DECIZIA 136/20.03.2018 – Motivarea CCR privind admiterea partiala a obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1 si 2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectie formulata de un numar de 38 de senatori, apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania

Curtea Constitutionala a dat publicitatii motivarea deciziei din 20 martie 2018 prin care a admis partial, cu majoritate de voturi, sesizarea PNL si USR privind imunitatea membrilor CCR. Plenul CCR a luat in discutie solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1 si 2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectie formulata de un numar de 38 de senatori, apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania, in temeiul prevederilor art.146 lit.a) din Constitutie si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Sesizarea a fost admisa in sensul ca judecatorii constitutionali nu vor beneficia de imunitate in ceea ce priveste urmarirea penala, insa este nevoie de votul a doua treimi dintre membrii institutiei in cazul retinerii, arestarii sau perchezitiei membrilor Curtii. CCR a declarat neconstitutionala si sintagma 'la cererea ministrului Justitiei', in sensul ca cererea de ridicare a imunitatii sa nu fie facuta de ministrul Justitiei, ci sa fie facuta direct de catre procurorul general'.

Curtea arata in motivare ca, prin dispozitiile criticate ale art.66 alin.(1) din Legea nr.47/1992, in ceea ce priveste completarea obiectului inviolabilitatii aplicabile judecatorului constitutional cu masura procesuala a inceperii urmaririi penale, aceasta functie publica devine beneficiara unei inviolabilitati care excedeaza cadrului constitutional: ”Calitatea de judecator al Curtii Constitutionale nu poate constitui, prin ea insasi, un criteriu obiectiv de diferentiere in materia regimului inviolabilitatilor. intrucat egalitatea in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, aplicarea unui tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
Or, in situatia de fata, optiunea legiuitorului pentru largirea sferei de incidenta a inviolabilitatii judecatorului constitutional cu privire la masura procesuala a inceperii urmaririi penale apare ca un demers arbitrar, fara nicio justificare rationala, obiectiva si rezonabila, si care da nastere unui privilegiu. Statutul constitutional al acestei functii publice si independenta judecatorului Curtii Constitutionale nu pot fi invocate drept criterii obiective si rezonabile care sa justifice crearea unui regim juridic privilegiat al acestei magistraturi, sub aspectul imunitatii, ci, dimpotriva, rangul si locul constitutional al acesteia obliga la justa si echitabila aplicare a formelor de protectie a mandatului constitutional. Intrucat privilegiul astfel creat vizeaza derularea unei proceduri judiciare, Curtea apreciaza ca, pe aceasta cale, sunt incalcate si prevederile art.124 alin.(1) si (2) din Constitutie, care consacra o justitie unica, impartiala si egala pentru toti, infaptuita in numele legii. Pentru aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ”urmarire penala” din cuprinsul dispozitiilor aricolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale incalca prevederile art.16 alin.(1) si art.124 alin.(1) si (2) din Constitutie”.

CCR a mai aratat ca prevederea prin care judecatorii nu pot fi urmariti penal, retinuti arestati sau perchezitionati decat la cererea ministrului Justitiei este neconstitutionala si ca cererea de ridicare a imunitatii unui judecator se face de catre procurorul general al Romaniei: “Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 38 de senatori, apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania si constata ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale cuprinse in articolul unic pct.1, privind modificarea art.66 alin.(1) din Legea nr.47/1992, referitoare la sintagmele 'urmarirea penala' si 'la cererea ministrului justitiei' sunt neconstitutionale”.

>> Decizia136 din 20.03.2018 privind admiterea partiala a obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1 si 2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si funcționarea Curții Constitutionale