dispus luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii Crinuta Nicoleta Dumitrean, Sergiu Ionut Diacomatu, Rodica Constantinovici, Lacramioara Alexandru, Marko Attila Gabor (in lipsa), Sergiu Negurici - membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul ANRP - si fata de inculpatul Mihai Rotaru - persoana beneficiara a unei despagubiri in cuantum de 108.932.000 lei aprobate de cei sase membri ai ANRP-CCSD la data de 17.06.2010 -, sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de gave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.


Incheierea nr. 919/27-28.11.2015. Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala (judecator de drepturi si libertati)

pres. Mariana GHENA

Obiectul dosarului: luarea masurii arestarii preventive propusa de DNA/DIICOT (art. 223 CPP).

Faptele retinute: abuzul in serviciu cu consecinte deosebit de gave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) CP si art. 309 CP; complicitatea la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de gave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 48 CP rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) CP si art. 309 CP; cumpararea de influenta – art. 292 alin. (1) CP rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Solutia: "In baza art. 226 alin. (1) si (2) Cod procedura penala, admite propunerea de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei privind pe inculpatii: Dumitrean Crinuta Nicoleta, Rotaru Mihai, Diacomatu Sergiu Ionut, Constantinovici Rodica, Alexandru Lacramioara, Negurici Sergiu si pe inculpatul Marko Attila Gabor, in lipsa. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatei Dumitrean Crinuta Nicoleta pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatului Rotaru Mihai pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatului Diacomatu Sergiu Ionut pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatei Constantinovici Rodica pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatei Alexandru Lacramioara, pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatului Negurici Sergiu pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 223 alin. (2) Cod procedura penala rap. la art. 202 alin. (1), (3), (4) lit. e) Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva in lipsa a inculpatului Marko Attila Gabor pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva. In baza art. 230 Cod procedura penala, dispune emiterea de indata a mandatelor de arestare preventiva pentru inculpatii Alexandru Lacramioara, Constantinovici Rodica, Diacomatu Sergiu Ionut, Negurici Sergiu, Rotaru Mihai Dumitrean Crinuta Nicoleta si Marko Attila Gabor. In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Onorariul partial cuvenit aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii Alexandru Lacramioara, Constantinovici Rodica, Diacomatu Sergiu Ionut, Negurici Sergiu, Rotaru Mihai, Dumitrean Crinuta Nicoleta, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 65 lei, se plateste din fondul Ministerului Justitiei. Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Marko Attila Gabor in suma de 260 lei, se plateste din fondul Ministerului Justitiei. Cu drept de contestatie in termen de 48 ore de la comunicare. Pronuntata in sedinta din camera de consiliu, azi 28 noiembrie 2015, ora 15:00".

>>Incheierea nr. 919/27-28.11.2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, in dosarul nr. 4303/1/2015

Extras din incheiere:

"Cat priveste verificarea cerintei subsecvente a textului legal mai sus-enuntat (art. 223 alin. 2 Cpp), respectiv, privarea de libertate a inculpatului este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, in analiza sa, judecatorul de drepturi si libertati se raporteaza, pe de o parte, la criteriile enuntate chiar de legiuitor, respectiv, gravitatea faptei presupus savarsite, modul si circumstantele de comitere a acesteia, anturajul si mediul din care provine inculpatul, antecedentele sale penale, alte imprejurari privitoare la persoana sa.

Pe de alta parte, astfel cum s-a aratat in mod constant in doctrina si jurisprudenta, are in vedere ca ordinea publica inseamna, intre altele, climatul social firesc, care presupune functionarea normala a institutiilor statului si respectarea drepturilor cetatenilor.

In lipsa unei reglementari exprese, reper in aprecierea gradului de pericol concret poate fi reglementarea cuprinsa in art. 318 alin. (1) si (2) Cpp, daca elementele indicate pentru o asemenea evaluare pot fi deduse din probatoriul administrat pana la momentul la care se discuta masura preventiva, anume: continutul faptei, modul si mijloacele de savarsire, scopul urmarit, imprejurarile concrete de savarsire, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii ori persoana inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.

In ceea ce priveste jurisprudenta CEDO in aceasta materie, Curtea a statuat in mod constant in sensul ca din cauza gravitatii deosebite si a reactiei publicului fata de acestea, unele infractiuni pot sa provoace o tulburare sociala de natura a justifica o detentie provizorie, cel putin pentru un anumit timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant si suficient numai daca este bazat pe fapte de natura sa demonstreze ca eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reala a ordinii publice.

In ceea ce priveste starea de pericol pentru ordinea publica pe care ar prezenta-o lasarea in libertate a inculpatilor, este de precizat ca, potrivit dispozitiilor expuse in noul cod, ea se apreciaza in functie de: gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul pentru care s-a pus in miscare actiunea penala impotriva sa, modul si circumstantele de comitere a faptei, anturajul si mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale ale celui in cauza, alte imprejurari privitoare la persoana inculpatului.

Criteriile indicate in cuprinsul art. 223 alin. (2) Cpp nu pot si nu trebuie sa fie analizate individual, independent de celelalte, niciunul dintre acestea neavand o prevalenta asupra altora, in ceea ce priveste formularea unei concluzii privind existenta sau, dimpotriva, inexistenta pericolului pentru ordinea publica, insa, asa cum gravitatea faptelor si limitele de pedeapsa nu pot constitui singurele temeiuri pentru a dispune arestarea preventiva, nici lipsa antecedentelor penale ori buna conduita (anterioara) a inculpatului nu ar putea duce, prin ele insele, la concluzia lipsei pericolului pentru ordinea publica.

Este doctrinar statuat ca tulburarea ordinii publice tine, intr-o anumita masura, de domeniul lucrurilor resimtite de opinia publica si nu numai de datele obiective care justifica aceasta plasare in detentie.

In aceste conditii, judecatorul nu trebuie, in mod necesar, sa fie insensibil sau indiferent la opinia publica, insa trebuie sa asigure un echilibru intre interesele contradictorii (ale martorului, in special), scopul respectarii drepturilor fiecaruia si a interesului public.

Pericolul pentru ordinea publica, la fel ca si periculozitatea, reprezinta o apreciere a judecatorului asupra comportamentului viitor al inculpatului care presupune atat o analiza procedural penala, cat si o analiza criminologica.

In cauza Calmanovici c. Romaniei, CEDO a aratat ca 'chiar in absenta unei jurisprudente nationale care sa fie in mod constant coerenta in materie, instantele interne au definit de-a lungul timpului criterii si elemente care trebuie avute in vedere in analiza existentei pericolului pentru ordinea publica, prin care reactia publica declansata din cauza faptelor comise, starea de nesiguranta ce ar putea fi generata prin lasarea sau punerea in libertate a acuzatului, precum si profilul personal al acestuia'.

Or, faptele presupus savarsite de inculpati, asa cum au fost relevate in precedent, sunt de natura sa provoace o puternica rezonanta in cadrul societatii, in mod special in contextul socio-economic actual.

In consecinta, lipsa unei reactii prompte a sistemului judiciar si lasarea inculpatilor in libertate la momentul procesual de fata ar induce perturbari grave ale disciplinei publice, ale respectului fata de lege, stimuland temerea colectiva ca justitia nu este eficienta impotriva unor fapte deosebit de periculoase.

Din aceasta perspectiva, judecatorul de drepturi si libertati constata, in primul rand, ca infractiunile cu privire la care s-a retinut anterior ca exista probe sunt de o gravitate evidenta, date fiind: amploarea activitatii infractionale presupus desfasurate de catre un numar mare de persoane, curajul si determinarea cu care acestia au procedat in vederea inlesnirii/ obtinerii unor venituri importante, prin incalcarea atributiilor de serviciu, cu consecinta prejudicierii grave a bugetului de stat.

In cauza, inculpatii sunt acuzati de savarsirea unor fapte de o gravitate sporita datorita modului de concepere si actiune, de implicare si desfasurare a activitatii infractionale.

Intr-un asemenea context, elementele ce tin de circumstantierea inculpatilor ori de nivelul participatiei lor penale efective sunt lipsite de relevanta in aprecierea, la acest moment, a necesitatii luarii masurii arestarii preventive.

Asumarea unui comportament manifest contrar normelor de drept lipseste de relevanta pozitiva imprejurarea ca inculpatii sunt persoane integrate familial si profesional, cata vreme nu releva garantii adecvate ca au asimilat in mod real necesitatea respectarii tuturor normelor de drept, inclusiv a celor destinate sa asigure buna desfasurare a procesului penal.

Cercetarile efectuate au evidentiat un asemenea 'modus operandi' care pune in lumina potentialul de periculozitate al inculpatilor, daca se are in vedere existenta mijloacelor folosite, modul de concepere si pregatire al activitatii infractionale, de multitudinea, de modul de operare, cu ajutorul unor persoane cu atributii si influente in mediul de actiune.

Avand in vedere si calitatea inculpatilor care ii obliga, a fortiori, la o conduita in respectul normelor si al dispozitiilor legale, tinand seama de atingerea adusa valorii proteguite judiciar, judecatorul de drepturi si libertati constata ca se justifica aprecierea ca asemenea fapte si-au exercitat influenta negativa la nivelul ordinii sociale si impun o reactie ferma a autoritatilor, reactie ce presupune luarea masurilor necesare – in speta, privarea de libertate – pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publica si crearea unui echilibru necesar.

In considerarea celor expuse, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca acestea se constituie in tot atatea temeiuri necesare si suficiente, de natura a impune privarea de libertate a inculpatilor, masura arestarii justificandu-se pentru o buna desfasurare a procesului penal, in faza de urmarire penala.

Raportat la exigentele art. 5.1.c CEDO si avand in vedere jurisprudenta consacrata (cauza Vrencevc c. Serbiei; cauza Lelieire c. Belgiei; cauza McKay c. Regatului Unit), data fiind si solicitarea aparatorilor inculpatilor de luare fata de acestia a unei masuri alternative, judecatorul de drepturi si libertati retine urmatoarele:

Dispozitiile art. 202 alin. (3) Cpp impun obligatia organului judiciar la alegerea masurii care raspunde in modul cel mai potrivit scopului prevazut de lege sa analizeze cumulativ doua conditii pozitive, si anume: masura aleasa sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse si masura preventiva sa fie necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea ei.

In ceea ce priveste criteriile pe baza carora se poate stabili aceasta gravitate a acuzatiei, legea nu le indica in mod expres.

Gravitatea acuzatiei se impune a fi analizata atat in abstract, prin raportare la natura infractiunii si la limitele speciale prevazute de lege, cat si in concret, prin evaluarea criteriilor de ordin obiectiv si subiectiv ale faptelor imputate suspectului sau inculpatului.

In acest context, existenta unor domenii cum este si cel privind masurile reparatorii pentru abuzurile asupra proprietatii, in care coruptia apare ca generalizata deoarece stabileste preactic o legatura automata intre exercitarea atributiilor de catre functionar si cumpararea de influenta de catre cesionarii de drepturi litigioase, reprezinta un fenomen extrem de periculos pentru buna functionare a statului.

Aceste situatii duc la neincrederea generalizata a cetatenilor in institutiile publice si aduc o atingerea semnificativa posibilitatii de realizare a scopului acelor institutii, si anume, asigurarea reparatiei, in conditiile in care cesionarii preferati si protejati urmaresc obtinerea unui statut privilegiat prin cumparare de influenta.

In imprejurarile aratate, arestul preventiv al inculpatilor raspunde cerintelor de actualitate, oportunitate si proportionalitate a masurii preventive, retinandu-se ca atitudinea infractionala si modul in care se presupune ca au actionat sunt de natura sa creeze sentimentul general de insecuritate sociala si justifica privarea lor de libertate, avand in vedere ca nicio alta masura nu ar indeplini scopul urmarit de legiuitor.

Probatoriul administrat reflecta un ingrijorator mecanism prin care decizia CCSD a fost subordonata interesului cesionarului, cu consecinte grave asupra perpetuarii unei imagini negative din partea publicului asupra ANRP.

In plus, pe parcursul urmaririi penale a rezultat ca fiecare inculpat implicat a avut o constributie proprie la savarsirea acestor fapte, respectiv, la acordarea despagubirii, deoarece numai prin votul fiecaruia se putea lua decizia, comisia in intregime determinand solutionarea dosarului de despagubire nr. 46076/CC. (…)

Preocuparea de a identifica si de a elimina aceste mecanisme infractionale nu poate avea finalitate decat daca organele judiciare transmit in mod constant un mesaj ferm, atunci cand sunt descoperite si probate, care sa descurajeze persoanele tentate sa reproduca un model facil de conducere a decizie a unei autoritati publice.

In acest demers, important este ca acest mesaj sa arate ca este inacceptabil ca solutionarea cauzelor privind legile de reparatie si stilul de viata al functionarilor publici sa se realizeze prin vanzarea solutiilor in dosare si ca persoanele implicate in asemenea fapte isi asuma consecinte severe.

Referitor la situatia inculpatei Dumitrean Crinuta Nicoleta, pe langa circumstantele factuale redate in considerente, Judecatorul de drepturi si libertati, in conturarea atitudinii procesuale a acesteia, releva urmatoarele aspecte:

Din Raportul medical intermediar nr. 2055204/20.11.2015 eliberat de Spitalul Regina Maria – Reteaua privata de Sanatate (fila 221 dosar urm.pen.) rezulta recomandarea medicala de specialitate facuta inculpatei si anume nevoia acesteia de repaus si limitare a activitatii fizice.

Din adeverentia medicala nr. 218/2015 (fila 19-20 vol I u.p.) eliberata de Cabinetul medical Cutis-Med Bucuresti la data de 26.11.2015 (fara a fi mentionata ora) rezulta ca inculpata s-a prezentat la acest cabinet medical ocazie cu care i s-a facut un examen ecografic.

Din concluziile inserate in adeverinta medicala sus-mentionata rezulta recomandarile medicului specialist, printre altele, repaus obligatoriu la pat, fara efort psihic si fizic pe intreaga perioada a sarcinii, control ecografic peste o saptamana pentru reevaluare, tratament cu antispastice.

Din continutul aceleiasi adeverinte rezulta ca aceasta a fost eliberata pentru a-i servi inculpatei la Directia Nationala Anticoruptie.

Aceasta consemnare dovedeste ca, desi in mod oficial inculpata nu luase la cunostinta despre faptul ca este chemata in fata organelor de ancheta, aceasta avea cel putin informatii daca nu certitudinea ca urma sa fie chemata la Directia Nationala Anticoruptie.

In acest sens, este de observat ca adeverinta nr. 217/2015 (fila 95-96 dos. nr. 4303/1/2015 al ICCJ), eliberata de acelasi cabinet medical Cutis-Med Bucuresti la data de 26.11.2015, cu acelasi continut dar cu mentiunea 'S-a eliberat prezenta spre a-i servi la Inalta Curte de Casatie si Justitie', a fost depusa de aparatorul inculpatei in fata Judecatorului de drepturi si libertati, aspect care confirma banuiala inculpatei ca urma sa fie chemata in fata acestuia anticipand astfel dispozitia organelor de urmarire penala.

Sub aspectul cronologiei eliberarii adeverintelor de catre cabinetul medical Cutis-Med Bucuresti, este important de observat si faptul ca adeverinta eliberata pentru a-i servi inculpatei la ICCJ este emisa anterior adeverintei eliberate de acelasi cabinet pentru a-i servi acesteia la Directia Nationala Anticoruptie, fapt care intra in contradictie cu ordinea curenta a eliberarii adeverintelor mentionate in raport cu etapele desfasurarii activitatilor judiciare a celor doua institutii.

Pe de alta parte, din cuprinsul procesului-verbal din 26.11.2015, intocmit de Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei, rezulta ca urmarea ordonantei prin care s-a dispus continuarea urmaririi penale in dosarul nr. 660/P/2014, in conformitate cu disp. art. 265-266 CPP, la data respectiva, orele 07:10, s-a derulat procedura de punere in executare a mandatului de aducere emis pe numele inculpatei.

Cu acea ocazie, inculpata nu a fost gasita la domiciliu sens in care s-a luat legatura cu martora Popescu Zenovia, persoana care locuieste in acelasi imobil cu inculpata si care a precizat ca inculpata nu mai locuieste la adresa mentionata, ca nu cunoaste adresa la care locuieste efectiv si nu detine vreun numar de telefon al acesteia.

In continuare, in intervalul orar 07:33-07:39, s-a incercat, fara rezultat, legatura telefonic la cinci numere de apel apartinand inculpatei Dumitrean Crinuta Nicoleta. Ulterior, in jurul orelor 18:35, la domiciliul inculpatei s-a pus in executare mandatul de aducere emis pe numele acesteia de Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei.

Din adeverinta medicala emisa de Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului Prof. Dr. 'Alfred Radulescu', depusa la data de 27.11.2015 in timpul sedintei de judecata in jurul orelor 18:15, rezulta ca 'inculpata Dumitrean Crinuta Nicoleta, internata poate fi transportata in vederea audierii la instanta de judecata (Inalta Curte de Casatie si Justitie) cu autospeciala MAI, fara a fi necesara ambulanta speciala, cu precizarea ca dupa audiere sa fie readusa la unitatea spitaliceasca pentru continuarea tratamentului si reevaluare'.

Cu ocazia derularii procedurii de solutionare a propunerii de arestare preventiva a inculpatei, aceasta nu a dat declaratie si, la foarte scurt timp, la solicitarea sa, Judecatorul de drepturi si libertati a incuviintat intoarcerea acesteia la unitatea spitaliceasca.

Avand in vedere aspectele mentionate, coroborand continutul inscrisurilor medicale cu cel al proceselor-verbale emise de Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei, Judecatorul de drepturi si libertati retine ca, in contextul starii de fapt relevate in precedent, atitudinea inculpatei nu poate fi apreciata ca fiind una care sa denonte disponibilitatea acesteia de a coopera cu organele judiciare, chiar daca este neindoios faptul ca in circumstantele aratate starea emotionala este de natura a afecta orice persoana fata de care se deruleaza proceduri judiciare.

Faptul ca, desi apelata in intervalul orara 07:33-07:39 la cinci numere de telefon cunoscute ca apartinand inculpatei, aceasta nu a raspuns coroborat cu aspectul ca in aceeasi zi, dupa efectuarea apelurilor telefonice s-a deplasat la cabinetul medical privat, reflecta comportamentul, atitudinea inculpatei in sensul ca aceasta a banuit ca apelurile primite in dimineata zilei era posibil sa o vizeze in ancheta judiciara derulata si impotriva inculpatului Oltean Ioan, ancheta devenita de notorietate in zilele anterioare prin mijloacele media.

Legat de acest aspect este de observat si faptul ca la dosarul cauzei, primul act medical depus si invocat in sustinerea starii de sanatate este cel datat 20.11.2015, moment care coincide cu imprejurarea in care devenise deja de notorietate derularea anchetei penale impotriva inculpatului Oltean Ioan.

In conditiile aratate, Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca tocmai aceasta situatie ar fi putut fi de natura a aduce inculpatei temeri in ceea ce priveste eventualitatea declansarii anchetei penale si impotriva sa, cu atat mai mult cu cat, din probele dosarului – plansele foto care releva intalnirea dintre cei doi in biroul inculpatei si ipostaza care nu obiectiveaza o intalnire de lucru (filele 320-336 vol.2 u.p.) – rezulta indubitabil relatia apropiata dintre aceasta si inculpatul Oltean Ioan.

In contextul mentionat, este de retinut si faptul ca medicul/ medicii de specialitate care s-au ingrijit de starea de sanatate a inculpatei nu au considerat ca deplasarea si prezenta acesteia in fata organelor judiciare i-ar putea pune in pericol starea invocata.

Astfel, medicul sub observatia caruia se afla inculpata a permis prezenta acesteia la instanta la data de 27.11.2015 orele 18.00 cu autospeciala MAI, fara a aprecia necesar transportul acesteia cu o ambulanta echipata/ dotata cu aparatura speciala asistata de personal medical de specialitate.

In aprecierea Judecatorului de drepturi si libertati, demersurile inculpatei au vizat un unic scop si anume acela de a justifica, documentat, pretinsa imposibilitate, in fapt refuzul, de a da declaratii in fata organelor judiciare.

Starea de graviditate a inculpatei nu este incompatibila cu masura arestului preventiv astfel ca, in raport de dispozitiile art. 240 Cod procedura penala care permit inculpatului arestat preventiv sa beneficieze de tratament medical nu numai in reteaua medicala a ANP dar si in reteaua Ministerului Sanatatii, aceasta poate invoca beneficiul legii.

A stabili un alt regim preventiv inculpatei Dumitrean Crinuta Nicoleta numai pentru considerentul ca aceasta se afla in stare de graviditate ar fi de natura discriminatorie in conditiile in care s-a aratat argumentat si fundamentat ca masura arestului preventiv se justifica pentru toti inculpatii din cauza de fata.

Doar starea de graviditate a inculpatei nu poate constitui un temei real, suficient si pertinent pentru a aprecia oportunitatea luarii unei alte masuri preventive dintre cele prevazute de art. 202 alin. 4 lit. b), c), d) Cod procedura penala.

De altfel, in mod normal, orice situatie de aceasta natura poate avea un impact emotional asupra unei persoane fata de care se desfasoara proceduri judiciare".

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.