CCR, DECIZIE PE TRANSPORTUL DE PERSOANE - “Este neconstitutionala in ansamblul sau”

Lumea Juridica prezinta Decizia 29/2020 a Curtii Constitutionale privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transportului de persoane, formulata de un numar de 55 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se arata, mai intai, ca la data de 28 iunie 2019 a fost inregistrat la Senat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transporturilor de persoane. Aceasta initiativa legislativa a fost adoptata de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, in sedinta din data de 23 septembrie 2019 si a fost transmisa spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, in conformitate cu prevederile art.75 alin.(l) si (3) din Constitutie. La data de 1 octombrie 2019, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transporturilor de persoane a fost inregistrat la Camera Deputatilor cu nr.Pl-x 407/2019. La aceeasi data, proiectul a fost trimis pentru raport la Comisia pentru industrii si servicii, Comisia pentru administratie publica si amenajarea teritoriului si la Comisia pentru transporturi si infrastructura, iar pentru aviz la Comisia buget, finante si banci si la Comisia juridica, de disciplina si imunitati.

Membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati au examinat initiativa legislativa supusa avizarii, expunerea de motive, avizul favorabil al Consiliului Economic si Social si avizul favorabil al Consiliului Legislativ. In urma dezbaterilor s-a hotarat, cu majoritate de voturi, avizarea favorabila a proiectului de lege, in forma transmisa Comisiei juridice, de disciplina si imunitati de catre Biroul Permanent, la data sesizarii proiectul de lege fiind in dezbatere la comisiile sesizate in fond in cadrul Camerei Deputatilor.

 Se precizeaza ca prin Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transporturilor de persoane (PL-x nr.407/2019) se propune eliminarea transportului rutier judetean de calatori din sfera serviciilor publice, situatie in care acesta se va desfasoara in regim comercial, cu respectarea Ordonantei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, in cadrul expunerii de motive, se subliniaza faptul ca, sub aspectul legislatiei Uniunii Europene, Ordonanta Guvernului nr.27/2011 asigura cadrul legal pentru aplicarea directa a prevederilor: Regulamentului (CE) nr.1.071/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind conditiile care trebuie indeplinite pentru exercitarea ocupatiei de operator de transport rutier si de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, Regulamentului (CE) nr.1.072/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piata transportului rutier international de marfuri; Regulamentului (CE) nr.1.073/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piata internationala a serviciilor de transport cu autocarul si autobuzul si de modificare a Regulamentului (CE) nr.561/2006.

In aceasta situatie, in raport cu obiectul reglementarii si domeniul de aplicare, transportului rutier judetean de calatori ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificarile si completarile ulterioare. In vederea respectarii principiului autonomiei locale, judetele vor pastra atributii in domeniul transportului rutier de persoane. Totodata, proiectul de act normativ cuprinde prevederi ce coreleaza serviciului public, transportul feroviar si naval, si sunt delimitate clar atributiile autoritatilor competente, respectiv ale Ministerului Transporturilor, pentru transportul public de persoane naval si feroviar, si Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, pentru serviciul public de transport rutier. De asemenea, pentru a nu perturba activitatea de transport judetean de persoane, proiectul de act normativ prevede norme tranzitorii, potrivit carora, prin ordin al ministrului transporturilor si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a actului normativ se aproba normele metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea si efectuarea transportului rutier judetean de persoane. Prin intrarea in vigoare a proiectului, vor fi modificate mai multe acte normative.

Distinct de acest proiect de act normativ aflat in dezbatere parlamentara, Guvernul si-a angajat raspunderea asupra proiectului Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transportului de persoane (PL-x nr.656/2019), prin care se propune abrogarea prevederilor din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.51/2019, astfel incat transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel judetean sa intre in sfera serviciilor publice. In cadrul expunerii de motive, initiatorul enumera actele normative care vor suferi completari/modificari sau vor fi abrogate la intrarea in vigoare a proiectului. La data de 11 decembrie 2019, in urma analizarii Proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transportului de persoane, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul cu observatii si propuneri, semnaland si faptul ca prin obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar, in aplicarea art. 75 alin.(l) din Constitutia Romaniei, republicata, prima Camera sesizata este Senatul.

 Cu privire la acest din urma act normativ, asupra caruia Guvernul si-a angajat raspunderea, se arata ca este neconstitutional, intrucat s-a ignorat obligativitatea solicitarii avizului Consiliului Economic si Social, impusa de art. 2 alin.(l) din Legea nr.248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, sens in care este si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, in care s-a statuat ca lipsa acestui aviz nesocoteste prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie.

 In continuare, se invoca o situatia conflictuala de natura constitutionala intre procedura legislativa parlamentara in derulare si initiativa legislativa recunoscuta Guvernului pe cale de exceptie de a promova acte normative, sens in care se invoca prevederile art.61 din Constitutie, care consacra rolul Parlamentului, apreciindu-se ca, prin angajarea raspunderii, Guvernul a incalcat prevederile constitutionale privind unica autoritate legiuitoare reprezentata de Parlament, dar si deciziile Curtii Constitutionale. Astfel, in conditiile in care, in cadrul dezbaterilor parlamentare exista proiecte de lege sau initiative legislative care urmeaza sa reglementeze diferite aspecte ale vietii politice sau sociale, Guvernul are obligatia de a se prezenta la dezbaterile parlamentare, de a sustine puncte de vedere si posibilitatea de a formula amendamente. Atunci cand Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect de lege, acesta, prin obiectul reglementarii, trebuie sa contina prevederi ce se circumscriu clar doar asupra unui singur domeniu. Folosirea acestui mijloc constitutional nu ingaduie sa se aduca, prin acelasi proiect de lege, modificari sau completari mai multor legi in vigoare care, in esenta lor, au fost adoptate de Parlament in mod distinct, avand in vedere relatiile sociale diferite pe care le reglementeaza, precum si natura legilor (organica sau ordinara), chiar daca acestea s-ar referi la un domeniu unitar al vietii social-economice.

 Extras din decizia CCR:

“In prezenta cauza se observa ca in decurs de un an (decembrie 2018- decembrie 2019), s-au promovat de catre Parlament si Guvern, succesiv, pe calea procedurii legislative ordinare, a ordonantei de urgenta, a angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, diverse solutii pentru acelasi domeniu de reglementare, toate motivate cu raportare la aceeasi reglementare europeana si in realizarea acelorasi deziderate de protectie a unor drepturi fundamentale si de protejare si dezvoltare a mediului concurential. Curtea mai observa, in acest sens, ca Regulamentul nr.1.370/2007, de care se prevaleaza toti initiatorii actelor normative mentionate, nu impune un anumit regim juridic pentru serviciile de transport, ci stabileste conditii pentru autoritati atunci cand impun sau contracteaza obligatii de serviciu public.

Potrivit art.l din Regulamentul mentionat, '(1 )Scopul prezentului regulament este acela de a defini modul in care, in conformitate cu normele dreptului comunitar, autoritatile competente pot actiona in domeniul transportului public de calatori pentru a garanta prestarea de servicii de interes general care sunt, printre altele, mai numeroase, mai sigure, de calitate mai buna sau au costuri mai scazute decat cele pe care le-ar fi permis numai actiunea fortelor pietei. In acest scop, prezentul regulament stabileste conditiile in care autoritatile competente, atunci cand impun sau contracteaza obligatii de serviciu public, compenseaza operatorii de servicii publice pentru costurile suportate si/sau acorda drepturi exclusive in schimbul indeplinirii obligatiilor de serviciu public. (2) Prezentul regulament se aplica exploatarii nationale si internationale a serviciilor publice de transport de calatori pe calea ferata si cu alte moduri de transport pe sine, precum si de transport rutier, cu exceptia serviciilor exploatate in principal pentru interesul lor istoric sau turistic. Statele membre pot aplica prezentul regulament transportului in comun pe cai navigabile interioare, fara a aduce atingere Regulamentului (CEE) nr.3577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulatii a serviciilor la transporturile maritime in interiorul statelor membre (cabotaj maritim) (1), pe ape maritime nationale'.

Potrivit art.2 lit.e) din Regulament 'prin «obligatie de serviciu public» se intelege o cerinta definita sau stabilita de catre o autoritate competenta, pentru a asigura servicii publice de transport de calatori de interes general, pe care un operator, daca ar tine seama de propriile sale interese comerciale, nu si le-ar asuma sau nu si le-ar asuma in aceeasi masura sau in aceleasi conditii fara a fi retribuit'.

Cata vreme solutia legislativa anterior identificata si promovata de Guvern se afla in procedura parlamentara, iar in acest domeniu s-au succedat reglementari contradictorii adoptate succesiv de Parlament si Guvern, contestate la Curtea Constitutionala de Avocatul Poporului, cu privire la care este de notorietate ca au produs controverse in spatiul public, angajarea raspunderii Guvernului in cauza, fara o temeinica fundamentare, pune in discutie nu doar nerespectarea dispozitiilor art.114 din Constitutie, prin neintrunirea conditiilor constitutionale ale angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, ci si incalcarea obligatiei de loialitate constitutionala care trebuie sa caracterizeze raporturile dintre autoritatile publice, in cadrul regimului de separatie si echilibru al puterilor in cadrul statului de drept. (...)

Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 55 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat si constata ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul transportului de persoane este neconstitutionala in ansamblul sau”.
>>Decizia CCR