Deciziile CCR privind modificarile la Legea 303/2004 si Codul de procedura penala

Curtea Constitutionala s-a pronuntat, miercuri 18 iulie 2018, in cazul obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la modificarile Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, CCR a decis ca inadmisibila obiectia de neconstitutionalitate, ridicata de un numar de 92 de deputati.

In aceeasi sedinta, CCR a hotarat amanarea discutarii obiectiilor de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, obiectii formulate de inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, si, respectiv, de un numar de 94 deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania, precum si de deputati neafiliati. Dezbaterile vor avea loc in 25 septembrie 2018.

De asemenea, CCR a amanat discutarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, formulata de presedintele Romaniei. Obiectia va fi discutata in sedinta din 18 septembrie 2018.

Pe de alta parte, CCR a pronuntat alte decizii in cazul Legii manualului scolar, Legii privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii-S.A, Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, dar si in cazul unor exceptii de neconstitutionalitate din Codul civil referitoare la casatoriile intre persoane de acelasi sex.

Comunicatul CCR:

“I.In ziua de 18 iulie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat, in cadrul controlului anterior promulgarii, asupra urmatoarelor obiectii de neconstitutionalitate:

A. Obiectia de neconstitutionalitate a Legii manualului scolar, obiectie formulata de un numar de 27 de senatori apartinand Grupurilor parlamentare al Partidului National Liberal si al Uniunii Salvati Romania.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea manualului scolar este neconstitutionala, in ansamblul sau.

In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a constatat ca Legea manualului scolar, fiind adoptata cu majoritatea absoluta, in temeiul art.76 alin.(1), incalca procedura constitutionala de adoptare a legilor ordinare, care prevede, la art.76 alin.(2) din Constitutie, majoritatea simpla. Intrucat criteriul formal este subsecvent indeplinirii criteriului material pentru circumscrierea legii in categoria organica sau ordinara, Curtea constata ca, prin nerespectarea procedurii de vot, legiuitorul adauga domeniului organic noii materii de reglementare, imprejurare ce contravine art.73 alin.(3) din Constitutie, care este de stricta si limitativa interpretare. Mai mult, gresita calificare a legii a determinat inversarea rolului celor doua Camere ale Parlamentului, astfel ca legea criticata incalca si dispozitiile art.75 din Constitutie, potrivit carora, in materia reglementata, Camera decizionala este Camera Deputatilor.

B. Obiectiile de neconstitutionalitate a Legii privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii-S.A. si pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a sesizarilor formulate de un numar de 51 de deputati apartinand grupurilor parlamentare al Uniunii Salvati Romania si al Partidului Miscarea Populara si deputati neafiliati, de un numar de 66 deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, si, respectiv, de Presedintele Romaniei.

Constatand identitatea de obiect al acestor trei sesizari, Curtea Constitutionala a dispus conexarea acestora.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis obiectiile de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii - S.A. si pentru modificarea unor acte normative este neconstitutionala, in ansamblul sau.

In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii - S.A. da expresie unei operatiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definitie, numai unui singur caz expres determinat, creand o societate cu un singur actionar supusa regulilor prevazute de Legea societatilor nr.31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, si art.17 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.98 din 8 august 1990, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora 'unitatile economice de interes republican se organizeaza ca societati comerciale prin hotarare a Guvernului'. Prin urmare, Curtea a constatat ca legea criticata a fost adoptata cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de art.1 alin. (4) din Constitutie, si a rolului Parlamentului, prevazut de art.61 alin.(1) din Constitutie.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

C. Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, obiectie formulata de un numar de 51 deputati apartinand Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Romania, Grupului Parlamentar al Uniunii Salvati Romania, Grupului parlamentar al Minoritatilor Nationale si deputati neafiliati.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.1 [cu referire la sintagma 'regenerare urbana' cuprinsa in art.1] si pct.19 [cu referire la art.22 alin.(7)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean şi local, precum si a legii in ansamblul sau.

D. Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.2 [cu referire la art.2 alin.(3)], pct.4 [cu referire la art.3 alin.(11)], pct.7 [cu referire la art.5 alin.(l) si (2)], pct.8 [cu referire la art.6 alin.(21)], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(6)-(9)], pct.23 [cu referire la art.18 alin.(2)], pct.30 [cu referire la art.21 alin.(3)], pct.37 [cu referire la art.26 alin.(1)], pct.49 [cu referire la art.35], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.61 [cu referire la art.463], pct.75 [cu referire la art.51 alin.(8)-(10)], pct.104 [cu referire la art.62 alin.(1) lit.a)], pct.107 [cu referire la art.62 alin.(11)], pct.125-128 si 133, pct.134 [cu referire la art.75] si pct.142 [cu referire la art.82 alin.(3)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, obiectie formulata de un numar de 92 de deputati.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.2 [cu referire la art.2 alin.(3)], pct.4 [cu referire la art.3 alin.(11)], pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) si (2)], pct.8 [cu referire la art.6 alin.(21)], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(6)-(9)], pct.23 [cu referire la art.18 alin.(2)], pct.30 [cu referire la art.21 alin.(3)], pct.37 [cu referire la art.26 alin.(1)], pct.49 [cu referire la art.35], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.61 [cu referire la art.463], pct.75 [cu referire la art.51 alin.(8)-(10)], pct.104 [cu referire la art.62 alin.(1) lit.a)], pct.107 [cu referire la art.62 alin.(11)], pct.125-128 si 133, pct.134 [cu referire la art.75] si pct.142 [cu referire la art.82 alin.(3)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui Romaniei.

II.In aceeasi zi, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei, al art.11 alin.(1) lit.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.277 alin.(2) si (4) din Codul civil, text cu denumirea marginala 'Interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria', avand urmatorul cuprins:

'(2) Casatoriile dintre persoane de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania.[…]'

'(4) Dispozitiile legale privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spatiului Economic European raman aplicabile.'

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.277 alin.(2) si (4) din Codul civil sunt constitutionale in masura in care permit acordarea dreptului de sedere pe teritoriul statului roman, in conditiile stipulate de dreptul european, sotilor - cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene si/sau cetateni ai statelor terte – din casatoriile dintre persoane de acelasi sex, incheiate sau contractate intr-un stat membru al Uniunii Europene.

In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a aplicat considerentele retinute de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) in Hotararea din 5 iunie 2018, in Cauza C-673/16, pronuntata ca urmare a cererii formulate de Curtea Constitutionala a Romaniei din data de 29 noiembrie 2016, prin care au fost adresate instantei europene intrebari preliminare cu privire la incidenta Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora in materia casatoriilor dintre persoane de acelasi sex. Plecand de la premisa ca dreptul la respectarea vietii private si de familie, garantat de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale, este un drept fundamental, avand acelasi domeniu de aplicare precum cel garantat de articolul 8 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si avand in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia relatia pe care o are un cuplu format din persoane de acelasi sex este susceptibila sa intre in sfera notiunii 'viata privata', precum si a notiunii 'viata de familie' la fel ca cea a unui cuplu heterosexual, care se afla in aceeasi situatie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis ca 'articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie sa fie interpretat in sensul ca se opune ca autoritatile competente ale statului membru a carui cetatenie o detine cetateanul Uniunii sa refuze acordarea unui drept de sedere pe teritoriul acestui stat resortisantului unui stat tert, de acelasi sex, pentru motivul ca dreptul statului membru mentionat nu prevede casatoria intre persoane de acelasi sex'. De asemenea, instanta europeana a dispus ca 'articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat in sensul ca, in imprejurari precum cele in discutie in litigiul principal, resortisantul unui stat tert, de acelasi sex ca cetateanul Uniunii, a carui casatorie cu acesta din urma a fost incheiata intr-un stat membru conform dreptului acestui stat, dispune de un drept de sedere pe o perioada mai mare de trei luni pe teritoriul statului membru a carui cetatenie o detine cetateanul Uniunii'. Curtea a aratat ca, astfel cum reiese din cuprinsul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38, dreptul de sedere prevazut la alineatul (1) al acestui articol se extinde asupra membrilor de familie care nu au cetatenia unui stat membru, in cazul in care ei insotesc ori se alatura cetateanului Uniunii in statul membru gazda, daca cetateanul Uniunii indeplineste conditiile mentionate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) a aceluiasi articol.

Aplicand aceste considerente, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art.277 alin.(2) si (4) din Codul civil nu pot constitui temeiul pentru autoritatile competente ale statului roman de a refuza acordarea dreptului de sedere pe teritoriul Romaniei sotului – resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene si/sau a unui stat tert, persoana de acelasi sex, care este legat printr-o casatorie, legal incheiata pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cu un cetatean roman sau strain, pentru motivul ca dreptul intern roman nu prevede/recunoaste casatoria intre persoane de acelasi sex.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sectia civila.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

III.In ceea ce priveste obiectiile de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, formulate de inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, si, respectiv, de un numar de 94 deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania, precum si de deputati neafiliati, Curtea Constitutionala a dispus amanarea cauzei pentru data de 25 septembrie 2018.

IV. In ceea ce priveste obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, obiectie formulata Presedintele Romaniei, Curtea Constitutionala a dispus amanarea cauzei pentru data de 18 septembrie 2018”.