CNSAS vs. AVOCATUL GHEORGHE MUSAT – ICCJ, decizia nr. 938/25.02.2014: "Instanta de fond a pronuntat o solutie nelegala in raport de probatoriul administrat, din care rezulta ca recurentul-parat nu a desfasurat activitati care sa fi condus la suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului... Intimatul CNSAS a procedat la verificarea paratului desi aceasta verificare nu avea niciun suport legal... Respinge actiunea CNSAS, ca nefondata"

Data: 02 October 2015, 17:38 | autor: A.P. | 0 comentarii | 2709 afisari

Prin decizia nr. 938/25.02.2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia de contencios administrativ si fiscal a admis recursurile declarate de paratul Gheorghe Musat, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, si de cei 9 intervenienti impotriva sentintei nr. 7814/21.09.2011 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, pe care a modificat-o in sensul ca a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.


Instanta de recurs a constatat, pe de o parte, ca actiunea de verificare intreprinsa de CNSAS impotriva paratului nu a avut temei legal, iar pe de alta parte, ca instanta de fond a pronuntat o solutie nelegala in raport de probele administrate in cauza, conditiile legale pentru stabilirea calitatii de lucrator/ colaborator al Securitatii nefiind indeplinite.

Decizia nr. 938/25.02.2014 Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia de contencios administrativ si fiscal

pres. Doina DUICAN

jud. Rodica VOICU

jud. Luiza Maria PAUN

Obiectul dosarului: constatarea calitatii de lucrator/ colaborator al Securitatii (OUG nr. 24/2008)

Solutia: Admite recursurile declarate de paratul Musat Gheorghe si intervenientii Draghici Ion, Manu Gheorghe, Totu Victor, Purcaru Constantin, Borbely Erno, Litoiu Nicolae, Ilie Ion, Iancu Lucian Spiru si Mateescu Alexandru impotriva Sentintei nr. 7814 din 21 decembrie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. Modifica sentinta recurata, in sensul ca respinge actiunea formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca nefondata. Admite cererile de interventie accesorie formulate de intervenientii Draghici Ion, Manu Gheorghe, Totu Victor, Purcaru Constantin, Borbely Erno, Litoiu Nicolae, Ilie Ion, Iancu Lucian Spiru si Mateescu Alexandru in interesul paratului Musat Gheorghe. Irevocabila.

>>Decizia nr. 938/25.02.2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia de contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 6433/2/2010

Minuta sentintei nr. 7814/21.12.2011 recurate: Admite actiunea. Constata calitatea paratului de lucrator al Securitatii. Constata calitatea paratului de colaborator al Securitatii. Respinge ca neintemeiate cererile de interventie accesorie. Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Extras din decizie:

"In ceea ce priveste criticile formulate de recurentul-parat privind netemeinicia hotararii recurate din perspectiva respingerii exceptiei inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata in raport de dispozitiile art. 3 din OUG nr. 24/2008, Inalta Curte constata ca acestea sunt fondate, instanta de fond apreciind in mod gresit ca exceptia invocata este neintemeiata.

Potrivit dispozitiilor art. 3 lit. y), 'Pentru a asigura dreptul de acces la informatii de interes public, orice cetatean roman, cu domiciliul in tara sau in strainatate, precum si presa scrisa si audiovizuala, partidele politice, organizatiile neguvernamentale legal constituite, autoritatile si institutiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, in legatura cu existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, in sensul prezentei ordonante de urgenta, a candidatilor la alegerile prezidentiale, generale, locale si pentru Parlamentul European, precum si a persoanelor care ocupa urmatoarele demnitati sau functii: (...) y) persoanele cu functii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administratie in regii autonome, companii si societati nationale, societati comerciale avand ca obiect activitati de interes public sau strategic, precum si membrii conducerii fundatiilor, asociatiilor si filialelor care activeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv fondatorii acestora'.

In speta, cererea de chemare in judecata a fost initiata ca urmare a cererii adresate CNSAS de catre cotidianul 'Evenimentul Zilei', prin care s-a solicitat verificarea recurentului-parat, invocandu-se calitatea acestuia de membru in Consiliul director al Fundatiei 'Orient Expres', in temeiul dispozitiilor art. 3 lit. y) din OUG nr. 24/2008, cererea fiind inregistrata la CNSAS sub nr. P5185/09 din 17.11.2009.

Astfel cum rezulta din materialul probator administrat in cauza, cererea de verificare a fost inaintata intimatului la data de 17.11.2009, data la care recurentul-parat nu mai detinea calitatea de membru in consiliul director al Fundatiei 'Orient Expres' pentru a deveni incidente dispozitiile art. 3 lit. y) din OUG nr. 24/2008.

Prin notificarea adresata Fundatiei 'Orient Expres' in data de 30.12.2008 (fila 204 dosar CAB), recurentul-parat a renuntat la calitatea de membru al consiliului director al Fundatiei si a solicitat, urmare a incetarii mandatului incredintat, efectuarea modificarilor care se impun in registrul special al fundatiilor aflat la JS1 Bucuresti. (...)

In aceste conditii, intimatul CNSAS trebuia sa procedeze cu prioritate la verificarea cererii formulate de catre 'Evenimentul Zilei', respectiv, sa constate daca recurentul-parat are sau nu calitatea impusa de dispozitiile art. 3 lit. y) din OUG nr. 24/2008 si apoi, in functie de rezultat, sa procedeze la verificare.

In speta, insa, astfel cum rezulta din materialul probator administrat in cauza, intimatul CNSAS a procedat la verificarea intimatului desi aceasta verificare nu avea niciun suport legal in conditiile in care recurentul nu detinea vreuna din calitatile sau functiile reglementate in cuprinsul art. 3 din OUG nr. 24/2008 nici la data sesizarii CNSAS prin cererea formulata de catre 'Evenimentul Zilei', nici ulterior, in perioada in care au fost efectuate aceste verificari, si nici la data sesizarii instantei.

Astfel fiind, instanta de control judiciar constata ca in mod gresit instanta de fond a procedat la respingerea exceptiei invocate, retinand in mod eronat ca la data formularii cererii, respectiv 17.11.2009, modificarea in componenta Consiliului director nu era inscrisa in registru, aceasta modificare fiind efectuata la data de 27 ianuarie 2010, dupa inceperea verificarilor. (…)

O alta dovada a faptului ca verificarea recurentului-parat sub aspectul constatarii calitatii de lucrator/ colaborator al Securitatii a fost efectuata fara a se verifica anterior indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3 lit. y) din OUG nr. 24/2008 este adresa Ministerului Justitiei nr. 113684 din 25 noiembrie 2010 inregistrata la CNSAS sub nr. P5185/09 din 21.12.2010 (fila 180 dosar CAB, vol. I), data la care nota de constatare nr. DI/I/902/26.03.2010/ actiunea in constatare era deja inregistrata pe rolul instantei, respectiv 16.07.2010. (…)

In ceea ce priveste criticile recurentului-parat cu privire la interpretarea si aplicarea eronata de catre prima instanta a dispozitiilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, Inalta Curte le apreciaza ca fiind fondate, in cauza nefiind indeplinite conditiile legale pentru a se retine calitatea de lucrator al Securitatii in ceea ce priveste pe recurentul-parat.

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, 'lucrator al Securitatii – orice persoana care, avand calitatea de ofiter sau de subofiter al Securitatii sau al Militiei cu atributii pe linie de Securitate, inclusiv ofiter acoperit, in perioada 1945-1989, a desfasurat activitati prin care a suprimat sau ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, in scopul sustinerii puterii totalitar-comuniste'.

In cauza, in ceea ce priveste prima conditie, aceasta este indeplinita, insa nu este suficienta pentru atribuirea calitatii de lucrator al Securitatii.

Pentru a stabili calitatea de lucrator, instanta avea obligatia legala de a constata aceasta calitate a persoanei verificate, pe baza materialului probator depus la CNSAS.

In speta analizata, instanta de fond a pronuntat o solutie nelegala in raport de probatoriul administrat in cauza, din care rezulta ca recurentul-parat nu a desfasurat activitati care sa fi condus la suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Astfel, in ceea ce priveste pretinsele verificari 'intreprinse asupra unui preot ortodox fost detinut politic aflat in atentia Securitatii in vederea stabilirii activitatii prezente', instanta de control judiciar constata ca notele-raport intocmite de recurentul-parat reprezinta in fapt o verificare efectuata in evidentele Ministerului de Interne, iar datele prezentate in urma documentatiei arhivistice efectuate nu pot reprezenta o grava imixtiune in viata privata a persoanei, cum in mod eronat a retinut instanta de fond.

Contrar celor retinute de catre instanta de fond, Inalta Curte constata ca prin notele-raport intocmite de recurentul-parat cu privire la persoana verificata, acesta a retinut ca preotul respectiv este o persoana 'bine pregatita profesional, cu o cultura generala bine pusa la punct, echilibrat', care 'studiaza foarte multe lucrari cu caracter religios, dar il pasioneaza si literatura, istoria, filozofia', cu o bogata activitate publicistica constand in lucrari cu caracter teologic.

Pe de alta parte, instanta de control judiciar constata ca notele intocmite de recurentul-parat contin date cu caracter autobiografic sau materiale referitoare la lucrari, studii, traduceri, efectuate de catre preotul respectiv, date care au fost furnizate din proprie initiativa, fiind intocmite si semnate olograf de catre acesta.

Astfel fiind, Inalta Curte constata ca din probatoriul administrat rezulta ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile legale prevazute de dispozitiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 pentru a se retine calitatea de lucrator al Securitatii in ceea ce il priveste pe recurentul-parat, care prin activitatile desfasurate nu a ingradit drepturile si libertatile recunoscute de legislatia in vigoare la acea data, respectiv dreptul la viata privata, libertatea de exprimare si libertatea constiintei si a religiei, cum in mod gresit s-a retinut prin sentinta atacata.

Simplul fapt al redarii unor informatii din fondul arhivistic al Ministerului de Interne sau a informatiilor furnizate benevol si sub semantura persoanei respective, fara constrangeri dovedite, nu poate satisface exigentele textului legal invocat, care nu poate fi interpretat intr-o maniera extensiva.

In caz contrar, legiuitorul ar fi indicat expres ca toate activitatile specifice in mod evident serviciilor de securitate in perioada 1945-1989 reprezinta 'ope legis' activitati ce cad sub incidenta definitiei prevazute de dispozitiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 fara a mai fi necesara examinarea fiecarui caz, a persoanelor care, detinand totusi o asemenea calitate, au suprimat si ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului.

Retinand ca in ceea ce il priveste pe recurentul-parat aceasta din urma conditie prevazuta de textul incident nu a fost dovedita cu inscrisurile depuse, instanta de control judiciar va constata ca in ceea ce priveste primul capat de cerere este intemeiat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cpc, in conditiile gresitei interpretari de catre prima instanta a prevederilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.

Inalta Curte constata ca acelasi motiv de recurs este incident si in cazul celui de-al doilea capat de cerere, avand ca obiect constatarea calitatii de colaborator al Securitatii pentru recurentul-parat.

OUG nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o condamnare a regimului totalitar comunist prin deconspirarea lucratorilor de securitate si a colaboratorilor acesteia, apreciat ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuarii regimului comunist ca societate totalitara.

In realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit in art. 2 lit. b) notiunea de colaborator al Securitatii.

Astfel, prin colaborator al Securitatii se intelege persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii, prin care au fost ingradite drepturi si libertati fundamentale ale omului. Colaborator al Securitatii in acceptiunea legii este si persoana care a inlesnit culegerea de informatii de la alte persoane, prin punerea coluntara la dispozitia Securitatii a locuintei sau a altui spatiu pe care il detinea, precum si cei care, avand calitatea de rezidenti ai Securitatii, coordonau activitatea informatorilor.

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. b) teza a II-a din OUG nr. 24/2008, 'persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratii, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare date in timpul anchetei sau procesului, in stare de libertate, de retinere sau de arest, pentru motivele politice privind cauza pentru care a fost cercetata, fie judecata sau condamanta, nu este considerata colaborator al Securitatii'.

Din semnificatia data de legiuitor termenului de 'colaborator al Securitatii', rezulta conditiile legale obligatorii care trebuie indeplinite pentru a atrage aceasta calitate.

Astfel, persoana trebuia sa furnizeze informatii intr-una dintre formele aratate in cuprinsul dispozitiilor art. 2 lit. b), prin inforamtiile respective sa fie denuntate activitati sau atitudini potrivnice regimulu totalitar comunist care sa conduca la ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Numai indeplinirea cumulativa a tuturor acestor conditii poate sa atraga stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii.

Prin Deciziile cu nr. 843/2011, nr. 530/2009 si nr. 1522/2011 ale Curtii Constitutionale, s-a statuat ca OUG nr. 24/2008 urmareste deconspirarea, prin consemnare publica, a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, in conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei incalcari a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Pentru a verifica daca notele depuse de CNSAS in sustinerea actiunii indeplinesc conditiile legii si din perspectiva interpretarii instantei de contencios constitutional, respectiv daca a existat vinovatie si daca s-au incalcat drepturi si libertati fundamentale ale omului, instanta de fond avea obligatia de a analiza notele respective prin prisma si a celorlalte probe administrate in cauza, dar si prin luarea in considerare a faptelor notorii, cunoscute de o mare parte a populatiei si consacrate in materialele documentare.

De altfel, CCR, prin Deciziile cu nr. 899/2010, nr. 843/2011 si nr. 1416/2011, care au efect obligatoriu, a statuat ca instanta de judecata are sarcina de a administra si analiza intregul material depus de CNSAS, iar constatarea calitatii nu poate fi stabilita numai pe baza relatarilor consemnate de lucratorii Securitatii.

In acest sens, instanta trebuie sa uzeze de toate mijloacele procedurale pentru stabilirea adevarului.

Asadar, pentru verificarea intrunirii conditiilor legale care pot conduce la stabilirea calitatii de colaborator, instanta de fond avea obligatia de a analiza intregul material probator administrat in cauza, nu numai notele depuse de catre CNSAS si cu ignorarea probelor administrate in aparare de catre recurentul-parat, cat si recurentilor-intervenienti.

Astfel, instanta de fond a retinut prin sentinta atacata ca 'paratul a furnizat benevol informatii referitoare la detinutii penitenciarului Aiud care ar avea un comportament ostil regimului', desi din toate declaratiile autentificate ale celorlalti detinuti rezulta fara exceptie ca nu se poate vorbi despre existenta unei vointe proprii a unui detinut de a da astfel de declaratii note informative.

Semnificative in acest sens sunt mentiunile facute de Iancu Marin sau Gherghina Besciu Gheorghe, ambii fosti detinuti politici si colegi de celula cu recurentul-parat in cadrul Penitenciarului Aiud, din care rezulta ca majoritatea detinutilor politici de la Aiud erau scosi din celula in mod fortat, condusi la camera de ancheta, unde erau constransi sa dea declaratii sau 'note informative' despre discutiile purtate in celula cu ceilalti detinuti, astfel de 'note' fiind date sub amenintarea cu izolarea si pierderea dreptului la hrana (filele 218, 227, 233, 239 dosar fond).

De altfel, din cuprinsul acelorasi declaratii, ca si din sustinerile invocate de intervenienti, rezulta ca aceasta situatie de constrangere a semnarii unor 'note informative' era binecunoscuta intre detinutii de la Aiud, existand o intelegere tacita intre acestia, ca atunci cand erau constransi in camera de ancheta si obligati sa dea 'declaratii' sau 'note informative' sa relateze lucruri deja cunoscute, iar faptul ca acesti detinuti politici erau opozanti ai regimului comunist si ca nu si-au schimbat opiniile dupa condamnare erau fapte notorii.

Contrar celor retinute de prima instanta, Inalta Curte constata ca nu exista temei pentru a retine ca paratul a furnizat benevol informatii referitoare la detinutii din penitenciarul Aiud, in conditiile in care chiar detinutii vizati de respectivele informatii au fie calitatea de intervenienti in interesul paratului, fie au dat declaratii notariale prin care au confirmat ca aceste note informative erau rezultatul constrangerii, cat si faptul ca exista o intelegere tacita intre detinuti cu privire la continutul acestora.

De altfel, existenta constrangerii, cat si a presiunii psihologice exercitate asupra detinutilor politici este confirmata chiar si prin documentele mentionate in nota de constatare intocmita de intimatul-reclamant CNSAS, respectiv raportul intocmit la data de 07.07.1986, din care rezulta ca recurentului-parat i s-a intocmit raport pentru 3 zile de izolare severa pentru simplul fapt ca a fost gasit culcat pe pat in timpul zilei, situatie care a constituit pretextul pentru incercarea de recrutare ca informator a acestuia.

Pe de alta parte, astfel cum rezulta din intregul material probator administrat in cauza, inclusiv din nota de constatare intocmita de intimatul-reclamant CNSAS, atat recurentul-parat, cat si ceilalti detinuti politici aveau dosare de urmarire informativa din cuprinsul carora rezulta ca discutiile dintre acestia erau inregistrate astfel incat declaratiile obtinute evident prin constrangere sa poata fi comparate cu inregistrarile respective (nota de constatare CNSAS fila nr. 133 dosar fond, vol. I).

In ceea ce il priveste pe recurentul-parat, astfel cum rezulta din inscrisurile de la dosar, in timpul detentiei i-a fost deschis un nou dosar penal (nota de constatare – dosar R 1119 – fila … dosar fond), care a fost tinut activ pe tot parcursul detentiei sale in penitenciarul Aiud, ceea ce confirma odata in plus presiunile si constrangerea la care acesta era supus.

Din intregul material probator administrat in cauza, Inalta Curte retine ca informatiile din notele depuse de intimatul-reclamant nu indeplinesc cerintele legale privind ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, din niciunul dintre inscrisurile depuse la dosarul cauzei nerezultand ca informatiile furnizate de parat au periclitat in vreun mod integritatea fizica sau psihica a persoanelor mentionate in notele respective, note care erau furnizate cu acordul acestor persoane astfel cum reiese din declaratiile acestora, care la randul lor dadeau note informative aceluiasi organ de securitate, intrucat toti detinutii erau opozanti ai regimului comunist, fiind condamnati politic.

In aceste conditii, Inalta Curte apreciaza ca recurentul-parat, care se afla in executarea pedepsei in penitenciarul Aiud alaturi de recurentii-intervenienti din prezenta cauza, condamnati politic pentru diverse infractiuni impotriva oranduirii socialiste, ii sunt aplicabile dispozitiile art. 2 lit. b) teza a II-a din OUG nr. 24/2008, avand in vedere ca in timpul detentiei acestuia i-a fost deschis un nou dosar penal nr. R 1119, constituind el insusi obiect al verificarii si supravegherii de catre Securitate.

In concluzie, in raport de materialul probator aflat la dosar, se constata ca nu sunt intrunite conditiile impuse de art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008.

Avand in vedere toate aceste considerente, Inalta Curte, retinand ca actiunea a fost formulata fara indeplinirea conditiilor legale prevazute de dispozitiile art. 3 lit. y), cat si a dispozitiilor art. 2 lit. a) si lit. b) din OUG nr. 24/2008, constata ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 304/1 Cpc si, in temeiul art. 312 Cpc, se vor admite recursurile formulate, se va modifica sentinta atacata in sensul ca se va respinge actiunea CNSAS ca nefondata si vor fi admise cererile de interventie accesorie formulate in cauza".

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.