DNA. Analiza jurisprudentei in materia infractiunii de abuz in serviciu, la cererea CCR (2006-2016)

Directia Nationala Anticoruptie a dat publicitatii, miercuri 8 iunie 2016, un comunicat de presa privind analiza hotararilor judecatoresti pronuntate in dosare ale DNA si aspecte de practica a Curtii Constitutionale in materia exceptiilor invocate pe marginea sintagmelor din continutul infractiunii de abuz in serviciu.

Comunicatul DNA:

„Referitor la solicitarea Curtii Constitutionale a Romaniei privind jurisprudenta Directiei Nationale Anticoruptie si a instantelor judecatoresti, din perioada 2006 - 2016 (cauze relevante) referitoare la abuzul in serviciu, institutia a transmis un raspuns care contine analiza hotararilor judecatoresti pronuntate in dosare ale D.N.A. si aspecte de practica a Curtii Constitutionale referitor la exceptiile invocate pe marginea sintagmelor din continutul infractiunii de abuz in serviciu.

Astfel,

I. Exceptiile de neconstitutionalitate au fost supuse, de-a lungul timpului, in mod repetat, controlului de constitutionalitate cu privire la notiunile de:

-vatamare a drepturilor sau intereselor legitime

-indeplinire defectuoasa a atributiilor de serviciu

-folosul necuvenit

si au fost considerate constitutionale.

Sub acest aspect, Curtea Constitutionala a statuat pe de o parte ca reglementarile privitoare la notiuni nu reprezinta o problema de domeniul jurisdictiei constitutionale. Pe de alta parte, Curtea Constitutionala a constatat ca 'previzibilitatea legii tine de continutul textului in discutie, de domeniul de aplicare, de destinatar si presupune ca persoana in cauza sa recurga chiar la sfaturi lamuritoare, cu atat mai mult cu cat este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie sa dea dovada de prudenta in exercitiul profesiei sale'.

Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in analiza de constitutionalitate a dispozitiilor abuzului in serviciu ca 'previzibilitatea si predictibilitatea unei norme presupun ca destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calitati in virtutea careia este obligat sa-si modeleze conduita. Prin urmare, faptul ca prevederile legale ce reglementeaza se aplica tuturor persoanelor care exercita atributii de control, potrivit legii, are indubitabil un inteles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinti caracterul constitutional, sa procedeze la o enumerare exhaustiva a acestora'.

Avand in vedere ca, legea in sine are caracter de generalitate, Curtea Constitutionala a statuat ca 'imprejurarile in care se comite o fapta antisociala si incadrarea acesteia intr-o infractiune ori alta nu este atributul instantei de contencios constitutional, fiind de competenta exclusiva a judecatorului de drept comun sa interpreteze si sa aplice legea'.

De altfel, sfera de definire a notiunilor de 'act', 'nu indeplineste', 'indeplineste in mod defectuos' si 'folos necuvenit' nu apartine Constitutiei, ci legiuitorului care a facut-o si o face prin Codul Penal, ca lege organica. Tot de competenta exclusiva a legiuitorului tine si stabilirea infractiunilor savarsite de functionari publici si functionari, asa cum este cazul infractiunilor de serviciu, sau in legatura cu serviciul. Legiuitorul a stabilit imprejurarile care pot intra in continutul constitutiv al acestora, iar imprejurarile in care se comite o fapta antisociala si incadrarea juridica intr-o infractiune sau alta nu reprezinta atributul Curtii Constitutionale. Prin urmare, judecatorul este acela care interpreteaza si aplica legea.

II. La randul lor, hotararile judecatoresti referitoare la infractiunea de abuz in serviciu pentru perioada 2006 – 2016 urmaresc o jurisprudenta nationala constanta.

Conform Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), hotararile judecatoresti definitive echivaleaza cu o lege, daca exista o jurisprudenta constanta o perioada mare de timp.

Prin urmare, previzibilitatea legii care reglementeaza infractiunea de abuz in serviciu este asigurata, deoarece o persoana poate sa prevada in masura rezonabila consecintele unui act de conduita prin raportare la activitatea si functiile exercitate, fapt ce rezulta din jurisprudenta instantelor pe acest domeniu.

Cateva exemple de jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cauzele trimise in judecata de Directia Nationala Anticoruptie:

Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut in vedere ca acuzatia constand in incalcarea, de catre inculpati, a obligatiilor legale, din ordinele si instructiunile de la nivelul ministrului Apararii Nationale care interziceau repartizarea, vanzarea, cumpararea locuintei de serviciu in regim subventionat de catre persoanele care au detinut sau detin in proprietate ele sau sotul, sotia ori copilul aflati in intretinere o locuinta proprietate personala reprezinta abuz in serviciu. Actul defectuos a constat in depunerea de rapoarte documente, declaratii necorespunzatoare adevarului si neverificarea indeplinirii conditiilor, de catre cei care aveau aceasta sarcina de serviciu.

Analizand ce presupune indeplinirea in mod defectuos a unui act, instanta suprema a retinut ca prin aceasta activitate infractionala se intelege efectuarea unei operatii altfel decat trebuia efectuata sau efectuarea unei operatii in mod discretionar.

Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori, a retinut ca actul prin care inculpatii au avizat proiectul Programului de pregatire operativa a teritoriului pentru aparare pentru perioada 1997-2000 fara o justificare a nevoilor operative ale fortelor sistemului national de aparare si actul prin care au aprobat schimbul de terenuri care apartin domeniului public intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu in forma calificata, indiferent daca inculpatii aveau sau nu cunostintele juridice necesare. I.C.C.J. a retinut ca inculpatii aveau obligatia de a analiza operatiunile de schimb pe care le-au aprobat, din perspectiva necesitatii, oportunitatii si legalitatii respectivelor operatiuni.

De asemenea in jurisprudenta s-a retinut ca actul prin care inculpata le cerea studentilor sa cumpere cartile de anatomie scrise de ea si editate in afara cadrului universitar (achizitionarea fiind conditie pentru a fi acceptati sa se prezinte la examen pentru promovare) reprezinta un act abuziv. S-a retinut ca acest act este abuziv deoarece evaluarea cunostintelor studentilor nu avea loc conform pregatirii ci, conform impunerii data de puterea sa discretionara in raport cu studentii, aceasta fiind contrara indatoririlor de serviciu rezultate din dispozitiile legii invatamantului si Chartei Universitatii.

Sub acelasi aspect, actele inculpatului, fost procuror de caz, care nu a dispus masurile legale pentru restituirea sumelor de bani ce ii fusesera predate de faptuitori, ci le-a cheltuit in interes propriu, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu deoarece neindeplinirea obligatiei legale prevazuta de Codul de procedura penala constituie conduita abuziva, inculpatul avand reprezentarea ca dorea sa obtina suma de bani pentru a o cheltui personal.

Acuzatia retinuta pentru inculpatii care, in calitate de membrii ai guvernului, au initiat si avizat proiectul unei H.G. consfintind astfel definitiv trecerea imobilului, proprietate publica a statului, in domeniul privat al statului, pentru obtinerea unui avantaj patrimonial, in favoarea unei societati comerciale, reprezinta, in acceptiunea ICCJ, abuz in serviciu.

Jurisprudenta Curtilor de Apel, inclusiv a Curtii Militare de Apel in cauzele trimise in judecata de Directia Nationala Anticoruptie:

Folosirea de militari angajati cu contract la unitatea militara de catre comandanat, in timpul programului de lucru, in interesul lui personal intruneste elementele constitutive ale abuzului in serviciu, deoarece actul de dispozitie este contrar ordinelor de zi pe unitate care prevedeau expres activitatile pe care trebuia sa le execute militarii.

In acelasi sens si cu aceleasi argumente s-a pronuntat Curtea de Apel Militara retinand vinovatia inculpatului, comandant al unei unitati militare, care a folosit abuziv militari angajati cu contract si personal civil pentru renovarea unor imobile apartinand lui, parintilor si socrilor, timp in care lucratorii au figurat fictiv in actele de pontaj la serviciu pontati la ordinul sau.

Acuzatia adusa inculpatilor care, in indeplinirea functiilor publice de referent contabil, consilier economic, functionar public la Parchetul, si-au incalcat cu intentie atributiile de serviciu prevazute in dispozitiile legale generale, speciale si fisa postului. si au intocmit documente de ordonantare la plata pentru aprovizionari fictive inregistrate in contabilitate drept cheltuieli nereale, fara respectarea executiei bugetare reprezinta abuz in serviciu.

Ca abuz in serviciu a fost retinuta si fapta lucratorului vamal de a nu efectua un control vamal efectiv deoarece a incalcat obligatia de serviciu de a consemna in registru de control exact activitatile desfasurate.

In sarcina comisiilor de evaluare a ofertelor constituite la nivelul unui spital de adjudecare si receptie, prin care se atesta in mod nereal executarea unor lucrari de reparatii si intocmirea facturii fiscale de plata fara a exista un contract de prestari servicii, s-a retinut infractiunea de abuz de serviciu.

Statistic, situatia cauzelor ce au avut ca obiect si infractiunea de abuz in serviciu, in intervalul de referinta, se prezinta astfel:

(Observatie: numarul inculpatilor trimisi in judecata se refera la toti inculpatii mentionati in rechizitoriu in respectiva cauza, inclusiv la cei care au fost trimisi in judecata pentru savarsirea altor infractiuni decat cele de abuz in serviciu. Numarul inculpatilor condamnati se refera strict la cei care au primit pedepse pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, statistica disponibila fiind cu incepere din anul 2013)”.