Comisia speciala pentru legile justitiei se va reuni luni pentru a corecta articolele declarate neconstitutionale de CCR. Iata ce probleme sunt de rezolvat (Deciziile CCR)

Comisia condusa de deputatul Florin Iordache (foto) s-a reunit miercuri, 14 martie 2018, pentru prima oara in acest an, avand loc mai multe dezbateri generale pe articolele din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala. Urmatoarea sedinta va avea loc luni, 19 martie 2018, cand se vor vota modificarile la articolele cu probleme de neconstitutionalitate. Asa cum se stie, principalele modificari se refera la raspunderea patrimoniala a magistratilor, la numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si la alegerea presedintelui si a vicepresedintelui CSM.

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca este neconstitionala raspunderea patrimoniala a magistratilor din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in forma iesita din Comisia speciala din Parlament. Presedintele Curtii Constitutionale, judecatorul Valer Dorneanu, a explicat ca se impune redefinirea unor notiuni din legea privind statutul magistratilor, mai exact, cele privitoare la raspunderea patrimoniala a magistratilor. Valer Dorneanu a afirmat ca notiuni precum "eroarea judiciara, reaua-credinta sau grava neglijenta" trebuie redefinite: “Sunt o serie de critici intrinseci referitoare la mai multe texte din contextul legii. Unele din aceste critici care vizau, mai ales raspunderea magistratilor, au fost admise si am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinte si a gravei neglijente".
CCR a respins si articolul care prevedea ca presedintele CSM este obligatoriu un judecator. Valer Dorneanu declara ca in acest sens ca: “Textul pe care noi l-am criticat se referea ca presedintele Sectiei de judecatori este numit practic de drept in functia de presedinte CSM, si vicepresedintele tot de drept din randul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constitutionale. Si presedintele, si vicepresedintele CSM se aleg de catre Plen, in ansamblul lui, or prevederea din textele criticate prevedea posibilitatea ca presedintele sa fie numit de drept dintre judecatorii. Mai exact, presedintele Sectiei de judecatori era numit de drept presedintele CSM, iar presedintele Sectiei de procurori era numit vicepresedinte”.

Nu in ultimul rand, nici numirea presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, de catre presedintele Romaniei, nu a fost gasita constitutionala, CCR stabilind ca se incalca in acest fel competenta constitutionala a Consiliului Superior al magistraturii.

Iata motivarea deciziei prin care CCR a admis o parte dintre obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse Legii 303/2004

Iata motivarea deciziei prin care CCR a admis o parte dintre obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse Legii 304/2004

Iata motivarea deciziei prin care CCR a admis o parte dintre obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse Legii 317/2004