DAUNE MORALE PENTRU INTERCEPTARE NELEGALA – Tribunalul Neamt, decizia nr. 79/AC/23.03.2012: "Abuzurile comise de fosta Securitate trebuie scoase la lumina, criticate si supuse dezaprobarii publice, pentru a exista macar sansa ca istoria nu se va mai repeta vreodata. Avand in vedere scopurile sale, a fost aberant sa se aprecieze ca au existat 'securisti buni' alaturi de cei rai. Interceptarile telefonice au atins dimensiuni de necrezut in ceea ce-l priveste pe apelantul-reclamant"

Data: 29 October 2015, 19:32 | autor: C.G. | 0 comentarii | 1382 afisari

Prin decizia civila nr. 79/AC/23.03.2012 - modificata, in ceea ce priveste intinderea obligatiilor de plata, prin decizia nr. 2169/06.12.2012 a Curtii de Apel Bacau, Tribunalul Neamt-Sectia a I-a civila a admis actiunea in pretentii formulata de reclamantul Octavian Huianu - medic primar, fost sef al Sectiei de Obstretica si Ginecologie a Spitalului Judetean Piatra Neamt - si a obligat paratii Aurel Mihalcea, Vasile Stanciu si Marian Bradeanu - fosti ofiteri in cadrul Departamentului Securitaitii Statului, in solidar cu Ministerul de Interne si Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt, la plata sumei de cate 150.000 lei despagubiri civile.


Decizia civila nr. 79/AC/23.03.2012. Tribunalul Neamt-Sectia a I-a civila

pres. Gabriela BALTAG

Obiectul dosarului: pretentii.

Instanta de apel a retinut ca "paratii, persoane fizice, in calitatea lor de fosti ofiteri in cadrul Departamentul Securitatii Statului, i-au violat reclamantului secretul corespondentei si i-au interceptat convorbirile telefonice, ingradindu-i drepturile constitutionale, atingandu-i demnitatea, lezandu-i onoarea, cinstea, prestigiul si reputatia de medic primar-sef de sectie, producandu-i o suferinta psihica imensa prin arestarea si condamnarea la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare potrivit sentintei penale nr. 1413 din 16.12.1985 a Judecatoriei Piatra Neamt, condamnare pentru care a fost reabilitat ulterior, prin sentinta penala nr. 117 din 30.11.1997 a Tribunalului Neamt" si a constatat ca "Securitatea din cadrul Inspectoratului Judetean Neamt a comunicat si cerut altor organe similare din Bacau, Bucuresti, Buzau, Vaslui, Dolj, etc., monitorizarea apelantului-reclamant si, astfel, identificarea oricarei situatii in care acesta se gaseste". Instanta a retinut ca, in cauza, "ne aflam in situatia unei raspunderi solidare ce decurge din relatia comitent–prepus. In situatia de fata au calitatea de prepusi cei trei parati persoane fizice - SV, BM si MA, iar calitatea de comitent ramane in sarcina Inspectoratul Judetean de Politie Neamt, dar si a Ministerului Administratiei si Internelor".

Solutia: "Admite apelul formulat de reclamantul H.O. impotriva sentintei civile nr. 3145/06.06.2011 pronuntate de Judecatoria Piatra Neamt si, in consecinta: Schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca admite actiunea in pretentii formulata de reclamantul H.O. in contradictoriu cu paratii M.A., B.M., S.V., Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt. Obliga pe fiecare dintre paratii M.A., B.M. si S.V., fiecare dintre acestia in solidar cu paratii Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt, la plata catre reclamant a sumei de cate 150.000 lei, cu titlu de despagubiri civile. Respinge ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile nr. 3145/06.06.2011 a Judecatoriei Piatra Neamt. Definitiva. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare".

>>Decizia nr. 79/AC/23.03.2012 pronuntata de Tribunalul Neamt-Sectia a I-a civila, in dosarul nr. 338/32/2006*

Extras din decizie:

"Printre primele justificari consemnate de organele de securitate, in posesia carei a intrat reclamantul, acesta a devenit subiect al urmaririi informative in baza unei sesizari anonime primita la data de 15.01.1975, prin intermediul careia s-a mentionat faptul ca in realitate, acesta urmarea sa calatoreasca si sa ramana in strainatate impreuna cu sotia sa, pentru ca mai apoi, prin intermediul Crucii Rosii internationala sa depuna toate diligentele necesare pentru a i se trimite si copiii din tara. Totodata in sesizarea mentionata s-au facut si referiri cu privire la faptul ca apelantul reclamant facea afirmatii ostile la adresa politicii interne si externe a statului roman, iar la locul de munca adopta o atitudine necuviincioasa fata de bolnavi si colegi. (...)

Procedura lucrarii 'operative' realizata de organele de securitate, asa cum a fost ea divulgata de cei care au luat parte in mod direct la desfasurarea ei, incepea dupa ce mai intai o persoana era turnata de surse. Aceasta categorie putea include: colaboratori, informatori, dar si surse autorizate, agenti infiltrati, persoane de incredere si gazde. Dupa ce se obtineau informatiile, in cel mult 30 de zile, ofiterul sesizat trebuia sa hotarasca daca deschidea sau nu un dosar de urmarire informativa. Se facea apoi un plan care era aprobat de superiorul ofiterului si de insusi secretarul partidului, responsabil de caz. Fara aprobarea partidului nu se facea nimic. Odata inceput filajul, tehnica de interceptare telefonica se monta atat in birourile celor vizati, cat si in casele acestora. La aceasta operatiune, contribuiau persoane de diferite categorii profesionale, intrucat Securitatea a reprezentat 'bratul inarmat al partidului', puterea acesteia neavand nicio limita. Avand in vedere scopurile sale, a fost aberant sa se aprecieze ca au existat 'securisti buni' alaturi de cei rai. Diferente existau, incontestabil, intre ei: cei mai de la varful organizatiei trasau strategiile de urmat, cei din esaloanele medii organizau practic actiunile, ajutati de 'tehnicieni' ('specialisti' in ascultarea convorbirilor, controlul corespondentei, cenzura de toate felurile, recrutarea informatorilor, etc). Executantii de rang inferior arestau, spionau, torturau si ucideau.

Securitatea a fost parte a unui sistem politic a carui regula a permis si/ sau a impus 'o aplicare nelegitima, imprevizibila si difuza, chiar si in ceea ce priveste oameni evident nevinovati, a unor mijloace coercitive interzise de ordinea legala proclamata'. A fost o institutie caracteristica unui sistem ce a obstructionat, a anulat activitatea juridica si a transformat guvernul de la acea data 'intr-un agent activ in lupta pentru putere'.

Securitatea, ca instrument represiv, a impus si a aparat incalcarea drepturilor si libertatilor inscrise in Constitutia comunista, drepturi care incetau sa functioneze atunci cand o actiune sau atitudine era considerata drept potrivnica ordinii de stat, desi potrivit art. 28: 'Cetatenilor Republicii Socialiste Romania li se garanteaza libertatea cuvantului, a presei, a intrunirilor, a mitingurilor si a demonstratiilor'.

Organizarea primelor mari procese-spectacol staliniste, care si-au gasit ulterior corespondent in prigoana publica indreptata impotriva intelectualilor, in anii 1980, sub pretextul participarii la activitati potrivnice statului, nu a avut doar menirea sa pedepseasca, ci si sa intimideze. Aceste masuri faceau parte din acelasi scenariu, care s-a regasit sub aspecte diferite in toate statele din estul si centrul Europei. si in Romania, in momentul in care opozitia anticomunista interna fusese practic decimata, in urma actiunilor brutale ale Securitatii, actiunile represive au vizat practic, prin masuri de control, fiecare cetatean. Fara ca acestea sa-si piarda fondul in timp, ele si-au schimbat doar forma.

Viata apelantului reclamant HO a intrat in atentia aparatului represiv al organelor de securitate care, prin intermediul exponentilor sai, respectiv a paratilor BM, SV si MA, au marcat pentru totdeauna existenta acestuia sub toate dimensiunile si anume, atat viata personala, sociala, dar si cariera profesionala.

In afara unor justificari generale, nu a existat nicio clipa indiciile unor banuieli concrete in ceea ce-l priveste pe apelantul reclamant care sa poata permite acceptarea unei monitorizarii atat de indelungata.

Interceptarile telefonice au atins dimensiuni de necrezut in ceea ce-l priveste pe apelantul reclamant.

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a fost o institutie infiintata in baza Legii 187/1999 cu modificarile ulterioare, cu scopul de a pune la dispozitia cetatenilor romani dosarele si documentele intocmite de fosta Securitate pana la data de 22 decembrie 1989.

Toate ar fi ramas necunoscute daca nu ar fi existat perseverenta manifestata de catre cel care timp de peste 16 ani (potrivit documentelor depuse in cauza) a avut calitatea de 'urmarit informativ'. Nimeni nu ar fi aflat cine a comis abuzurile si nu s-ar fi ajuns la tragerea la raspundere a niciunei persoane pentru actele, faptele incalificabile ce au stat in mainile Securitatii, daca apelantul reclamant nu ar fi dus o lupta constanta pentru aflarea celor care iau marcat pentru totdeauna trecutul si desigur intreaga viata.

Abuzurile comise de fosta Securitate prin reprezentantii ei, sub argumentul apararea statului de drept, trebuie scoase la lumina, criticate si supuse dezaprobarii publice, pentru a exista macar sansa ca istoria nu se va mai repeta vreodata. Paratii nu pot invoca in justificarea comportamentului lor ordinul superiorului intrucat, toata activitatea lor era guvernata si in acele timpuri de reguli, de dispozitiile legale si constitutionale pe care nu aveau voie sa le ignore, sub pretextul pastrarii secretului profesional, a confidentialitatii operatiunilor desfasurate.

Nici instructiunile si nici ordinele interne nu erau in masura sa inlocuiasca obligatiile imperative pe care trebuiau sa le respecte, care decurgeau din prevederile legale in vigoare la acea data, atat in ceea ce priveste masura interceptarii telefonice si a corespondentei, cat si derularea unor actiuni de filaj extinse pe perioade indelungate, fara nicio justificare, care sa denote starea de pericol pe care apelantul reclamant ar fi reprezentat-o pentru interesul tarii si al cetatenilor sai”.

Nota: Solutie modificata, in parte, prin decizia nr. 2169/06.12.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul nr. 338/32/2006*: "Modifica in parte decizia recurata sub aspectul intinderii obligatiilor de plata stabilite in sarcina paratilor, in sensul ca: Fiecare parat - persoana fizica va fi obligat in solidar cu paratii Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt sa plateasca reclamantului cate 10.000 lei (zece mii lei) cu titlu de despagubiri civile in loc de 150.000 lei. Respinge ca ramasa fara obiect cererea recurentului-parat Mihalcea Aurel de suspendare a deciziei recurate. Mentine celelalte dispozitii din decizia recurata. Ia act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata in recurs. Irevocabila".

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.