Congresul Uniunii Avocatilor Europeni. Discursul presedintelui UNBR Gheorghe Florea

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii discursul rostit vineri, 24 iunie 2016, de presedintele Gheorghe Florea (foto), la deschiderea lucrarilor celui de-al XXX-lea Congres al Uniunii Avocatilor Europeni, desfasurat la Alba Iulia.

Congresul are ca tema „Provocarile cu care se confrunta avocatul in Europa secolului XXI”.

>>Discursul presedintelui UNBR:

„Stimati colegi,

Ne aflam astazi la Alba Iulia, oras istoric, cu multiple semnificatii in ceea ce priveste unitatea natiunii. Ceea ce a dus la aceasta unitate, a fost un ideal comun, care a dat oamenilor forta necesara infaptuirii Marii Uniri.

Sarbatorim in fiecare an, la data de 24 iunie, Ziua Avocatului Roman, care are la baza tot un ideal comun, si anume acela al avocatilor, care in urma cu 152 de ani au realizat ca numai uniti intr-un corp profesional cu valori si principii comune le va da forta pentru infaptuirea dreptatii in aceasta tara. In 1864 a intrat in vigoare Legea pentru constituirea Corpului de Advocati, act normativ care a pus bazele avocaturii moderne si a fost prima lege care a consacrat organizarea profesiei intr-un corp unitar. Aceasta unitate s-a concretizat intr-un spirit vizionar, care constituie temeiul avocaturii si in zilele noastre.

Celebram astazi valorile transmise de predecesorii nostri, unitatea profesiei bazata pe aspiratia pentru adevar si dreptate, pe principiile fundamentale pe care s-a construit profesia noastra.

Si iata ca, printr-o fericita coincidenta, ne aflam si intr-un cadru in care impartasirea valorilor comune ale avocatilor depaseste granitele tariiiot aici, la Alba Iulia, are loc cel de-al XXX lea Congres al Uniunii Avocatilor Europeni, la care sunt prezenti avocati si alti profesionisti ai dreptului din toate colturile Europeiiema acestui Congres este 'Provocarile cu care se confrunta avocatul in Europa secolului XXI'.

Da, sunt provocari, foarte multe provocari, de neimaginat cu doar cativa ani in urma! Provocarile asupra profesiei se globalizeaza si sunt convins ca inclusiv colegii nostri din alte tari, prezenti aici, le vor recunoaste. In conditiile expansiunii terorismului si a crimei organizate, pastrarea unui echilibru intre drepturile fundamentale ale cetatenilor a devenit o misiune extrem de dificila atat pentru autoritati, in procesul legislativ, cat si pentru avocati si magistrati.

Mecanismele prin care sunt aparate drepturile fundamentale – dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil – se deregleaza sub presiunea unor evenimente dramatice tot mai frecvente, care schimba din temelii prioritatile si perspectivele legislative.

Am vazut deja ca atat in Romania cat si in restul lumii catastrofele sunt cele care aduc mari reforme legislative. Numai ca in aceste conditii, sub presiunea marilor emotii cauzate de astfel de evenimente, prezumtia de nevinovatie, una dintre principalele arme ale apararii, devine o sintagma lipsita de continut. Oricine este aratat cu degetul in spatiul public devine suspect de drept! Este extrem de greu sa dai credibilitate argumentelor pentru clientul tau, cand acesta este supus deja oprobriului public prin media, cand este condamnat deja de opinia publica.

Apare o justitie paralela, in afara salilor de tribunal, in care acuzarea si apararea duc un razboi publicitar, in care forta care are PR-ul mai puternic castiga. In acest razboi, care incita la razbunare, profesia de avocat este atacata implicit. Suntem in permanenta sub presiunea oprobriului public, alaturi de clientii nostri prezumati vinovati. Argumentele rationale, tehnice palesc sub marea forta a emotiilor publice.

Traim intr-o epoca a diseminarii instantanee a informatiei in toate colturile lumii. Nu mai avem timpul de altadata pentru 'pregatirea apararii' cand ne trezim cu acuzarea gata facuta in media, inainte chiar de orice acuzare oficiala, in timpul perchezitiilor la care asista multimea, la scara casei in care se efectueaza.

Din pacate, chiar si discursul politic anticoruptie contine in anumite cazuri si elemente de propaganda impotriva profesiei de avocat, acuzata ca apara criminalii, teroristii, hotii, prezumati deja vinovati si nu drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Confuzia planeaza asupra principiilor de drept si ale apararii care erau de la sine intelese pana nu de mult atat de catre legislativ cat si de catre toti cetatenii. Putini mai sunt aceia care realizeaza ca fiecare om are dreptul la aparare atunci cand apararea este ea insesi acuzata, cand prezumtia de nevinovatie este sacrificata pe altarul unei justitii paralele, care este, de fapt, o injustitie. Scopul pentru care au fost setate principiile fundamentale ale profesiei, in special secretul profesional, este distorsionat in scopuri propagandistice.

Iata cu cate controverse s-a confruntat proiectul de modificare a legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in care am dorit sa intarim anumite garantii in apararea justitiabilului. Cate acuze nefondate au fost aduse acestui proiect si culmea, astfel de acuze au provenit de la oameni prezumati ca inteleg principiile pe care sunt construite apararea si justitia in general.

Unul dintre principiile fundamentale, cel al secretului profesional, care a stat dintotdeauna la baza credibilitatii avocatului este atacat, poreclit 'superimunitate', calomniat ca ar fi un tertip menit sa ascunda complicitati ale avocatilor cu clientii lor. In ultima vreme, aproape ca nu a trecut zi sa nu apara vreo 'calomnie' la adresa proiectului de lege si implicit a profesiei.

Chiar si hotarari CEDO care valideaza, de fapt, conformitatea Proiectului de modificare a legii 51/1995 cu Conventia europeana au fost interpretate distorsionat si trunchiat, ca argument impotriva proiectului. Este vorba de hotararea CEDO din 16 iunie 2016, in cauza Versini-Campinchi si Crasnianski contra Frantei, care confirma exact ce se prevede in proiect: faptul ca principiul secretului profesional este setat pentru a se asigura principiul egalitatii de arme in apararea justitiabilului, nu a avocatului, si ca avocatul nu poate fi aparat prin aplicarea principiului confidentialitatii comunicarilor avocat client, atunci cand el insusi devine suspect pentru savarsirea unor fapte penale.

Traim asadar vremuri in care provocarile la care este supusa profesia au dobandit un caracter de permanenta si provin din cele mai neasteptate surse. Nu putem spera ca intr-un anumit termen le vom rezolva pe toate si ne vom putea vedea de treaba linistiti.

Iata ca nici nu am scapat bine de plaga avocaturii paralele, una dintre marile probleme care ne-au macinat ani la rand, ca au aparut alte agresiuni la adresa profesiei si de data aceasta sunt lovituri la temelie, la principiile fundamentale.

Ne luptam cu atacuri la principiul independentei avocatului prin tendintele de recalificare a activitatii acestuia in activitate dependenta. Ne luptam cu atacuri pana si la principiile onestitatii si loialitatii fata de client. Cum altfel pot fi catalogate presiunile care se fac asupra avocatilor de a-si denunta clientii, inclusiv prin instrumente legislative? Recent, Ministerul Finantelor a pus in dezbatere publica un proiect de modificare a codului de procedura fiscala in care se doreste introducerea obligatiei avocatilor de a informa zilnic ANAF cu privire la operatiunile in lei sau valuta, despre care au luat cunostinta cu ocazia desfasurarii activitatii, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 euro. Astfel de dispozitii au existat si in proiectul initial al noului cod de procedura fiscala, insa in urma repetatelor apeluri ale UNBR au fost eliminate din varianta finala a codului. Am facut din nou un apel pentru eliminarea acestor prevederi care incalca grav secretul profesional deoarece obligatia de raportare catre ANAF a operatiunilor care depasesc un anumit plafon valoric transforma avocatii in agenti administrativi si stirbeste grav independenta profesionala a avocatului.

Prin urmare, provocarile actuale vin direct la adresa principiilor fundamentale ale profesiei. Aruncarea in derizoriu a acestor principii pe care s-a construit avocatura inseamna distrugerea increderii in avocat si implicit distrugerea profesiei.

Anul acesta a aparut si stirea ca primul robot-avocat din lume, creat de IBM, a fost 'angajat' de o companie din SUA! Multi dintre dumneavoastra vor zambi ironic la asa o stire, dar lucrurile sunt destul de serioase. Fara toate aceste principii tot mai des atacate -principiile confidentialitatii, loialitatii, onestitatii – avocatul e tot un robot.

Astazi, de Ziua Avocatului Roman este momentul sa ne gandim profund la principiile noastre comune si sa ne unim fortele pentru a le apara daca nu vrem sa fim inlocuiti de 'roboti'.

Nu mai putem face planuri pe termen lung intrucat imprevizibilitatea si hazardul sunt caracteristici ale vremurilor pe care le traim.

Insa putem avea o viziune a ceea ce vrem sa fim pe termen lung. E nevoie de o viziune unitara pe care numai unitatea profesiei o poate da!”.