CCR IL DISTRUGE PE IOHANNIS - “Se pozitioneaza in afara logicii raporturilor constitutionale”

Data: 11 martie 2020, 11:58 | autor: L.J. | 0 comentarii | 1383 afisari

Lumea Juridica prezinta Decizia 85/2020 prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a luat in discutie cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, cerere formulata de presedintele Camerei Deputatilor.

Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 227E/2020, avand ca obiect cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, formulata de Presedintele Senatului, in temeiul art.146 lit.e) din Constitutie, precum si al art.11 alin.(1) pct.A lit.e) si art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Cererea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.941 din 10 februarie 2020.

 Prim-magistratul-asistent refera asupra faptului ca si in aceasta cauza partile au desemnat aceiasi reprezentanti.
 Avand in vedere identitatea de obiect al cererilor formulate in dosarele nr.226E/2020 si nr.227E/2020, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea acestora. Partile sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Potrivit sesizarilor, conflictul juridic de natura constitutionala consta in exercitarea in mod discretionar a atributiilor Presedintelui Romaniei, astfel cum acestea sunt reglementate de Constitutia Romaniei, constand in desemnarea, in data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la functia de prim-ministru, prin Decretul nr.82/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020, cu incalcarea, in mod direct sau indirect, a urmatoarelor principii sau dispozitii constitutionale: principiul colaborarii loiale intre institutiile publice, derivat din art.1 alin.(4); obligatia constitutionala de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, inscrisa in art.80 alin. (2) teza I; obligatia constitutionala de a exercita functia de mediere intre puterile statului, inscrisa in art.80 alin.(2) teza a II-a.



 Extras din decizia CCR:

“Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, 'candidatul desemnat de Presedinte la functia de prim-ministru nu reprezinta alegerea exclusiva a Presedintelui, ci reprezinta rezultatul unor consultari si/sau negocieri dintre acesta si partidul politic care are majoritatea absoluta in Parlament sau a celor parlamentare, daca nu exista o atare majoritate'. (Decizia nr.875 din 19 decembrie 2018, precitata, par.65).

Ca urmare, chiar daca, asa cum s-a observat si din punctele de vedere exprimate in prezenta cauza, procedura reglementata de art.103 alin.(1) din Constitutie este una flexibila, ea nu permite exercitarea discretionara a competentei Presedintelui Romaniei. In cadrul sau 'nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care sa poata asigura coagularea unei majoritati parlamentare in vederea obtinerii votului de incredere'. (Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.246 din 7 aprilie 2014, par.318).

De aceea, 'Presedintele Romaniei, neputand avea rol de decident in aceasta procedura, ci de arbitru si mediator intre fortele politice, are doar competenta de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care detine majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare sau, in cazul in care nu exista o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care poate asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului'.  (Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, precitata, par.319). (…)

Consultarea partidelor politice de catre Presedintele Romaniei, in vederea desemnarii candidatului la functia de prim-ministru, nu este un act formal, ci trebuie sa fie realizata in mod sincer si responsabil, astfel incat fata de persoana desemnata de Presedinte in urma consultarii sa se formeze convingerea ca va reusi sa obtina sustinerea majoritatii parlamentarilor, asadar, votul de incredere pentru noul Guvern. Aceasta regula este deopotriva valabila in realizarea investiturii Guvernului dupa alegerile parlamentare, cat si ulterior, in cursul exercitarii mandatului parlamentar, daca se ivesc situatii ce determina numirea unui nou Guvern, cum este cazul in speta, cand Guvernul a fost demis prin motiune de cenzura. Ca urmare, nu se poate retine punctul de vedere exprimat in cauza de Presedintele Romaniei, potrivit caruia declaratiile partidelor politice in cadrul consultarilor sunt simple 'opinii politice', exprimate in cadrul unei etape 'eminamente politice'. Chiar daca, potrivit aceluiasi punct de vedere, aceste declaratii nu se transforma imediat intr-un vot, prezumtia de la care trebuie sa porneasca orice consultare impusa de Constitutie este aceea de dialog real, asumat de ambele parti.

O alta viziune determina ca procedura consultarilor sa devina derizorie, reducand-o doar la simpla parcurgere a unei etape obligatorii, lipsita insa de continut si, prin urmare, de rolul atribuit de legiuitorul constituant. In concluzie, consultarea la care se refera normele constitutionale nu este un act de curtoazie, nu este un simplu schimb de opinii, ci un dialog real si responsabil, care produce efecte importante in economia procedurii prevazute de art.103 alin.(1) din Constitutie, in sensul ca fundamenteaza in mod obiectiv evaluarea si decizia Presedintelui de desemnare a prim-ministrului. (…).

Din perspectiva fundamentarii deciziei Presedintelui Romaniei de desemnare a candidatului la functia de prim-ministru, sunt semnificative atat efectul sanctionator al motiunii de cenzura, numarul voturilor in favoarea motiunii de cenzura, cat si momentul cand aceasta a intervenit, cu raportare la momentul cand se realizeaza desemnarea candidatului la functia de prim-ministru. Desi, de principiu, nimic nu impiedica desemnarea in calitate de candidat la functia de prim-ministru a persoanei care a ocupat functia de prim-ministru al unui Guvern demis prin motiune de cenzura, Presedintele trebuia sa aiba in vedere faptul ca, in cauza, Guvernul fusese demis cu doar o zi inainte, interval de timp care face improbabila intervenirea unor elemente de natura sa determine ca un vot de neincredere dat de Parlament sa se transforme intr-un vot de incredere.

Toate aceste aspecte sunt semnificative intrucat, pentru realizarea scopului pentru care a fost instituita aceasta procedura, desemnarea candidatului la functia de prim-ministru trebuie sa aiba la baza convingerea Presedintelui Romaniei ca persoana desemnata va putea sa coaguleze o majoritate parlamentara in vedere investiturii Guvernului, fundamentata pe elemente cu caracter obiectiv ce decurg, pe de o parte, din consultarile cu partidele politice parlamentare, iar, pe de alta parte, din compozitia politica si actele Parlamentului. (…).

Desemnarea apare astfel ca un act de vointa unilateral, expresie a vointei exclusive a Presedintelui Romaniei, care se pozitioneaza astfel in afara logicii raporturilor constitutionale de separatie si echilibru al puterilor in stat si a efectelor pe care aceasta logica le ataseaza actului desemnarii candidatului la functia de prim-ministru. (…).

Admite cererile formulate de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului si constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, in legatura cu desemnarea de catre Presedintele Romaniei a candidatului Ludovic Orban la functia de prim-ministru prin Decretul nr.82/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.
 In realizarea atributiei prevazute de art.103 alin.(1) din Constitutie, Presedintele Romaniei va proceda la o noua desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru.
Definitiva si general obligatorie”.

>>Decizia CCR





 

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.