CCR. Neconstitutionalitati in Codul muncii si in Statutul functionarilor cu statut special din ANP

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis, marti 24 noiembrie 2015, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor, potrivit carora „modul de organizare si desfasurare a activitatii comisiilor de disciplina se stabileste prin ordin al ministrului justitiei”. CCR a retinut ca aspectele care vizeaza elemente ale raportului de serviciu, inclusiv raspunderea disciplinara, trebuie consacrate prin lege organica, si nu prin acte administrative.

In aceeasi sedinta, judecatorii CCR au constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, potrivit carora „concedierea salariatilor nu poate fi dispusa pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat”.

Ambele decizii au fost luate cu majoritate de voturi.

Comunicatul CCR:

"I. In ziua de 24 noiembrie 2015, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.74 alin.(2) din Legea nr.293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor, cu urmatorul continut: 'Modul de organizare si desfasurare a activitatii comisiilor de disciplina se stabileste prin ordin al ministrului justitiei.'

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.74 alin.(2) din Legea nr.293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor sunt neconstitutionale. Curtea a retinut ca aspectele care vizeaza elemente ale raportului de serviciu, inclusiv raspunderea disciplinara, trebuie consacrate prin lege organica, astfel ca reglementarea lor prin acte administrative contravine art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie. Mai mult, prin delegarea unei competente ce apartine in exclusivitate legiuitorului catre un membru al Guvernului, Curtea a constatat si incalcarea art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat si a prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie sub aspectul garantarii principiului stabilitatii si previzibilitatii legii.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal.

II. In aceeasi zi, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, conform carora: '(1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa: […] g) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat.'

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii sunt neconstitutionale. Curtea a retinut ca scopul reglementarii, acela de a proteja activitatea sindicala prin instituirea unei masuri de protectie a mandatului exercitat de reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor, nu poate veni in coliziune cu interesele angajatorului, care, respectand dispozitiile criticate, este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constitutie. Evident ca o protectie a persoanelor alese in organele de conducere ale sindicatului se impune, dar o astfel de protectie trebuie sa functioneze exclusiv in raport cu activitatea sindicala efectiv desfasurata (asigurata, de altfel, de prevederile art.220 alin.2 din Codul muncii), iar nu in ceea ce priveste activitatea profesionala, de baza, a angajatului, care este intr-o situatie juridica identica cu ceilalti angajati sub aspectul incidentei dispozitiilor art.61 si art.65 din Codul muncii.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I".