DECIZIE PILOT IN CAZUL “CEROVSEK SI BOZICNIK VS. SLOVENIA” - Curtea a statuat ca judecatorii care nu au participat la proces nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca deoarece nu pot garanta ca au facut o buna administrare a actului de justitie: “Observatiile judecatorului care a administrat probele si audierile ar trebui sa constituie una dintre componentele esentiale ale hotararilor scrise... a fost incalcat articolul 6 privind dreptul la un proces echitabil”

Data: 18 iulie 2017, 20:13 | autor: L.J. | 0 comentarii | 337 afisari

 

Decizie istorica a Curtii Europene de la Strasbourg pronuntata in data de 7 martie 2017 (si devenita definitiva la 7 iunie 2017), in cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” (Dosarele 68939/2012 si 68949/2012). Judecatorii europeni au statuat ca judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva hotararea judecatoreasca, si sa o semneze, pentru ca nu pot oferi garantia ca au facut o buna administrare a actului de justitie si ca atare incalca dreptul la un proces echitabil. CEDO a decis ca o astfel de imprejurare violeaza Articolul 6 din Conventie – dreptul la un proces echitabil.


Curtea de la Strasbourg a subliniat ca situatia in care un alt judecator decat cel care a judecat procesul scrie si semneaza motivarea scrisa a unei sentinte de condamnare este cu atat mai putin acceptabila cu cat judecatorul care a administrat probele si audiat martorii a invocat incapacitatea sa de a motiva sentinta prin situata pensionarii – data pensionarii fiind cunoscuta si anticipata cu mult timp inainte, si nu o situatie care a intervenit pe neasteptate. Curtea observa ca “judecatorii D.K.M si M.B. nu au participat la proces in nici un fel si si-au intocmit motivarile exclusiv pe baza probelor deja existente din documentele scrise depuse la dosar. Curtea mentioneaza ca verdictul judecatorului A.K. nu se baza doar pe documente. Astel, Curtea retine ca judecatorul A.K. a audiat reclamantii in timpul procesului, a examinat o serie de martori si si-a formulat o opinie cu privire la credibilitatea lor. Astfel, judecatoarea a facut o apreciere a elementelor constitutive ale presupuselor infractiuni, inclusiv a elementului subiectiv, si anume intentia reclamantilor de a le comite si pentru care audierea directa a reclamantilor a fost deosebit de relevanta”.

Mai mult decat atat, Curtea considera ca inacceptabila motivarea scrisa a sentintei la trei ani de la pronuntare, termenul legal de 30 de zile (valabil si in legislatia romaneasca), fiind incalcat in mod flagrant: “motivele scrise prezentate de judecatorii D.K.M si M.B., care au fost adaugate la dosar trei ani mai tarziu si, dupa cum rezulta din probele prezentate Curtii, nu au continut niciun argument din partea judecatorului A.K... In plus, este surprinzator faptul ca, in ciuda unui termen legal de treizeci de zile, motivele scrise nu au fost furnizate timp de trei ani de la pronuntarea verdictelor, timp in care dosarele au fost pierdute si trebuiau reconstituite".

Precizam ca reclamantii sloveni (unul condamnat pentru taieri ilegale de arbori si altul pentru furt) au reclamat faptul ca judecatorii cauzei au administrat un probatoriu complex, dar in final, cei care au redactat (motivat) deciziile de condamnare, la circa 3 ani dupa judecata, nu au mai fost aceeasi care au participat la proces si au dat verdictul, intrucat cei care au judecat dosarul si au dat verdictul s-au pensionat. Judecatorii CEDO au mai remarcat faptul ca desi apare acceptabil ca un alt judecator care nu a participat la judecarea procesului, sa semneze in locul altuia, acest lucru poate fi considerat justificat doar in caz de deces sau absenta indelungata (boala, accident).

Cititi aici Decizia CEDO in cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei”

Iata fragmente din motivarea Deciziei CEDO:

"37. Curtea reitereaza faptul ca, pentru a determina chestiuni legate de echitatea procedurilor judiciare in sensul articolului 6 al Conventiei, trebuie sa ia in considerare procedura in ansamblul sau, inclusiv deciziile instantelor de apel... Sarcina Curtii este de a verifica daca procedura a fost corecta (a se vedea Edwards impotriva Regatului Unit, hotararea din 16 decembrie 1992, seria A nr.247-B, § 34, Mishgjoni v. Albania, nr. 18381/05 , § 49, 7 decembrie 2010 si Saranchov contra Ucrainei, nr.2308 / 06, § 45, 9 iunie 2016).

38. In cazul de fata, Curtea este chemata sa determine daca reclamantii au avut parte de un proces echitabil, in pofida faptului ca motivarea deciziei de codamnare pronuntata de instanta nationala nu au fost data de judecatorul care le-a pronuntat, ci de alti judecatori, care nu au participat la proces....

41. In speta, obiectivul mentionat mai sus al obligatiei de motivare a sentintei, nu putea fi atins, deoarece judecatorul care a judecat procesul, respectiv A.K., nu a enuntat si motivele care au determinat-o sa se pronunte asupra problemei vinovatiei reclamantilor si a sentintei de condamnare. Mai mult, nu exista nicio proba in dosar ca judecatoarea ar fi enuntat oral motivarea sentintei... Motivele scrise prezentate de judecatorii D.K.M si M.B., care au fost adaugate la dosar trei ani mai tarziu si, dupa cum rezulta din probele prezentate Curtii, nu au continut niciun argument din partea judecatorului A.K., nu au putut compensa aceasta deficienta.

42. In plus, Curtea este constienta de lipsa de implicare a celor doi judecatori in procesul de administrare a probelor. Observa ca judecatorii D.K.M si M.B. nu au participat la proces in nici un fel si si-au intocmit motivarile exclusiv pe baza probelor deja existente din documentele scrise depuse la dosar. Curtea mentioneaza ca verdictul judecatorului A.K. nu se baza doar pe documente. Astel, Curtea retine ca judecatorul A.K. a audiat reclamantii in timpul procesului, a examinat o serie de martori si si-a formulat o opinie cu privire la credibilitatea lor. Astfel, judecatoarea a facut o apreciere a elementelor constitutive ale presupuselor infractiuni, inclusiv a elementului subiectiv, si anume intentia reclamantilor de a le comite si pentru care audierea directa a reclamantilor a fost deosebit de relevanta (a se vedea Paragrafele 7 si 8 de mai sus, si Cutean impotriva Romaniei, nr. 53150/12, § 66, 5 februarie 2014)...

43. Prin urmare, dupa cum este recunoscut prin principiul nemijlocit in cadrul procedurilor penale (a se vedea Hotararea Curtii, citata anterior, §§ 60 si 61, si P.K. V. Finlanda (dec.), Nr. 37442/97 din 9 iulie 2002; A se vedea si limba slovena Decizia Curtii Constitutionale din 11 octombrie 2006, mentionata la punctul 28 de mai sus), observarea de catre judecatorul AK a comportamentului martorilor si a reclamantilor si evaluarea credibilitatii acestora trebuie sa fi constituit un element important, daca nu decisiv, in aprecierea faptelor pe care s-a bazat hotararea de condamnare a reclamantilor. In opinia Curtii, din acest motiv, judecatoarea ar fi trebuit sa noteze observatiile sale in motivele scrise care justifica verdictele. intr-adevar, in conformitate cu legislatia nationala, aceste observatii ale judecatorului care a administrat probele si audiat martorii si inculpatii ar trebui sa constituie una dintre componentele esentiale ale hotararilor scrise (a se vedea punctul 364 alineatul (7) din Legea privind procedura penala, citata la punctul 24 de mai sus).

44. In ceea ce priveste problema pensionarii judecatorului A.K., motivul invocat pentru lipsa motivarii scrise a sentintei de condamnare, care, in opinia instantelor nationale a condus la circumstante exceptionale care au justificat o abatere de la procedura interna standard, Curtea observa ca data pensionarii ar fi trebuit sa fie cunoscuta judecatorului A.K. in avans. Prin urmare, ar fi trebuit, in principiu, sa fie luate masuri fie pentru ca judecatoarea sa finalizeze in timp util dosarele reclamantilor, fie sa implice un alt judecator intr-un stadiu incipient al procedurii. Mai mult, Curtea constata ca speta in cauza nu era una deosebit de complexa si ca reclamantii si-au notificat intentia de a face recurs de indata ce a fost pronuntata verdictul (a se vedea paragraful 12 de mai sus). Asta inseamna ca judecatoarea A.K. a fost constienta ca va trebui sa prezinte motive scrise. Prin urmare, Curtea nu poate fi de acord cu guvernul ca exista motive intemeiate de a se abate de la procedura standard, la care acuzatul a avut dreptul in temeiul dreptului intern. In plus, este deosebit de surprinzator faptul ca, in ciuda unui termen legal de treizeci de zile, motivele scrise nu au fost furnizate timp de trei ani de la pronuntarea verdictelor, timp in care dosarele au fost pierdute si trebuiau reconstituite (a se vedea paragrafele 13 si 23 de mai sus). Acesti factori ridica si alte semne de intrebare cu privire la modul in care cazurile reclamantilor au fost solutionate de instantele nationale.

45. Curtea apreciaza ca, in unele cazuri, ar putea exista factori administrativi sau de procedura care sa faca imposibila participarea unor judecatori la proces (a se vedea Hotararea Cutean, citata anterior, § 61 si Mellors v. Regatul Unit (dec.), Nr. 57836/00, 30 ianuarie 2003). Cu toate acestea, Curtea observa, in primul rand, ca din considerentele de mai sus rezulta ca niciun astfel de factor nu a aparut in speta. in al doilea rand, chiar daca aceste motive ar fi aparut, Curtea apreciaza ca singura modalitate de a compensa incapacitatea judecatorului AK de a prezenta motivele care sa justifice condamnarea reclamantilor ar fi fost aceea de a se dispune rejudecarea cauzei (a se vedea paragraful 26 de mai sus)...

46. In sfarsit, Curtea este constienta de posibilitatea ca o instanta superioara sau cea mai inalta sa poata repara, in anumite circumstante, viciile de procedura din prima instanta (a se vedea De Cubber impotriva Belgiei, 26 octombrie 1984,§ 33, seria A nr. 86). Cu toate acestea, Curtea observa ca, in cazul de fata, instantele de judecata aflate la niveluri superioare de jurisdictie au confirmat hotararea instantei de fond, fara a reaanaliza probele sau a dispune noi audieri in cauza (a se vedea punctele 17, 19, 21, 27) si 42 de mai sus si, mutatis mutandis, Beraru impotriva Romaniei, nr. 40107/04, § 71, 18 martie 2014). Prin urmare, nu se poate spune ca problemele de procedura in prezenta cauza au fost remediate de catre instantele de apel.

47. In concluzie, Curtea considera ca dreptul reclamantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul care a condus procesul nu a prezentat motivarea scrisa a sentintei de condamnare si din cauza lipsei masurilor adecvate care sa compenseze aceasta deficienta .

48. In consecinta, a avut loc o incalcare a articolului 6 din Conventie...

Marialena Tsirli, Grefier

András Sajó, Presedinte

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.