DNA, reactie privind Raportul MCV

Directia Nationala Anticoruptie a dat publicitatii, miercuri 27 ianuarie 2016, un comunicat de presa in care reprezentantii institutiei fac precizari cu referire la Raportul Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

Comunicatul DNA:

„Cu referire la Raportul Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), dat publicitatii la data de 27 ianuarie 2016, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:

Raportul Comisei Europene remarca rezultatele 'impresionante' in combaterea coruptiei la nivel inalt ce implica 'politicieni de marca si functionari publici de rang inalt', evidentiaza atentia acordata de catre DNA identificarii coruptiei la nivel local si remarca o consolidare a sprijinului public de care beneficiaza DNA, reflectata de numarul tot mai mare de sesizari din partea populatiei si de sondajele de opinie.

Pe de alta parte insa, in raport se reia observatia consemnata si in raportul anterior, si anume ca raspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari (pentru a permite initierea de anchete sau aplicarea masurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistand o justificare clara si consecventa in fiecare caz, in special pentru refuzuri. In acest context, se noteaza ca, in anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari.

Trimiterea in judecata: Se consemneaza faptul ca, in cursul anului 2015, DNA a trimis in judecata peste 1 250 de inculpati, printre acestia numarandu-se prim-ministrul, fosti ministri, parlamentari, primari, presedinti ai Consiliilor judetene, judecatori, procurori si o gama larga de inalti functionari. De asemenea, se noteaza ca DNA si-a intensificat masurile intermediare de inghetare a averilor in aceste cazuri, cuantumul averilor inghetate fiind de 452 de milioane euro. Combaterea practicilor de coruptie in sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA si pentru autoritatile judiciare. Numarul de cazuri scoase la iveala a crescut in ultimii ani si sistemul judiciar a aratat din ce in ce mai mult ca doreste sa demonstreze ca are standarde inalte de integritate.

Coruptia la nivel local: Raportul subliniaza ca o tendinta specifica a fost identificarea coruptiei la nivel local. Incepand cu anul 2013, numarul total de functionari locali trimisi in judecata pentru coruptie se ridica la aproape 100 de primari, peste 20 de presedinti ai Consiliilor judetene si zeci de alti functionari locali.

Finalizarea in instante: Documentul constata ca rezultatele solide au inclus atat punerea sub acuzare cat si solutionarea, cu regularitate, al unor cazuri de coruptie la nivel inalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arata ca, si in cauzele in care exista un mare numar de martori si probe complexe, judecatorii ICCJ – instanta la care ajunge o mare parte a dosarelor anticoruptie – au depus eforturi sustinute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor partilor. Durata procedurilor s-a mentinut, de asemenea, relativ scurta: majoritatea cauzelor finalizate au fost inregistrate in 2014 si 2015.

Raportul noteaza ca condamnarea unui numar mare de politicieni binecunoscuti din Romania pentru coruptie la nivel inalt este un semn ca tendinta subiacenta in ceea ce priveste independenta justitiei este pozitiva si ca nicio persoana care comite o infractiune nu se situeaza mai presus de lege.

Concluzii referitoare la combaterea coruptie la varf: DNA este considerata a fi una dintre institutiile cheie in ceea ce priveste consolidarea credibilitatii si a profesionalismului sistemului judiciar prin obtinerea, in timp, a unor rezultate solide. Totodata, este subliniat rolul important pe care conducerea institutiilor respective l-a jucat in acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice.

Raportul concluzioneaza ca 'mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei impotriva coruptiei; legislatia in domeniul coruptiei trebuie sa se aplice tuturor in mod egal si la toate nivelurile'.

Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Incepand cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de Romania si au cautat sa ajute la orientarea eforturilor autoritatilor romane prin recomandari specifice, in materie de reforma a sistemului judiciar si de lupta impotriva coruptiei”.

foto: Laura Codruta Kovesi, procuror sef al DNA