Congresul Avocatilor 2016. Discursul presedintelui UNBR Gheorghe Florea: "Lucrurile sunt destul de clare cu conditia sa ne intoarcem la principii, pe care din pacate le uitam tot mai des in tumultul informational"

Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocatul Gheorghe Florea (foto), a deschis, vineri 25 martie 2016, lucrarile editiei 2016 a Congresului Avocatilor. Evenimentul are loc in Sala Ronda a Hotelului Intercontinental din Bucuresti, in prezenta avocatilor delegati ai tuturor barourilor din tara.

Discursul presedintelui UNBR Gheorghe Florea:

„Stimati invitati,

Stimati confrati,

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat impune organizarea si desfasurarea, in fiecare an, a Congresului avocatilor – organul suprem de conducere a profesiei de avocat – care procedeaza la analize si bilant, exercita controlul activitatii organelor de conducere ale profesiei la nivel central, stabileste politici profesionale pe termen scurt si in perspectiva.

Congresul avocatilor 2016 are loc intr-un moment in care este de domeniul evidentei in ultima vreme o intensificare fara precedent a controverselor cu privire la interpretarea principiilor fundamentale ale profesiei de avocat. Se pune tot mai frecvent problema interpretarii principiilor fundamentale ale avocaturii chiar in interiorul profesiei. In plan extern acestea sunt de-a dreptul ignorate. Este un semn clar ca trebuie sa ne aplecam asupra principiilor fundamentale si sa ne lamurim noi insine asupra intelesului lor in lumea contemporana, radical schimbata fata de cea pe care o numim traditionala.

Suntem in era informationala, in care notiunea de comunicare capata conotatii nebanuite. Regulile comunicarii sunt regandite pentru a supravietui ca identitate profesionala in oceanul informational.

Suntem in plina revolutie digitala. Interconectarea este cuvantul care marcheaza aceasta era. Comunicarea si interconectarea schimba din temelii modul in care trebuie sa gandim principiile traditionale ale profesiei. Numai interpretarea acestora la zi, nu ne expunem riscului ca principiile sa se confunde cu prejudecatile.

In special trebuie clarificate si impuse principiile independentei, al autoreglementarii si al secretului profesional.

Privind retrospectiv, observam ca toate problemele cu care se confrunta profesia provin din nesocotirea principiilor independentei, al secretului profesional si al autoreglementarii. Reglementari noi din domeniul fiscal sau penal au tendinta de a ignora aceste principii cu argumente eronate, legate de lupta impotriva terorismului si a crimei organizate.

Privind in perspectiva, putem intrevedea noi probleme observand punctele vulnerabile ale acelorasi principii.

Pentru a rezista identitar, prioritatea trebuie sa fie intarirea principiilor fundamentale, adaptarea lor la vremurile in care traim, pregatirea acestora pentru a supravietui vremurilor care vin. Nu vorbim de schimbarea acestor principii pentru ca daca le privim atent, ele sunt mai actuale decat oricand, ca esenta. Vorbim de interpretarea lor, fara de care consolidarea culturii apartenentei profesionale organizationale este slabita.

Este de netagaduit ca in era informationala nu putem rezista fara comunicare. Clamam pe toate planurile libertatea de exprimare a avocatului. Cel putin in privinta aceasta exista progrese clare, inclusiv in planul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului. Jurisprudenta referitoare la libertatea de exprimare, in presa sau in sala de judecata, a avocatului pentru apararea clientului sau a explodat realmente in ultimul an. Instanta CEDO a recunoscut limite mai largi ale acesteia, avand in vedere rolul avocatului de aparator al drepturilor fundamentale, al statului de drept.

Insa, aceasta explozie a comunicarii publice produce si confuzii intre comunicarea publica si comunicarea comerciala, implicit publicitatea formelor de organizare a profesiei. Masura in care publicitatea formelor de exercitare a profesiei este compatibila cu principiul demnitatii e o chestiune starneste dezbateri din ce in ce mai aprinse printre avocati. Avem discutii interminabile privind masura in care ar putea fi admisa publicitatea formelor de exercitare a profesiei, cand rezolvarea ar fi intarirea si intelegerea principiilor, cu precadere a principiului demnitatii, onoarei si probitatii.

Profesia cunoaste o concurenta profesionala care ar trebui sa se realizeze printr-o relatie adecvata, necesara pentru a mentine bunul renume al profesiei, care trebuie exercitata independent de sentimente si interese profesionale particulare.

Si publicitatea profesionala a avocatilor si a formelor de exercitare a profesiei este legal reglementata si permisa numai daca este veridica, obiectiva, conforma cu principiile esentiale ale profesiei, mai ales cu loialitatea si respectul profesional. Responsabilitatea profesionala impune evitarea publicitatii inselatoare si protejarea secretului profesional.

Carta principiilor fundamentale ale avocatului european prevede:

„2.6.1. Avocatul este autorizat sa informeze publicul asupra serviciilor pe care le ofera, sub conditia ca informatia sa fie fidela, veridica si sa respecte secretul profesional si alte principii esentiale ale profesiei.

2.6.2. Publicitatea personala a unui avocat, indiferent de media utilizata, dupa cum este cazul, in presa, radio, televiziune, prin comunicare comerciala electronica ori prin alt mijloc, este autorizata in masura in care este conforma cu prevederile din art. 2.6.1.”.

Prin urmare, lucrurile sunt destul de clare cu conditia sa ne intoarcem la principii, pe care din pacate le uitam tot mai des in tumultul informational.

Indatoririle legate de competenta, integritate, responsabilitate sunt legate de deontologia profesiei. Ele impun, natural, o limitare de actiune, in sensul realizarii „unei afaceri”, in inteles comun, din exercitarea profesiei.

In contextul tendintelor de interconectare tot mai profunda, de interprofesionalitate, a politicilor de integrare a avocaturii in sfera comerciala, principiul independentei avocatului primeste interpretari noi. Pana nu demult, cand avocatura se practica de regula individual, intelesul acestui principiu era clar: „avocatul trebuie sa fie liber in sens politic, economic si intelectual atunci cand actioneaza in cauza clientului sau”. Acum, aceste libertati se afla intr-un context nou, in care se pune presant problema distinctiei intre activitatea independenta si cea dependenta. Este tot mai neclar in ce masura o „activitate” dependenta afecteaza principiul independentei. Noul Cod fiscal afecteaza principiul traditional al distinctiei dintre „profesii independente” si „profesii dependente”. Legislatia fiscala utilizeaza sintagme precum „activitate independenta”, „activitate dependenta” „venituri din profesii independente”, „venituri din activitati independente”. Sunt termeni diferiti, folositi ca sinonimi!

Efectul este aruncarea in derizoriu a sensului real al independentei profesionale ca principiu de baza al avocaturii traditionale.

O ultima talmacire data de experti este aceea ca principiul independentei este distinct de independenta din punct de vedere fiscal si nu ar trebui confundat cu aceasta.

Cu cat sunt mai multe interpretari, cu atat mai multe confuzii! Se adauga vulnerabilitati deoarece confuzia e teren propice pentru abuzuri!

In contextul tendintelor de interprofesionalitate, se pune problema evitarii conflictelor de interese, care afecteaza independenta avocatului. Avocatul trebuie sa fie si sa ramana independent in cadrul conlucrarilor interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate in contextul tendintelor de exercitare a activitatii avocatilor, inclusiv al colaborarii profesionale tot mai stranse cu alte profesii juridice si chiar nejuridice.

Trebuie reinterpretat in contextul actual este şi principiul secretului profesional, al confidentialitatii comunicarilor avocat client. Pana nu demult, depozitarul acestui secret putea fi doar avocatul sau cel mult cabinetul sau de avocatura. Respectarea acestuia presupunea o obligatie negativa clar conturata din partea depozitarului acestuia aceea de a nu-l divulga. Actualmente principiul apararii secretului profesional capata valente noi si implicit obligatii pozitive de a lua masuri de protectie a acestuia atunci cand este stocat in suport electronic. Era digitala, caracterizata prin posibilitati nelimitate de comunicare dar si de stocare a informatiei, implica identificarea unor politici noi, stringente, pentru apararea informatiei confidentiale. Implica de asemenea, identificarea unor mijloace legale noi de aparare a secretului profesional tinand cont de faptul ca depozitarea acestuia depaseste cadrul cabinetului de avocatura si pune probleme dificile privind teritorialitatea aplicarii legii. Ca atare, un principiu juridic traditional privind aplicarea legii in spatiu, format in decursul unor secole, incepe sa aiba fisuri determinate de noile realitati. Notiunea de teritorialitate se dilueaza profund in noua era informationala.

Acest principiu se erodeaza şi in fata presiunilor politice si sociale legate de lupta impotriva terorismului si a crimei organizate. Se induce ideea ca scopul reglementarilor care protejeaza secretul profesional este acela de a oferi o impunitate a avocatilor in fata legii penale, ceea ce este aberant pentru cei care inteleg principiul, finalitatea acestuia. Se induce ideea ca avocatii insisi sunt vinovati daca nu-l „denunta” . Deci implicit granita intre „denunt” si „divulgare” devine incerta. Interpretarile eronate, ambiguitatile care planeaza asupra acestui principiu ii slabesc forta sau il anihileaza.

Implicit, avocatul ca depozitar al secretului profesional este tot mai vulnerabil, ceea ce face ca apararea apararii sa fie tot mai actuala.

Toate aceste aspecte isi au originea tot in confuzii care dau nastere abuzurilor iar intarirea acestui principiu este o prioritate absoluta. O prima conditie este intelegerea continutului acestuia in primul rand de catre avocati, pentru ca apoi sa poata fi inteles si de altii.

*

Asimilarea noilor realitati si interpretarea acestora in baza principiilor nu este simpla. Ceea ce este foarte clar este ca aceste principii sunt cele care conserva identitatea profesiei dar acestea nu vor supravietui intr-un contur rigid, ci numai in forme flexibile, capabile de adaptare continua.

Toate aceste principii si alte determinari concrete ale situatiei actuale si de perspectiva a profesiei reclama un Nou cod de conduita profesionala si de etica si deontologie profesionala in profesia de avocat in Romania.

Congresul avocatilor este chemat sa analizeze si sa aprecieze asupra propunerii privind noul Cod de conduita profesionala, de etica si deontologie al avocatului roman care sa reflecte situatia actuala si de perspectiva a profesiei de avocat si sa contribuie la intarirea integritatii profesiei”.