Decizie CCR pe Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate

Curtea Constitutionala a Romaniei condusa de judecatorul Valer Dorneanu (foto) a anuntat miercuri, 30 mai 2018, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, si de un numar de 62 de deputati apartinand grupului parlamentar al Partidului National Liberal si un deputat neafiliat, in urma conexarii celor doua sesizari, privind Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.

Judecatorii constitutionali au decis, cu unanimitate de voturi, ca legea este neconstitutionala, in ansamblul sau:
“Analizand criticile de neconstitutionalitate intrinseca referitoare la dispozitiile art.2, 3, 4, 5, 6si 8 din Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, Curtea a retinut neconstitutionalitatea acestor norme din perspectiva claritatii, a preciziei si a previzibilitatii, prin raportare la art.1 alin.(5) din Constitutie.

Dispozitiile legii supuse controlului, pe de o parte, reglementeaza solutii legislative contradictorii si, pe de alta parte, omit sa reglementeze conditii esentiale privind aplicarea institutiilor juridice nou create, imprejurari ce sunt de natura a genera confuzie si incertitudine cu privire la modul lor de interpretare si aplicare.”

Comunicatul CCR:

"In ziua de 30 mai 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie, al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat, in cadrul controlului anterior promulgarii, asupra urmatoarelor obiectii de neconstitutionalitate:

1.Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, formulata de Inalta Curte de Casatiesi Justitie, constituita in Sectii Unite.

2.Obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, formulata de un numar de 62 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal si un deputat neafiliat. Constatand identitatea de obiect al acestor doua sesizari, Curtea Constitutionala a dispus conexarea acestora.
In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constitutionala a admis obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, si de un numar de 62 de deputati apartinand grupului parlamentar al Partidului National Liberal si un deputat neafiliat si a constatat ca Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate este neconstitutionala, in ansamblul sau.
Analizand criticile de neconstitutionalitate intrinseca referitoare la dispozitiile art.2, 3, 4, 5, 6 si 8 din Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, Curtea a retinut neconstitutionalitatea acestor norme din perspectiva claritatii, a preciziei si a previzibilitatii, prin raportare la art.1 alin.(5) din Constitutie. Dispozitiile legii supuse controlului, pe de o parte, reglementeaza solutii legislative contradictorii si, pe de alta parte, omit sa reglementeze conditii esentiale privind aplicarea institutiilor juridice nou create, imprejurari ce sunt de natura a genera confuzie si incertitudine cu privire la modul lor de interpretare si aplicare. Avand in vedere ca solutiile legislative a caror neconstitutionalitate punctuala a fost retinuta constituie elemente esentiale ale reglementarii actului normativ, Curtea a apreciat ca viciile de neconstitutionalitate afecteaza actul normativ, in intregul sau, astfel incat a admis obiectiile de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate este neconstitutionala, in ansamblul sau. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.”