Directiva (UE) 2017/1371. Uniunea Europeana introduce un prag pentru infractiunile care aduc atingere intereselor financiare ale UE: “Prejudiciul sau avantajul rezultat in urma savarsirii infractiunilor mentionate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) si (c) si la articolul 4 este considerat a fi semnificativ atunci cand prejudiciul sau avantajul implica mai mult de 100 000 EUR”

 

Departamentul pentru lupta antifrauda – DLAF a transmis joi, 3 august 2017, un comunicat de presa referitor la adoptarea si publicarea Directivei (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Astfel, se arata in comunicatul DLAF, incepand cu data de 6 iulie 2019, Directiva va inlocui cadrul legislativ actual. Actul legislativ vizeaza si infractiunile grave impotriva sistemului comun privind TVA, spalarea banilor, coruptia pasiva si activa, deturnarea de fonduri, frauda privind achizitiile publice si reglementeaza instigarea, complicitatea, tentativa, raspunderea persoanei juridice etc. Directiva instituie norme minime care definesc activitatile ilegale si infractiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale UE si stabileste un prag explicit de 100.000 de euro pentru prejudiciile sau avantajele ar trebui sa fie considerate semnificative: “Prejudiciul sau avantajul rezultat in urma savarsirii infractiunilor mentionate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) si (c) si la articolul 4 este considerat a fi semnificativ atunci cand prejudiciul sau avantajul implica mai mult de 100 000 EUR”.

---

Iata comunicatul DLAF:

"Departamentul pentru lupta antifrauda – DLAF saluta adoptarea (5 iulie 2017) si publicarea Directivei (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L 198/29 din 28 iulie 2017).

Inca de la lansarea propunerii de catre Comisia Europeana, in anul 2012, DLAF si-a exprimat sustinerea, considerand necesara apropierea dreptului penal al Statelor Membre in cazul celor mai grave tipuri de comportament din categoria fraudei si evitarea incoerentelor legislative.

Incepand cu data de 6 iulie 2019, Directiva va inlocui cadrul legislativ actual compus din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene (din 26 iulie 1995) si Protocoalele aferente (din 27 septembrie 1996, 29 noiembrie 1996 si 19 iunie 1997).

Statele Membre au obligatia ca, pana la data de 6 iulie 2019, sa adopte si sa publice actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru conformare.

Directiva instituie norme minime care definesc activitatile ilegale si infractiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum si sanctiunile. Acestea se refera la comportamentul fraudulos cu privire la venituri, cheltuieli, active, precum si operatiuni financiare de imprumut si creditare.

Actul legislativ vizeaza si infractiunile grave impotriva sistemului comun privind TVA, spalarea banilor, coruptia pasiva si activa, deturnarea de fonduri, frauda privind achizitiile publice si reglementeaza instigarea, complicitatea, tentativa, raspunderea persoanei juridice, prescriptia raspunderii penale, masuri de recuperare a fondurilor fraudate si cooperarea specifica dintre Statele Membre si Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF).

DLAF considera ca Directiva introduce un nou standard de exigenta in politica penala a fiecarui Stat Membru si, anticipand provocarea lansata de legiuitorul european, alaturi de partenerii nationali antifrauda, va analiza impactul Directivei in cadrul Strategiei naţionale de lupta antifrauda, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, 2017 – 2023 (obiectivul general nr. 6: pregatire etapizata a infrastructurii legale si institutionale a sistemului naţional antifrauda din perspectiva iniţiativelor europene in domeniu).

Atat Raportul DLAF privind activitatea desfasurata in anul 2016, cat şi Raportul anual catre Parlamentul European si Consiliu, privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene – lupta impotriva fraudei aferent anului 2016 subliniaza importanţa Directivei (UE) 2017/1371".

Iata fragmente din Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal:

(18) In anumite cazuri, sanctiunile prevazute pentru persoane fizice ar trebui sa prevada pedepse maxime cu inchisoarea de cel putin patru ani. Astfel de cazuri ar trebui sa includa cel putin cele care implica un nivel semnificativ de prejudicii produse sau de avantaje dobandite, context in care prejudiciile sau avantajele ar trebui sa fie considerate semnificative atunci cand implica o valoare de peste 100 000 EUR. Atunci cand dreptul unui stat membru nu prevede un prag explicit pentru prejudicii sau avantaje semnificative ca temei pentru pedeapsa maxima, statul membru ar trebui sa se asigure ca valoarea prejudiciului sau a avantajului este luata in considerare de catre instante la stabilirea sanctiunilor pentru frauda si alte infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Prezenta directiva nu impiedica statele membre sa prevada alte elemente care ar indica natura grava a unei infractiuni, de exemplu atunci cand prejudiciul sau avantajul este potential, dar de o natura semnificativa.

Cu toate acestea, pentru infractiunile impotriva sistemului comun privind TVA, pragul referitor la care prejudiciul sau avantajul ar trebui sa fie considerat ca fiind semnificativ este, in conformitate cu prezenta directiva, 10 000 000 EUR. Introducerea unor niveluri minime ale pedepselor maxime cu inchisoarea este necesara pentru a se asigura o protectie echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii la nivelul intregii Uniuni. Se intentioneaza ca sanctiunile sa aiba un puternic efect de descurajare a potentialilor infractori, cu efect in toata Uniunea.

(19) Statele membre ar trebui sa se asigure ca faptul ca o infractiune este savarsita in cadrul unei organizatii criminale, astfel cum este definita in Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului ( 1 ) este considerat drept o circumstanta agravanta, in conformitate cu normele aplicabile stabilite de sistemele lor juridice. Statele membre ar trebui sa se asigure ca circumstanta agravanta este pusa la dispozitia judecatorilor pentru a fi luata in considerare la condamnarea infractorilor, desi nu exista nicio obligatie pentru judecatori sa ia in considerare circumstanta agravanta in pronuntarea hotararii lor. Statele membre nu sunt obligate sa prevada circumstanta agravanta in cazul in care dreptul intern prevede ca infractiunile definite in Decizia-cadru 2008/841/JAI sunt pedepsite ca infractiuni separate si pot atrage sanctiuni mai severe.

(20) Avand in vedere mai ales mobilitatea autorilor si a produselor provenite din savarsirea unor activitati ilegale pe seama intereselor financiare ale Uniunii, precum si complexitatea investigatiilor transfrontaliere pe care aceste activitati le implica, ar trebui ca fiecare stat membru sa isi stabileasca competenta pentru a putea sa combata astfel de activitati. Fiecare stat membru ar trebui, prin urmare, sa se asigure ca competenta sa cuprinde infractiunile care sunt savarsite utilizand mijloace de tehnologia informatiei si comunicatiilor accesate de pe teritoriul sau...

INFRACTIUNILE PRIVIND FRAUDELE CARE ADUC ATINGERE INTERESELOR FINANCIARE ALE UNIUNII

Articolul 3

Frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii

(1) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii constituie o infractiune atunci cand este savarsita cu intentie.

(2) in sensul prezentei directive, sunt considerate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii urmatoarele:

(a) in legatura cu cheltuielile care nu sunt aferente achizitiilor, orice actiune sau inactiune cu privire la:

(i) utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete, avand ca efect deturnarea sau retinerea necuvenita de fonduri sau active de la bugetul Uniunii ori de la bugetele gestionate de Uniune sau in numele acesteia;

(ii) nedivulgarea de informatii, cu incalcarea unei obligatii specifice, avand acelasi efect; sau

(iii) utilizarea necorespunzatoare a unor astfel de fonduri sau active in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate initial;

(b) in legatura cu cheltuielile aferente achizitiilor, cel putin daca este savarsita pentru a obtine un profit ilegal pentru autor sau pentru alta persoana, prin cauzarea unei pierderi in ceea ce priveste interesele financiare ale Uniunii, orice actiune sau inactiune cu privire la:

(i) utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete, avand ca efect deturnarea sau retinerea necuvenita de fonduri sau active de la bugetul Uniunii ori de la bugetele gestionate de Uniune sau in numele acesteia;

(ii) nedivulgarea de informatii, cu incalcarea unei obligatii specifice, avand acelasi efect; sau

(iii) utilizarea necorespunzatoare a unor astfel de fonduri sau active in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate initial, care prejudiciaza interesele financiare ale Uniunii;

(c) in legatura cu alte venituri decat cele obtinute din propriile resurse de TVA mentionate la litera (d), orice actiune sau inactiune cu privire la:

(i) utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete, avand ca efect diminuarea ilegala a resurselor bugetului Uniunii sau ale bugetelor gestionate de Uniune ori in numele acesteia;

(ii) nedivulgarea de informatii, cu incalcarea unei obligatii specifice, avand acelasi efect; sau

(iii) utilizarea necorespunzatoare a unui beneficiu obtinut in mod legal, avand acelasi efect;

(d) in ceea ce priveste veniturile obtinute din propriile resurse de TVA, orice actiune sau inactiune comisa in cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier in ceea ce priveste:

(i) utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA, avand ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii;

(ii) nedivulgarea de informatii privind TVA, incalcandu-se astfel o obligatie specifica, avand acelasi efect; sau

(iii) prezentarea unor declaratii corecte privind TVA pentru a masca in mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursari de TVA.

Articolul 4

Alte infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii

(1) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca spalarea banilor astfel cum este descrisa la articolului 1 alineatul (3) din Directiva (UE) 2015/849, in care sunt implicate bunuri provenite din savarsirea unor infractiuni reglementate de prezenta directiva, constituie infractiune.

(2) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca coruptia pasiva si activa constituie infractiuni atunci cand sunt savarsite cu intentie.

(a) in sensul prezentei directive, „coruptie pasiva” inseamna actiunea unui functionar public care, in mod direct sau printr-un intermediar, solicita sau primeste avantaje de orice fel, pentru sine sau pentru o terta parte, ori accepta o promisiune referitoare la un astfel de avantaj pentru a actiona sau a se abtine de la a actiona in conformitate cu sarcinile sale sau in exercitarea atributiilor sale, intr-un mod care prejudiciaza sau este susceptibil sa prejudicieze interesele financiare ale Uniunii.

(b) in sensul prezentei directive, „coruptie activa” inseamna actiunea unei persoane care, in mod direct sau printr-un intermediar, promite, ofera sau acorda avantaje de orice fel unui functionar public, pentru sine sau pentru o terta parte, pentru a actiona sau a se abtine de la a actiona in conformitate cu sarcinile sale sau in exercitarea atributiilor sale, intr-un mod care prejudiciaza sau este susceptibil sa prejudicieze interesele financiare ale Uniunii.

(3) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca deturnarea de fonduri constituie infractiune, atunci cand este savarsita cu intentie.

in sensul prezentei directive, „deturnare de fonduri” inseamna actiunea unui functionar public caruia ii este incredintata in mod direct sau indirect gestionarea de fonduri sau de active, in sensul angajarii sau platii fondurilor ori al insusirii sau utilizarii activelor contrar scopului preconizat in orice mod care prejudiciaza interesele financiare ale Uniunii.

(4) in sensul prezentei directive, „functionar public” inseamna:

(a) functionar al Uniunii sau functionar national, inclusiv orice functionar national al altui stat membru si orice functionar national al unei tari terte;

(i) „functionar al Uniunii” inseamna o persoana care este functionar sau alt agent angajat de Uniune in temeiul unui contract, in intelesul Statutului functionarilor si Regimului aplicabil celorlalti agenti ai Uniunii Europene prevazute de Regulamentul (CEE, Euratom, CECA)...

(ii) „functionar national” este inteles prin trimitere la definitia „functionarului” sau a unui „functionar public” din dreptul intern al statului membru sau a tarii terte in care isi indeplineste functiile.

Cu toate acestea, in cazul procedurilor care implica un functionar national al unui stat membru sau un functionar national al unei tari terte si sunt initiate de un alt stat membru, acesta din urma nu este obligat sa aplice definitia „functionarului national” decat in masura in care definitia respectiva este compatibila cu dreptul intern. Termenul de „functionar national” include orice persoana care detine o functie executiva, administrativa sau judecatoreasca la nivel national, regional sau local. Orice persoana care detine o functie legislativa la nivel national, regional sau local este asimilata unui functionar national;

(b) orice alta persoana careia i s-a incredintat si exercita o functie de serviciu public care implica gestionarea intereselor financiare ale Uniunii in state membre sau in tari terte sau luarea de decizii referitoare la acestea...

Sanctiuni privind persoanele fizice

(1) in ceea ce priveste persoanele fizice, statele membre se asigura ca in cazul savarsirii infractiunilor mentionate la articolele 3, 4 si 5 se aplica sanctiuni penale eficace, proportionale si disuasive.

(2) Statele membre iau toate masurile necesare pentru a se asigura ca infractiunile mentionate la articolele 3 si 4 sunt sanctionate cu o pedeapsa maxima care prevede inchisoarea.

(3) Statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca infractiunile mentionate la articolele 3 si 4 sunt sanctionate cu o pedeapsa maxima de cel putin patru ani de inchisoare atunci cand implica un prejudiciu sau avantaj semnificativ.

Prejudiciul sau avantajul rezultat in urma savarsirii infractiunilor mentionate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) si (c) si la articolul 4 este considerat a fi semnificativ atunci cand prejudiciul sau avantajul implica mai mult de 100 000 EUR.

Prejudiciul sau avantajul rezultat in urma savarsirii infractiunilor mentionate la articolul 3 alineatul (2) litera (d) si care fac obiectul articolului 2 alineatul (2) sunt considerate semnificative.

Statele membre pot prevedea, de asemenea, o pedeapsa maxima de cel putin patru ani de inchisoare in alte circumstante grave definite in dreptul lor intern.

(4) Atunci cand o infractiune mentionata la articolul 3 alineatul (2) litera (a), (b) sau (c) sau la articolul 4 implica un prejudiciu mai mic de 10 000 EUR sau un avantaj mai mic de 10 000 EUR, statele membre pot sa prevada sanctiuni de alta natura decat penala.

Transpunere

(1) Statele membre adopta si publica pana la 6 iulie 2019 actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunica de indata Comisiei textul acestor masuri.

Statele membre aplica aceste masuri incepand cu 6 iulie 2019...

Adoptata la Strasbourg, 5 iulie 2017.

>> Cititi aici textul integral al Directivei (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal