De ce un Congres al Avocatilor cu tematica secretului profesional? (Partea I)

A ramas mai putin de o luna pana la Congresul Avocatilor 2018, iar tematica centrala a acestui Congres, ”Secretul profesional al avocatului” cere o implicare sustinuta din partea avocatilor, care au fost solicitati de UNBR sa expuna pareri in acest sens, in functie de expertiza lor si de aspectele intalnite in practica, pentru a se crea un documentar bazat pe realitati, apt a permite dezbaterea subiectului cu maxima implicare.

---

Dupa ce am trecut cu bine de o parte din piedicile intalnite in adoptarea Legii nr. 25/2017 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care a urmarit intarirea secretului profesional al avocatului in beneficiul justitiabililor si al cetatenilor, ne aflam intr-o noua etapa care cere concentrare maxima pe garantiile protectiei acestui principiu fundamental al profesiei de avocat. Este perioada in care urmeaza transpunerea si implementarea unor reglementari europene cu tangenta directa in evolutia notiunii de ” secret profesional al avocatului”.

Este vorba de:

–REGULAMENTUL (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (care desi se aplica direct, nefiind nevoie de transpunere, necesita crearea infrastructurii necesare acestei aplicari);

– DIRECTIVA (UE) 2016/680 a Parlamentului European si a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre autoritatile competente in scopul prevenirii, depistarii, investigarii sau urmaririi penale a infractiunilor sau al executarii pedepselor si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului;

– DIRECTIVA (UE) 2016/943 a Parlamentului Europeansi a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protectia know-how-ului si a informatiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) impotriva dobandirii, utilizarii si divulgarii ilegale;

– DIRECTIVA (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului Europeansi al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.

Este o tematica ce presupune mobilizare din partea avocatilor, intrucat o serie de reglementari cu impact asupra secretului profesional au termen de transpunere si implementare anul acesta: 2018. Toate reglementarile europene enuntate mai sus au deadline pana in iunie anul curent, iar proiectele de lege (in masura in care acestea exista) arata destul de rudimentar fata de cerintele de protectie a secretului profesional.

As spune, fara sa exagerez, ca de modul in care ne vom implica in procesul legislativ depinde in viitor identitatea profesiei de avocat, intrucat in absenta unei protectii adecvate a secretului profesional al avocatului, acesta va putea fi inlocuit chiar si cu un robot, care poate da raspunsuri justitiabililor cu un grad de fidelitate extrem de ridicat.

Este necesara trecerea in revista a dispozitiile din aceste reglementari de drept european cu incidenta directa asupra secretului profesional al avocatului, a proiectelor de lege care au ca scop transpunerea, respectiv implementarea acestora in legislatia nationala si a unor elemente de drept comparat, referitoare la proiectele de lege sau legile deja adoptate de alte tari europene cu privire la aspectele enuntate.

Realitatea impune sa reexaminam secretul profesional al avocatului in acest context al evolutiei istorice, fiind necesar sa revedem limitele acestuia, sa clarificam regimul general de opozabilitate a secretului profesional in fata organelor de ancheta care se inmultesc, garantiile procedurale ale secretului profesional in cazul perchezitiilor, al masurilor de ridicare de inscrisurisi bunuri aflate in sediul avocatului sau incredintate avocatului pentru a fi folosite ca probe in demersurile intreprinse de acesta, inclusiv in cazul confiscarilor efectuate la sediul avocatului (si din perspectiva prezentei si rolul decanului baroului la perchezitii in legislatia europeana), secretul profesional in contextul relatiilor inter-profesionalesi ”secretul profesional al avocatului” vs. ”secretul anchetei”si ”secretul comercial” sau ”secretul operational”.

Trebuie revazute garantiile secretului profesional in contextul obligatiilor avocatilor de a raporta suspiciuni, potrivit noilor reglementari privind protectia datelor personale, dar si sub impactul restrictiilor privind divulgarea informatiilor clasificate catre avocatul apararii, folosirea ca probe a inscrisurilor clasificate si interceptarea indirecta a comunicatiilor dintre avocat si client in cadrul supravegherii secrete.

Toate reglementarile din directivele europene enuntate mai sus evidentiaza, fara tagada, ca principalul beneficiar al secretului profesional este clientul.

Sistemul ”secretului profesional al avocatului” nu instituie un privilegiu pentru avocat (o traducere nefericita a notiunii de ”legal privilege” din dreptul anglo- saxon), ci reprezinta garantii ale respectarii dreptului fundamental la viata privata, la aparare si la un proces echitabil pentru client.

Suntem datori fata de cetateni, prin Constitutie si juramantul profesional, sa veghem la respectarea drepturilor fundamentale. Acum este un moment de rascruce. in functie de modul in care ne vom impune punctele de vedere, „principiul respectarii secretului profesional al avocatului” va iesi intarit sau si mai slabit din aceste transformari care vor avea loc in legislatia nationala.

Care este impactul noilor reglementari europene asupra secretului profesional al avocatului si la stadiul transpuneriisi implementarii in legislatia nationala?

I. Secretul profesional si proiectele le lege privind protectia datelor personale. Conformitatea cu reglementarile europene

REGULAMENTUL (UE) 2016/679 a Parlamentului Europeansi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), se va aplica direct de la 25 mai 2018, nefiind necesar un act de transpunere.

Acest document contine multiple referiri la secretul profesional in general. Insist pe considerentul nr. (164), conform caruia ”in ceea ce priveste competentele autoritatilor de supraveghere de a obtine de la operator sau de la persoana imputernicita de operator accesul la datele cu caracter personal si accesul in cladirile lor, statele membre pot adopta, pe cale legislativa si in limitele stabilite de prezentul regulament, norme specifice pentru protejarea secretului profesional sau a altor obligatii echivalente, in masura in care acest lucru este necesar pentru a asigura un echilibru intre dreptul la protectia datelor cu caracter personal si obligatia de pastrare a secretului profesional. Aceasta nu aduce atingere obligatiilor existente ale statelor membre de a adopta norme privind secretul profesional in situatiile cerute de dreptul Uniunii”.

In acest sens, Regulamentul prevede la Art. 90: ”Obligatii privind pastrarea confidentialitatii (1) Statele membre pot adopta norme specifice pentru a stabili competentele autoritatilor de supraveghere, prevazute la articolul 58 alineatul (1) literele (e) si (f), in legatura cu operatori sau cu persoane imputernicite de operatori care, in temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sau in temeiul normelor stabilite de organismele nationale competente, au obligatia de a pastra secretul profesional sau alte obligatii echivalente de confidentialitate, in cazul in care acest lucru este necesarsi proportional pentru a stabili un echilibru intre dreptul la protectia datelor cu caracter personalsi obligatia pastrarii confidentialitatii. Respectivele norme se aplica doar in ceea ce priveste datele cu caracter personal pe care operatorul sau persoana imputernicita de operator le-a primit in urma sau in contextul unei activitati care intra sub incidenta acestei obligatii de pastrare a confidentialitatii”.

Intr-adevar, acest Regulament prevede competente sporite pentru autoritatile de supraveghere in domeniul datelor personale, care, in lipsa unor norme care sa asigure echilibrul pot duce la anumite abuzuri sau atingeri in ce priveste viata privata si secretului profesional. Norme menite sa protejeze viata privata se pot transforma in reversul lor.

Iata ce prevede un Proiect de Lege pentru modificarea si completarea nr. Legii nr.102/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, precum si pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personalsi libera circulatie a acestor date (inclus pe agenda Guvernului la data de 21 martie 2018,sedinta in care nu s-a adoptat acest act normativ):

”Capitolul III1 Exercitarea atributiilor de control si de solutionare a plangerilor

Sectiunea 1. Activitatea de control

Art. 141

(1) Autoritatea nationala de supraveghere efectueaza investigatii, in cazurile si conditiile prevazute in competenta sa, prin personalul imputernicit in acest scop, potrivit legii, de catre presedintele Autoritatii nationale de supraveghere, denumit in continuare ”personal de control”.

(2) Personalul de control are dreptul sa efectueze investigatii, inclusiv inopinate, sa cearasi sa obtina, de la operatorsi persoana imputernicita de operator precum si, dupa caz, de la reprezentantul acestora, la fata locului si/sau in termenul stabilit, orice informatii si documente indiferent de suportul de stocare, sa ridice copii de pe acestea, sa aiba acces la oricare dintre incintele operatorului si persoanei imputernicite de operator, precum si sa aiba acces si sa verifice orice echipament, mijloc sau suport de stocare a datelor, necesare desfasurarii investigatiei, in conditiile legii.”

Nu exista nicio garantie privind respectarea secretului profesional.

Mai exista si la Senat, in dezbatere, o propunere legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor datesi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protectia datelor).

Nici aici nu se regasesc garantii de protectie a secretului profesional.

Ca atare, avem un nou organ al statului imputernicit sa faca investigatii la fata locului, sa ridice documente, indiferent de suportul de stocare. Proiectul nu prevede insa nicio exceptie in privinta documentelor protejate prin secret profesional, asa cum recomanda Regulamentul.

Desi este o recomandare, aceasta a fost inclusa in noile reglementari privind protectia datelor personale din alte state europene.

Iata ce prevede proiectul de lege privind protectia datelor personale din Franta, adoptat in prima lectura de Senat, la 21 martie anul curent, la art. 4 (III): ” „III. – Pentru indeplinirea sarcinilor Comisiei nationale pentru protectia datelor, in conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 citat mai sus si ale prezentului act, membrii si personalul mentionati in primul paragraf al prezentului articol, pot solicita comunicarea tuturor documentelor necesare indeplinirii misiunii lor, indiferent de suport, si sa ridice o copie a acestora. Ei pot colecta, in special la fata locului sau la cerere, orice informatiisi orice materiale utile si necesare pentru indeplinirea misiunii lor. Acestea pot avea acces la programe de calculator si date, in conditii de respectare a confidentialitatii in ceea ce priveste partile terte,si pot solicita o transcriere prin proceduri adecvate a documentelor utilizate in mod direct in scopuri de control. Secretul nu le este opozabil, cu exceptia informatiilor care fac obiectul secretului profesional aplicabil relatiilor dintre un avocat si clientul sau, confidentialitatea surselor jurnalistice sau, sub rezerva celui de al doilea paragraf al acestui cap. III, prin confidentialitatea medicala.”.

Deci, da, sunt prevazute exceptii pentru avocati.

Dispozitii similare, de natura sa ofere garantii de protectie a vietii private si a secretului profesional, regasim si in Legea belgiana din 3 decembrie 2017 privind instituirea Autoritatii nationale pentru protectia datelor. Art. 78, alin. 2 din aceasta lege prevede expres ca inspectorii care fac investigatii la fata locului nu pot nici sa intre la sediul unui avocat fara prezenta reprezentantului baroului: ”Cu exceptia cazului in care exista consimtamantul scris al persoanei in cauza sau autorizarea judecatorului de instructie, inspectorul general si inspectorii nu pot intra, fara prezenta unui reprezentant al ordinului profesional, la sediul unui profesionist care face obiectul secretului profesional si pentru care sunt prevazute reglementari legale privind investigatiile la fata loculuisi accesul la sediile lor comerciale.”

Avand in vedere amploarea impactului pe care noile reglementari europene privind protectia datelor personale il vor avea asupra exercitiului profesiei de avocat si a secretului profesional, Uniunea Nationala a Barourilor va pune la dispozitia avocatilor un ghid privind protectia datelor personale in cabinetele si societatile de avocatura.

In ce priveste transpunerea DIRECTIVEI (UE) 2016/680 a Parlamentului European si a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre autoritatile competente in scopul prevenirii, depistarii, investigarii sau urmaririi penale a infractiunilor sau al executarii pedepselorsi privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, nu avem vreun act special de transpunere, desi termenul estesi mai apropiat, la 6 mai 2018. Deci sunt necesare clarificari in privinta convergentei dispozitiilor cu legislatia nationala.

av. Florea Gheorghe

Presedinte U.N.B.R.

sursa: unbr.ro