DECIZIA ICCJ PRIVIND PERSONALUL DIN DIRECTIILE DE SANATATE PUBLICA - “Admite sesizarea”

Prin Decizia 3/2020, ICCJ a luat in discutie sesizarea Curtii de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal, care a dispus, prin Incheierea din 19 martie 2019, in Dosarul nr. 6.044/63/2018, aflat pe rolul acestei instante, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:

in interpretarea dispozitiilor pct. 2 nota 1 capitolul I din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), din categoria personalului de specialitate din directiile de sanatate publica face parte si personalul incadrat in serviciul de control in sanatate publica din directiile de sanatate publica cu pregatire profesionala superioara in medicina si confirmare in specialitatile medicale de igiena, medicina muncii, sanatate publica, prevazut la art. 5 alin. (4) din Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti (Ordinul nr. 1.078/2010)?

Judecatori:


Gabriela Elena Bogasiu - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici - presedintele Sectiei I civile
Marian Buda - presedintele Sectiei a II-a civile
Angelica Denisa Stanisor - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Cristina Petronela Valeanu - judecator la Sectia I civila
Lavinia Curelea - judecator la Sectia I civila
Simona Lala Cristescu - judecator la Sectia I civila
Beatrice Ioana Nestor - judecator la Sectia I civila
Carmen Georgeta Negrila - judecator la Sectia I civila
Ruxandra Monica Duta - judecator la Sectia a II-a civila
Minodora Condoiu - judecator la Sectia a II-a civila
George Bogdan Florescu - judecator la Sectia a II-a civila
Petronela Iulia Nitu - judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa - judecator la Sectia a II-a civila
Veronica Nastasie - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Florina Secreteanu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Liliana Visan - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Virginia Filipescu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Claudia Marcela Canacheu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Minuta Inaltei Curti:

“Admite sesizarile conexate formulate de Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 6.044/63/2018 si Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 1.001/85/2018, privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

  In interpretarea dispozitiilor pct. 2 nota 1 capitolul I din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 5 alin. (3) si (4) din Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si art. 27 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

  Personalul cu statut de functionar public incadrat in serviciul de control in sanatate publica din directiile de sanatate publica, cu pregatire profesionala superioara in medicina si confirmare in specialitatile medicale de igiena, medicina muncii si sanatate publica, nu face parte din categoria 'personalului de specialitate' din directiile de sanatate publica, prevazut in anexa nr. II capitolul I pct. 2 nota 1 din Legea-cadru nr. 153/2017.
  Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila”.

Extras din decizia Inaltei Curti:

“La 3 iunie 2019, pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost inregistrata sesizarea formulata de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 1.001/85/2018, cu acelasi obiect.
 In aceste imprejurari, avand in vedere identitatea chestiunii de drept, s-a dispus conexarea noului Dosar, nr. 1.549/1/2019, la Dosarul nr. 924/1/2019.(...)

Structura organizatorica a directiei de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti cuprinde departamente, servicii, birouri si compartimente functionale, in functie de numarul de posturi.
 Astfel, potrivit structurii sale organizatorice, in cadrul directiei de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti functioneaza serviciul de control in sanatate publica ce este condus de un sef serviciu - inspector sef, cu pregatire profesionala medic specialist/primar in specialitatile de igiena sau sanatate publica, ce are in responsabilitate si coordonare activitatile compartimentului pentru inspectie de mediu, aliment, munca, colectivitati de copii si radiatii, respectiv compartimentul de control unitati si servicii de sanatate din teritoriul administrativ, cu atributiile conferite, expres, prin art. 16 din regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.078/2010.

In privinta personalului directiei de sanatate publica judetene, prin art. 5 alin. (3) din Ordinul nr. 1.078/2010 s-a prevazut ca acesta 'este constituit din functionari publici, precum si alte categorii de personal medico-sanitar si auxiliar sanitar care nu exercita prerogative de putere publica, respectiv personalul departamentului de supraveghere in sanatate publica (serviciile de supraveghere si control boli transmisibile, evaluarea factorilor de risc din mediul de viata si munca, evaluarea si promovarea sanatatii, respectiv laboratorul de diagnostic si investigare in sanatate publica) si personalul compartimentului administrativ si mentenanta - care sunt personal contractual'.

De asemenea, in conformitate cu alineatul (4) al aceluiasi articol, 'personalul incadrat in serviciul de control in sanatate publica are pregatire profesionala superioara in medicina si confirmare in specialitatile medicale de igiena, medicina muncii, sanatate publica, respectiv asistenti medicali, cu studii postliceale sau superioare, precum si alt personal cu studii superioare a carui pregatire profesionala este necesara in desfasurarea activitatilor de control'.

Prin urmare, potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate, in cadrul directiilor de sanatate publica isi desfasoara activitatea doua categorii de personal:

 - personal contractual, respectiv personalul departamentului de supraveghere in sanatate publica (serviciile de supraveghere si control boli transmisibile, evaluarea factorilor de risc din mediul de viata si munca, evaluarea si promovarea sanatatii, respectiv laboratorul de diagnostic si investigare in sanatate publica) si personalul compartimentului administrativ si mentenanta si

 - functionari publici, care exercita prerogative de putere publica, din aceasta ultima categorie facand parte si conducatorul serviciului de control in sanatate publica (sef serviciu - inspector sef).

Chiar daca pentru desfasurarea activitatilor de control s-a impus, prin dispozitiile art. 5 alin. (4) din Ordinul nr. 1.078/2010, ca intreg personalul incadrat in serviciul de control in sanatate publica sa aiba o anumita pregatire profesionala, acest lucru nu imprima semnificatia ca salarizarea functionarilor publici din cadrul acestei structuri a directiei de sanatate publica - care exercita prerogative de control si au pregatirea profesionala de medic in specialitatile de igiena, medicina muncii sau sanatate - ar trebui realizata in conformitate cu grilele aferente activitatii desfasurate in cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Sanatate si asistenta sociala' din Legea-cadru nr. 153/2017, intrucat nu fac parte din categoria 'personalului de specialitate din directiile de sanatate publica', prevazut in pct. 2 nota 1 capitolul I din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pregatirea profesionala superioara in medicina si confirmarea in specialitatile medicale se circumscriu unei conditii obligatorii pentru incadrarea in functii a personalului din cadrul serviciului de control in sanatate publica, conditie intrinsec legata de competentele specifice ocupantului postului, deci si a posturilor ocupate de functionarii publici cu atributii de control din cadrul directiilor de sanatate publica, competente care asigura atingerea scopului acestei structuri, relativ la implementarea si derularea programelor nationale de sanatate publica.

Or, aceasta conditie de ocupare a functiei publice referitoare la nivelul de studii si specializare medicala este impusa si in cazul incadrarii functionarilor publici in functia de conducere de sef serviciu control in sanatate publica, conditie ce este prevazuta in cuprinsul art. 16 din regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.078/2010, respectiv de a avea pregatire profesionala de medic specialist/primar in specialitatile de igiena sau sanatate publica.

 Prin urmare, pregatirea profesionala de medic in specialitatile de igiena, medicina muncii sau sanatate publica reprezinta o conditie obligatorie pentru ocuparea si exercitarea functiei publice de autoritate, respectiv de sef serviciu in cadrul acestei structuri de control a directiei de sanatate publica, si nu cea de medic. De altfel, conditia privind nivelul studiilor superioare in medicina si a confirmarii unei anumite specializari medicale a fost evidentiata si in cuprinsul sesizarii formulate de Curtea de Apel Craiova, care semnala ca aceasta conditie referitoare la pregatirea profesionala a fost impusa prin ordinele emise de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, prin care s-a aprobat organizarea concursurilor pentru functia publica de conducere de sef serviciu control in sanatate publica din cadrul directiilor de sanatate publica judetene, functie publica de conducere ocupata si de catre contestatori.

Avand in vedere categoria profesionala din care fac parte, chiar daca potrivit pct. 2 nota 1 capitolul I din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 'nivelul de salarizare prevazut pentru unitati clinice se aplica si personalului de specialitate din directiile de sanatate publica. (...)', iar potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 'activitatea de inspectie sanitara de stat se exercita de catre personalul de specialitate imputernicit de institutiile cu atributii in domeniul inspectiei sanitare de stat, conform normelor generale si specifice elaborate de catre acestea si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii', aceste prevederi legale nu vizeaza personalul care are calitatea de functionar public din cadrul serviciului de control in sanatate publica, ci personalul contractual de specialitate medico-sanitar din directiile de sanatate publica care nu exercita prerogative de putere publica.

Prin urmare, in contextul normativ evocat, functionarii publici cu atributii de control si pregatire profesionala superioara in medicina din cadrul directiilor de sanatate publica, care exercita prerogativele de putere publica, nu pot beneficia de acelasi nivel de salarizare ca si personalul de specialitate medico-sanitar din unitatile clinice, stabilit potrivit anexei nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017, coordonatele salarizarii acestora impunandu-se a fi realizate potrivit categoriei profesionale din care fac parte.

Relevant este faptul ca regimul juridic al functionarului public este unul statutar, reglementat prin lege organica, distinct de regimul juridic contractual al raporturilor de munca al celorlalti salariati (cum ar fi, de pilda, cel al medicilor), intemeiat pe contractul individual de munca si reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii).

Ceea ce defineste functia publica, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, este 'ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome'. Cum activitatile desfasurate de functionarii publici implica exercitarea prerogativelor de putere publica, rezulta ca elementele esentiale referitoare la nasterea, executarea si incetarea raporturilor de serviciu ale acestei categorii profesionale se refera, in mod intrinsec, la statutul acestora, reglementat prin normele speciale cuprinse in Legea nr. 188/1999 si, in completare, prin normele de dreptul muncii, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice (art. 117 din Legea nr. 188/1999).

Data fiind specificitatea atributiilor si responsabilitatilor stabilite, in temeiul legii, in sarcina functionarilor publici, prin dispozitiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 s-a prevazut ca 'salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici', dispozitii care se completeaza cu cele inscrise in art. 162 alin. (3) din Codul muncii, in conformitate cu care 'sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege (...)'.

Prin anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost reglementata salarizarea familiei ocupationale de functii bugetare 'Administratie', prevazandu-se la capitolul I lit. A pct. I si II salarizarea functionarilor publici, context normativ in temeiul caruia stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu statut de functionar public incadrat in serviciul de control in sanatate publica nu poate fi realizata - in lipsa unei dispozitii exprese contrare - potrivit dispozitiilor aplicabile altei familii ocupationale din care nu face parte. Or, nota 1 pct. 2 capitolul I din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit careia 'nivelul de salarizare prevazut pentru unitati clinice se aplica si personalului de specialitate din directiile de sanatate publica(...)' trebuie interpretata coroborat cu dispozitiile Ordinului nr. 1.078/2010, care nu stabileste o astfel de exceptie in privinta salarizarii functionarilor publici din cadrul serviciului de control in sanatate publica din directiile de sanatate publica.

Diferentierea clara intre cele doua categorii de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti este data de atributiile exercitate, pe care dispozitiile legale o subliniaza prin trimiterea la prerogativele de putere publica ce sunt exercitate de functionarii publici, iar nu de alte categorii de personal medico-sanitar si auxiliar sanitar (care sunt personal contractual). Faptul ca, in privinta ambelor categorii de personal, dispozitiile art. 5 alin. (4) din Ordinul nr. 1.078/2010 impun conditia comuna legata de pregatirea profesionala in anumite specialitati medicale, in vederea ocuparii posturilor, nu poate crea identitate intre categoriile de personal care sa aiba drept consecinta salarizarea functionarilor publici in raport cu anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare 'Sanatate si asistenta sociala'.

De aceea, pregatirea profesionala superioara in medicina si confirmarea in anumite specialitati medicale impuse functionarului public, ce implica in mod necesar exercitiul prerogativelor de putere publica in serviciul de control in sanatate publica, conform art. 5 alin. (4) din Ordinul nr. 1.078/2010, nu modifica statutul functiei publice ocupate la nivelul structurii din directiile de sanatate publica, cunostintele de specialitate fiind necesare tocmai in vederea exercitarii functiei ocupate, in conformitate cu atributiile si responsabilitatile cu caracter specific ce rezida din actul administrativ de numire, din fisa postului, dar si din activitatea specifica structurii din care face parte functionarul public.

Ceea ce tind reclamantii este ca, pe calea unei interpretari a legii, in sensul pe care il sustin in actiune, sa obtina o modificare, pe cale jurisprudentiala, a dispozitiilor normative aplicabile situatiei lor juridice.
Stabilirea sistemului de salarizare aferent este insa atributul exclusiv al legiuitorului, singurul in masura sa aprecieze criteriile legale pe baza carora se fundamenteaza un anumit sistem de incadrare intr-o anumita categorie profesionala”.
>>Decizia Inaltei Curti