Conferinta „Dialogul interprofesional intre judecatori, procurori si avocati – necesitate in consolidarea Justitiei in societatea democratica in Romania”. Discursul presedintelui UNBR, Gheorghe Florea

Data: 23 September 2015, 13:52 | autor: C.G. | 0 comentarii | 1514 afisari

Prezent la conferinta internationala „Dialogul interprofesional intre judecatori, procurori si avocati – necesitate in consolidarea Justitiei in societatea democratica in Romania”, desfasurata miercuri 23 septembrie 2015 in aula INM, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocatul Gheorghe Florea (foto), a tinut un discurs in care a subliniat nevoia de schimbare a constructiei spatiului juridic national si importanta rolului pe care avocatul il are in asigurarea aplicarii legii si a respectarii drepturilor si garantiilor fundamentale ale justitiabililor.


Discursul presedintelui UNBR, av. Gheorghe Florea:

Initierea ciclului de Conferinte organizate in comun de judecatori si avocati in aplicarea Avizului nr. 16 (2013) privind relatiile dintre judecatori si avocati, adoptat de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) nu a fost privita cu aceeasi 'masura' de entuziasm de toti avocatii. Scepticismul ori experienta sau interesele proprii au fost favorizate si de provocarile mediatice care incitau cu tot dinadinsul la un 'protest al avocatilor' la inceputul lunii septembrie 2014, exact in perioada premergatoare dezbaterii si aprobarii de catre Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a propunerii de participare a Consiliului Superior al Magistraturii si a Institutului National al Magistraturii in Proiectul inaintat de reprezentantul Romaniei in Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) si Uniunea Nationala a Barourilor, dupa ce o prima Conferinta isi verificase utilitatea 'formatului' la 5 iunie 2015, la Bucuresti.

Demersul a fost initiat cu dorinta manifesta de a contribui la formarea unei mentalitati noi privind relatiile dintre profesionistii dreptului care trebuie sa identifice modalitatile cele mai adecvate de a lucra impreuna si de a inlatura barierele de comunicare interinstitutionala.

Din perspectiva Corpului de avocati, initierea Proiectului s-a facut cu intentia manifestata ostentativ de a restabili, institutional, traditiile comunicarii si conlucrarii directe a judecatorilor si avocatilor prin dialog deschis, vadit distorsionat de vremuri, ori de optiuni legislative care au separat reconversiile profesionale ale judecatorilor si avocatilor fie din ratiuni ce tin de accesul in profesii si preocuparea Statului de formarea profesionala initiala exclusiv a celor care exercita functiile judiciare si de acuzare in procese, fie prin 'trecerea' fiecarei profesii prin situatii care au determinat adoptarea Avizului 16(2013), pe baza expertizei, inclusiv a Barourilor din Paris si din Italia.

Retrospectiva experientelor fiecarei Conferinte comune confirma ca traditia culturala a avocaturii romane si-a verificat si a dovedit rezistenta in timp prin respectul istoriei profesiei, care desi a fost incurcata de obstacole diverse, le-a surmontat cu sprijinul magistratilor. Memoria colectiva a inregistrat aportul real al magistratilor la mentinerea identitatii si continuitatii profesiei de avocat in conditiile in care totdeauna avocatii au luptat pentru mentinerea independentei justitiei, iar independenta justitiei nu a putut fi mentinuta fara independenta profesiei de avocat!

A existat si o parte protocolara si de transmitere de mesaje institutionale in cadrul Conferintelor. Aceasta a avut importanta sa. Esentiala a fost insa redescoperirea elementelor comune de cultura profesionala, baza a reintoarcerii la 'repere' si experiente concrete care au permis identificarea cailor prin care dreptul fortei nu poate si nu trebuie substitui forta dreptului intr-un autentic stat de drept.

Dezvoltarea Proiectului a fost favorizata si de schimbarea profunda si reala a unor paradigme de gandire a institutiilor juridice pe care Noile Coduri o determina. In conditiile in care au intervenit institutii juridice noi, fara traditie in practica dreptului roman, se impun alte modele de bune practici.

S-a demonstrat in concret ca este nevoie de o schimbare a constructiei spatiului juridic national pentru ca activitatea judiciara sa confere incredere justitiabilului european intr-un spatiu judiciar comun edificat pe baza unor principii cat mai apropiate, dar care cultiva respectarea spatiilor culturale ale natiunilor europene, din care fac parte si traditiile juridice, inclusiv cele ce apartin domeniului de conlucrare dintre judecatori si avocati.

Proiectul a demonstrat ca avocatul indeplineste – sau ar trebui sa indeplineasca – trei roluri care adeseori se suprapun, desi ele sunt infaptuite separat. Judecatorul percepe avocatul ca 'tehnician experimentat', care ofera clientilor lui acces la mecanismul complex al legii. Avocatul are rolul de 'sfatuitor intelept', care este obligat sa isi ajute clientii sa inteleaga nu numai ceea ce este legal, dar, mai ales, ceea ce este just. Adesea, avocatul este actor, dar si factor final de decizie (veritabil decident) in probleme importante, inclusiv cu privire la tactica si strategia de aparare intr-un proces.

Dialogul profesiilor a confirmat ca munca avocatului, ca si practica profesiilor juridice, se dezvaluie ca o activitate care adesea depaseste sfera stricta a cunoasterii si aplicarii stricte a dreptului. Practica profesiilor juridice tine in mare masura de domeniul experientei de viata. Pentru ca avocatii sa isi indeplineasca in mod eficient aceste responsabilitati, trebuie sa beneficieze de o gama larga de 'competente complementare', care suplimenteaza si extind competentele fundamentale ale rationamentului juridic si analizei, predate si insusite, in mod traditional, in facultatile de drept si in scolile juridice, de orice tip. Aceste competente complementare sunt dezvoltate de practica avocatiala.

Discutiile purtate in cadrul conferintelor, alaturi de realizarea obiectivele formarii profesionale comune prin examinarea si dezbaterea variantelor de interpretare si rezolvare a problemelor ce au facut obiectul comunicarilor stiintifice de practicieni, judecatori si avocati, au demonstrat ca este esential sa se inteleaga de catre toti profesionistii dreptului implicati in aplicarea legii ca avocatul isi foloseste aptitudinile de analiza juridica si cunostintele cu privire la sistemul juridic si materia de drept incidenta in cauze concrete, pentru solutionarea problemelor juridice care sunt totdeauna cruciale pentru cel asistat sau reprezentat. S-a dovedit ca exista deprinderi profesionale specifice muncii avocatilor pentru identificarea problemei de rezolvat, pentru analiza acesteia in dialog profesional cu clientii, deprinderi specifice pentru redactarea de acte cu continut juridic realizate din perspectiva apararii, pentru negociere extrajudiciara, pentru sustinerea cauzei, ceea ce implica un grad crescut de expertiza in domeniul dreptului material si procedural, uneori foarte sofisticata. Dialogul a demonstrat ca, in activitatea ambelor profesii, este inclus un mare procent de rationament logico-juridic, de creatie, pentru ca legea poate avea ambiguitati, iar adesea ratiunea reala a acesteia se ascunde in spatele doctrinei.

S-a dovedit ca un bun avocat va apela, fara indoiala, la propria judecata in consilierea clientului cu privire la probabilitatile de evaluare a diferitelor rezultate judiciare, atat in privinta a 'ceea ce este legea', cat si in solutionarea problemei cardinale: 'care sunt faptele relevante'? Chiar daca, in final, avocatul lasa clientului, astfel constientizat, decizia cu privire la calea de urmat (presupunand ca aceasta este conforma legii), este neindoielnic faptul ca Proiectul a demonstrat ca punerea in practica a experientei de specialitate a unui avocat reprezinta punctul esential al carierelor din ce in ce mai specializate ale unui numar tot mai mare de avocati, corespunzator specializarii judecatorilor.

Proiectul a demonstrat ca, spre deosebire de judecatori, numai avocatilor li se solicita, in multe imprejurari, sa raspunda la intrebarea pe care totdeauna avocatul o formuleaza intr-un dialog interior cu privire la o anumita strategie procedurala: calea aleasa 'este legala?', 'este justa?'; si, in fine, 'ce ar trebui sa fac?'. Dilemele profesionale sunt obisnuit nemarturisite, dar sunt 'deconspirate' in discutiile libere. in dialogul dintre avocati si judecatori se configureaza idei diferite in raspunsul la intrebarea: 'este just ceea ce face avocatul?'.

Dialogul profesiilor a dezvaluit fateta nevazuta a muncii avocatului: aceea de prim judecator a cauzei clientului sau!

Furnizarea de catre avocat a unui rationament corect transmis clientului cu privire la strategia de urmat, chiar si cu privire la aspectele tehnice juridice, este totdeauna necesara. Aceasta consiliere facuta de avocat – fie la solicitarea clientului, fie din propria initiativa a avocatului – este prezumata drept 'conforma dreptului pozitiv si imprejurarilor de fapt' si este totdeauna supusa aprecierii motivate din partea judecatii. In final, dialogul apararii cu judecata dobandeste raspunsul judiciar: daca apararea justitiabilului a fost 'justa'; daca apararea tehnica a fost 'corecta'!

Pentru fiecare caz in parte consilierea are totdeauna o certa complexitate si un grad de dificultate pentru ca decizia avocatului este subsumata unui context de factori juridici si extra-juridici, relevanti si uneori decisivi pentru procesul de intelegere de catre client a demersului judiciar al avocatului. In acest rol al avocatului – acela de 'sfetnic al clientului '- este inclus totdeauna, rolul avocatului de mediator, nu doar de consultant. Adesea, alegerea dintr-o multitudine de abordari pentru realizarea unei tranzactii sau implementarea unei strategii de solutionare a litigiului implica 'diferende' de opinii intre avocat si client.

Proiectul a demonstrat participantilor ca judecata in care sunt implicate parti asistate de avocat se infaptuieste fata de persoane care au fost deja consultate juridic, care au raspuns la intrebarea finala «care ar trebui sa fie calea 'justa' de actiune, in functie de lege si circumstantele actuale?» Este vorba despre persoane care au un prag de asteptare bazat pe predictibilitatea rezultatelor legale ale demersurilor de aparare, mai putin interesate de formalitatile judecatilor, extrem de sensibile la impartialitatea judecatii dar gata sa 'sanctioneze' orice manifestare de prejudecata!

In aparenta activitatea avocatului este subordonata solutionarii unor cauze particulare, 'aici' si 'acum'! Proiectul a demonstrat insa ca, permanent, avocatul isi pune problema si a ceea ce este 'just', in sensul a ceea ce ar trebui sa fie in viitor legislatia, daca ar trebui sa se incerce sa se demonteze o reglementare sau sa se propuna una noua, daca viata impune in evolutia ei o alta interpretare a aceleiasi dispozitii legale sau daca este necesara corectarea solutiilor judiciare neunitare.

Numeroase aspecte dezvaluite in cadrul discutiilor dintre judecatori si avocati au clarificat, mai eficient decat incercarile doctrinare, 'munca avocatului' reflectata in onorariile solicitate a fi desocotite cu titlu de 'cheltuieli de judecata', deoarece cunoasterea realitatii este de natura sa inlocuiasca preconceptii sau informatii deformate ori incomplete!

Conferintele au demonstrat ca interactiunea in timpul judecatii trebuie sa respecte standarde globale de conduita, dintre care unele nu sunt impuse prin lege. Cand unul dintre actorii 'scenei judiciare' incalca standardele etice principale ale conlucrarii pe baza legii, aceasta incalcare trebuie analizata din perspectiva solutiilor adoptate pentru activitati asemanatoare inregistrate in trecut ori faptele trebuie supuse intrebarii a 'ceea ce ar trebui sa fie' just/ corect/ echitabil/ etic!

Dezbaterile au identificat factorii cei mai relevanti ai raporturilor ce pot influenta practicile si reactiile neconforme cu etica in raporturile dintre avocati si clienti, in special in activitatea profesionala propriu-zisa. Proiectul a demonstrat ca, in relatiile lor, judecatorii si avocatii trebuie sa aiba in vedere o mare varietate de factori, ce trec dincolo de sfera a ceea ce este 'just' sa se intample in activitatea concreta de infaptuire a justitiei, in functie de fapte, legislatie si imprejurari concrete, de influenta altor factori institutionali, politici, economici. Nu pot fi ignorate importanta reputatiei, eticii profesionale si chiar a mass-mediei. Intelegerea obiectivelor explicite sau implicite ale judecatii si ale apararii, sugerarea de practici alternative conforme cu etica profesiilor s-au dovedit a fi solutii pragmatice, preferabile elaborarii unor simple recomandari sau unor solutii pur legale, excesiv de restrictive.

Echilibrul dintre ce este 'just' pentru parti si nu doar 'ce este legal' pentru acestea s-a identificat totdeauna dificil. S-au identificat facil solutii pentru ceea ce 'este just' in sensul de ceea ce ar trebui sa fie adoptat pe 'temeiuri prudentiale', dar si ceea ce poate fi o combinatie a unor elemente prudentiale cu concepte morale, cum ar fi: loialitatea fata de lege, transparenta sau echilibrul puterii de administrare a procedurii judiciare si, mai ales, respectul pentru demnitatea personala.

S-a demonstrat ca este de preferat, cu siguranta, identificarea unei solutii de mijloc corespunzatoare intre 'fezabil' si 'dezirabil', deoarece 'frustrarea' si 'alienarea' nu profita nimanui. Concluziile au fost de fiecare data ca o aparare rezistenta, bazata pe competente profesionale reale si pe respectul valorilor etice este preferata unei aparari obediente, incapabila sa opuna exigentei fara baza legala o exigenta bazata pe stiinta si pricepere, apta sa impuna ordinea si linistea fara represalii si fara 'tactici' apte sa creeze suspiciuni.

Factorii ce influenteaza analiza si recomandarile raporturilor dintre judecatori si avocati, cu privire la ceea 'ce este just' – in sensul a 'ceea ce ar trebui sa fie' – sunt de o complexitate aparte. Adesea, in practica aplicarii dreptului, astfel de relatii nu pot fi descifrate exclusiv din perspectiva fiecarei profesii, deoarece profesionistii dreptului nu detin inca monopolul experientei cu privire la factorii-cheie care pot ameliora si imbunatati interactiunea dintre judecatori si avocati. Oameni cu alta specializare de baza – cum ar fi economie, stiinte politice, comunicare, sociologie, psihologie – pot aduce, de asemenea, alte perspective importante a fi luate in considerare in consiliere cu privire la ceea ce ar trebui sa fie just in aceste relatii. Experienta organizatiilor profesionale ale judecatorilor si avocatilor, deopotriva, poate favoriza constructiv dialogul interinstitutional.

Proiectul a demonstrat ca, desi paradigma 'profesiei de avocat' este ca avocatul serveste clientul, in realitate, datorita pozitiei sale profesionale sau a pozitiei conferite de lege, adeseori avocatul este lider de facto al unor situatii concrete, mai ales in proces, unde nu pot fi neglijate veritabile competente organizatorice ale avocatului: viziune, planificare, buget, managementul proceselor, echilibrul resurselor. Pentru toate acestea sunt necesare si aptitudini generale de conducere, nu doar aptitudini juridice. Adesea, avocatii iau ei insisi decizia, fie la solicitarea clientului in acest sens, fie pentru ca sunt sub presiunea timpului, fie cu privire la probleme ce impun decizii tactice, fie in legatura cu modul in care ar trebui sa relationeze cu partile adverse in litigiu, fie cu privire la punerea in practica a unor veritabile disponibilitati procesuale (inclusiv cu privire la 'recuzare'!).

Publicul are reprezentarea ca un avocat experimentat, detinand competente extinse, formate prin experienta indelungata, este cu siguranta la fel de calificat in domeniul dreptului ca si un judecator.

Este greu de a actiona astfel incat rolul rezervat de lege 'oamenilor legii' sa fie corect perceput.

Date fiind rolurile de tehnician, sfatuitor si lider de facto, responsabilitatile etice ce revin avocatului sunt in egala masura la fel de vaste ca cele ce revin judecatorului.

Sursa responsabilitatilor etice ale avocatilor rezulta atat din calitatea de specialisti calificati in domeniul dreptului, cat si din statutul lor prezumat de cetateni cu educatie juridica atestata prin titlul profesional de avocat, perceput, de regula, ca 'om al legii'. Responsabilitatea etica este bazata pe un contract social implicit intre avocati si restul societatii, de esenta oricarei societati in care exista democratie bazata pe lege. In interesul propriu superior al institutiilor in care avocatii isi desfasoara activitatea, avocatii au obligatia de a evidentia permanent rolul legii, al regulamentelor si normelor de drept ca fundament si expresie a politicilor publice pe care, deopotriva, democratia constitutionala si statul de drept le impun. indeplinirea acestei obligatii este si expresia exercitarii dreptului la libera exprimare, principiu fundamental al exercitarii profesiei independente de avocat.

Proiectul a facut cunoscut statutul privilegiat pe care il are avocatul: acela de 'profesionist', caruia ii revin obligatii explicite si implicite de protectie a intereselor clientilor, de promovare a suprematiei legii si, in general, de furnizare a serviciilor de interes public.

Proiectul a evidentiat ca avocatul este perceput fie cu o viziune etica relativ restransa, ce acorda importanta cruciala datoriei avocatului de a apara interesele personale ale clientilor, fie cu o viziune mai larga, in care avocatii sunt priviti ca 'preoti ai legii', avand obligatii extinse cu privire la norma de drept si interesul public, cu rol de mediator intre puterea judecatorului si cel chemat in justitie. S-a exprimat si opinia ca intreaga idee a eticii juridice pe care o expun in public avocatii cand este vorba despre profesia lor este in mare parte o prefacatorie ce functioneaza, in principal, ca paravan pentru interesul propriu al avocatilor sau pentru alte interese, 'obscure', ce controleaza sau in baza carora functioneaza in concret justitia si configureaza incorect, doar pentru publicul neavizat, 'de forma', raporturile 'neaparat, doar ideale ' dintre judecatori si avocati.

Indiferent de plusurile sau minusurile Proiectului, acesta are o importanta semnificativa, deoarece a permis analiza modului de interactiune dintre profesia de judecator si profesia de avocat, intr-un anumit context, la toate nivelurile carierelor acestora si a evidentiat:

1. responsabilitati fata de sistemul judiciar si suprematia legii, fundamentul democratiei politice, economice si constitutionale, inclusiv contributia profesiilor juridice la liberul acces la justitie si intarirea suprematiei legii si a institutiilor juridice in Romania, precum si eforturile de sustinere din partea tuturor decidentilor a carierelor profesionale ale judecatorilor si avocatilor in indeplinirea propriilor responsabilitati profesionale ale celor implicati;

2. responsabilitati de asigurare a mediului favorabil formarii si dezvoltarii unor bune practici profesionale, cultivarii valorilor etice ale fiecarei profesii;

3. responsabilitatile judecatorilor si avocatilor fata de propriile institutii organizate legal, carora le apartin, inclusiv pentru realizarea unor comunicari libere cu respectarea deontologiilor profesionale ale celor implicati, pentru ca increderea in valorile justitiei, bazata pe legea inteleasa ca regula 'spusa de judecator' intr-un caz concret sa aiba temelie etica profunda.

Nu dorim sa sugeram ca orice avocat poate – sau ar trebui – sa respecte toate aceste responsabilitati in mod egal si in orice context. in multe situatii, aceste responsabilitati etice sunt complementare, in altele pot fi tensionate, sau chiar conflictuale.

Avocatii vor fi pusi adesea in pozitia ingrata de a alege care dintre aceste responsabilitati vor avea intaietate in determinarea anumitor metode de actiune. Avocatii specializati in drept penal ce asigura apararea, de exemplu, considera in general ca au, in anumite cazuri specifice, obligatii mai mari in a proteja interesele clientilor – si mult mai putine obligatii de a respecta suprematia legii sau interesul public – decat avocatii care consiliaza companii cu privire la conformitate cu normele de drept, unde contextul material si procedural al activitatii avocatului difera foarte mult.

Nu exista in prezent si nu a existat vreodata, 'o credinta unica si adevarata' a exercitarii etice a profesiei de avocat. De-a lungul istoriei, avocatii si-au fundamentat responsabilitatile etice pe traditii ce sunt in egala masura 'progresive' si 'conservatoare', bazate pe faptul ca profesia juridica presupune obligatii normative ce urmeaza indatoririle evocate mai sus.

Nu credem ca exista o cale unica de urmat pentru fiecare avocat sau fiecare judecator in vederea atingerii unor obiective de aceeasi natura!

Proiectul a demonstrat ca, in toate situatiile, avocatii trebuie sa ia in considerare postulatul ca actiunile lor trebuie sa se incadreze in interpretarea rezonabila a 'limitelor legii' si ca avocatii au permanent obligatia de a participa la actiunea de reformare a cadrului juridic, pentru a servi mai bine obiectivul salvgardarii drepturilor si interesului public in administrarea echitabila si eficienta a justitiei.

Proiectul a demonstrat ca rolul profesiilor juridice este diferit atat sub aspectul principiilor si regulilor de procedura pe care avocatul si judecatorul le abordeaza 'in chei diferite', cat si sub aspectul regulilor deontologice. Orice limitare a interpretarilor regulilor profesionale, a caror adaptare in timp evolueaza odata cu practica si experienta, dar si cu schimbarile intervenite la nivelul societatii, exclude incorsetarea in 'practici comune', care ar putea duce la confuzii cu privire la rolul fiecarui participant la actul de justitie – judecator, avocat – si chiar la afectarea independentei fiecarei profesii, conceputa diferit, dar desemnata prin aceeasi terminologie.

Este decisiva intelegerea, dar si afirmarea programatica a rolului fiecarei profesii in actul de justitie, in conformitate cu principiile comune ale acestora: respectarea legii, secretul profesional, integritatea si demnitatea, respectul pentru justitiabili, competenta, echitatea si respectul reciproc. Este cert ca avocatii au un rol esential 'in asigurarea aplicarii legii, respectului drepturilor si garantiilor fundamentale ale justitiabililor' si nu numai 'semnificativ'!

Rolul diferit al avocatilor, judecatorilor, procurorilor nu trebuie confundat cu 'bunele practici' in interpretarea si aplicarea institutiilor juridice.

Relatiile dintre judecatori si avocati trebuie sa se bazeze pe intelegere reciproca cu privire la rolul fiecaruia, pe respect reciproc si pe independenta unora fata de ceilalti.

Proiectul a urmarit si urmareste crearea unor relatii interprofesionale pe termen lung, avand la baza o formare comuna si nazuinta respectarii promisiunilor facute in spatiul public. Iata de ce profesia de avocat isi exprima convingerea ca Proiectul devine viabil daca devine tot mai pragmatic si daca nu este estompat de festivism, dobandind tot mai multa eficienta prin caracter lucrativ, la nivelul generatiilor diferite de judecatori, procurori si avocati, la nivel regional si local.

Acesta este consensul larg la care recurgem dupa parcurgerea ciclului de Conferinte reunite intr-un volum dedicat Proiectului!

Ne exprimam convingerea ca orice document incheiat intre reprezentantii profesiilor, bazat pe rezultatele unei conlucrari de buna credinta pentru configurarea programatica a dialogului interprofesional, se va dovedi lucrativ si va dobandi valente formative in plan educational, numai daca se va reflecta si in practica si nu va ramane doar un 'moment' al unui eveniment inregistrat ca deosebit de util pentru reforma reala a mentalitatilor, fara de care nu se poate vorbi de o justitie facuta in interes superior”.

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.