DEZLEGARE DE DREPT PRIVIND EXECUTAREA SILITA - “Procesul este guvernat de Codul de procedura civila de la 1865”

Prin Decizia 55/2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in discutie sesizarea Curtoo de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, care a dispus, prin Incheierea din data de 27 mai 2019, pronuntata in Dosarul nr. 4.975/100/2011/a24, sesizarea din oficiu a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarele chestiuni de drept:

"1. daca masurile de executare silita individuala in cadrul procedurii colective a insolventei vizeaza si cauzele asupra carora s-a deschis procedura in conditiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare?

 2. daca in aceasta procedura de executare silita individuala este posibila poprirea contului unic de insolventa?

 3. daca masurile de executare silita individuala, ce sunt demarate de catre titularii creantelor curente care indeplinesc conditiile prevazute de dispozitiile legale, revin in sarcina judecatorului-sindic spre solutionare?".

Judecatori:

Eugenia Voicheci - presedintele Sectiei a II-a civile - presedintele completului
Ruxandra Monica Duta - judecator la Sectia a II-a civila
George Bogdan Florescu - judecator la Sectia a II-a civila
Rodica Dorin - judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Petronela Nitu - judecator la Sectia a II-a civila
Marioara Isaila - judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Manuela Cirnu - judecator la Sectia a II-a civila
Rodica Zaharia - judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa - judecator la Sectia a II-a civila

Minuta Inaltei Curti:

“Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, in Dosarul nr. 4.975/100/2011/a24”.

Extras din decizia Inaltei Curti:

“Prealabil analizei indeplinirii conditiilor de admisibilitate a sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, se retine ca in litigiul care a ocazionat formularea intrebarii prealabile nu este aplicabil mecanismul prevazut de art. 519-521 din Codul de procedura civila, din perspectiva actiunii legii in timp.

Actualul Cod de procedura civila, care a intrat in vigoare la data de 15 februarie 2013, contine norme tranzitorii cu caracter general, menite sa reglementeze orice succesiune viitoare de norme de procedura civila, ivita dupa intrarea sa in vigoare (art. 24 si urmatoarele din Codul de procedura civila). Aceste articole nu sunt menite sa reglementeze conflictele de legi rezultate din intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila.

Pentru aceasta s-a adoptat Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 76/2012), care prevede cu titlu general prin art. 3 alin. (1) ca dispozitiile noului cod 'se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare'.

Aceasta din urma norma reglementeaza legea aplicabila proceselor si executarilor silite in curs la data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila, iar nu dispozitiile tranzitorii din cuprinsul acestuia, care au un camp de actiune temporala ulterior.

Cu toate acestea, interpretarea si aplicarea corecta a dispozitiilor art. 3 si urmatoarele din Legea nr. 76/2012 trebuie sa porneasca de la principiul diferit instituit in materia dreptului intertemporal de art. 24 din Codul de procedura civila, in conformitate cu care 'Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare'.

Scopul acestei norme generale de drept tranzitorii, reluata in cuprinsul art. 3 din Legea nr. 76/2012, norma special edictata pentru conflictele de legi rezultate din intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, este acela de a fixa legea aplicabila intregii proceduri, in functie de data inceperii procesului.
Raportat la aceste dispozitii legale de drept intertemporal, mecanismul hotararii prealabile prevazut de art. 519 din Codul de procedura civila, ca institutie noua de unificare a practicii judiciare, se aplica doar proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a actualului Cod de procedura civila.

Potrivit informatiilor furnizate de instanta de trimitere, contestatia formulata de debitoarea aflata in insolventa impotriva executarii silite prin poprire, in temeiul prevederilor art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2018, a fost solutionata de judecatorul-sindic in procedura insolventei.

Instanta de trimitere este investita cu solutionarea recursului impotriva hotararii pronuntate de judecatorul-sindic in solutionarea contestatiei la executare, in conditiile art. 8 din Legea nr. 85/2006, in forma in vigoare la data formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, anterior modificarilor aduse prin art. 59 pct. 2 din Legea nr. 76/2012.
Deschiderea procedurii generale a insolventei, in litigiul in care este invocata chestiunea de drept, s-a dispus la data de 6 mai 2011, in temeiul dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

Dispozitiile Legii nr. 85/2006 se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial si ale Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolventa, asa cum rezulta din prevederile art. 149 din lege, cuprinse in capitolul VI denumit 'Dispozitii tranzitorii si finale'.

Asadar, atat introducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei, cat si pronuntarea hotararii de deschidere a procedurii se plaseaza, temporal, sub incidenta Codului de procedura civila de la 1865.

Se retine, astfel, ca derularea procedurii insolventei in temeiul Legii nr. 85/2006, in litigiul pendinte, se completeaza in masura compatibilitatii cu prevederile Codului de procedura civila de la 1865.
Abrogarea Legii nr. 85/2006, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2014, nu are nicio consecinta asupra proceselor incepute inainte de intrarea in vigoare a acestei legi. In aplicarea principiului supravietuirii legii vechi, prin dispozitiile cuprinse in reglementarea art. 343 din Legea nr. 85/2014 s-a prevazut ca 'Procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date'.

Ca urmare, din perspectiva dreptului intertemporal si a intentiei legiuitorului de a permite stabilirea certa a legii aplicabile intregii faze a procesului civil (in cazul analizat, intregii proceduri de insolventa), cererile formulate in legatura cu derularea procedurii insolventei si aferente acestei proceduri trebuie supuse aceleiasi legi care a guvernat deschiderea procedurii insolventei.

Asa fiind, solutia aplicarii legii vechi trebuie generalizata pentru toate cererile formulate in cadrul procedurii de insolventa, chiar daca in legatura cu aceste cereri se constituie un dosar asociat nou, dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura civila actual.

Notiunea de dosar asociat a fost reglementata initial prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, astfel cum a fost modificat si completat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.049/2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 732 din 7 octombrie 2014, prin art. 11421 alin. (4) si (5), potrivit carora '(4) Orice cerere contencioasa in urma careia se pronunta o hotarare intermediara in legatura cu un dosar de insolventa existent se inregistreaza ca dosar asociat chiar de la depunerea ei si se repartizeaza manual aceluiasi judecator-sindic. (5) Dosarul de fond, in procedurile privind insolventa, este constituit din dosarul de baza si, daca este cazul, din dosare asociate [...].'

In prezent, prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, s-a aprobat un nou regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti, care prevede prin art. 142 alin. (2) ca 'Dosarul de fond, in procedurile privind insolventa, este constituit din dosarul de baza si, daca este cazul, din dosare asociate. [...]'.

Asadar, pornind de la aceasta dispozitie din regulamentul de ordine interioara al instantelor se poate retine, pe cale de interpretare logica si gramaticala, ca dosarele asociate sunt parte componenta a dosarului de fond.
Dosarul de fond este constituit, in litigiul pendinte, prin efectul inregistrarii cererii de deschidere a procedurii insolventei, anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila.

Potrivit regulii instituite de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, se constata ca procesul care a ocazionat formularea intrebarii prealabile este guvernat de Codul de procedura civila de la 1865, ceea ce face inaplicabil mecanismul de unificare a practicii judiciare referitor la sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.
>>Decizia Inaltei Curti