CCR a respins obiectia de neconstitutionalitate privind legea de aprobare a OUG privind infiintarea, organizarea si functionarea DGPI

Data: 21 iunie 2017, 18:20 | autor: L.J. | 0 comentarii | 230 afisari

 

Curtea Constitutionala a Romaniei, condusa de Valer Dorneanu (foto) a dat publicitatii miercuri, 21 iunie 2017, un comunicat referitor la solutionarea mai multor sesizari ale CCR dupa cum urmeaza: obiectia de neconstitutionalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.76/2016 privind infiintarea, organizarea si functionarea Directiei Generale de Protectie Interna a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv sesizarile privind neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr.37/2007 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, a Hotararii Parlamentului Romaniei nr.38/2017 privind modificarea si completarea art.9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea unor prevederi cuprinse in art.149 ind.1 alin.(1) si (2), art.149 ind.2 alin.(6) si art.149 ind.4 introduse in noua Sectiune 8 ind.1 privind Procedura aplicabila initiativelor de revizuire a Constitutiei Romaniei din Regulamentul Senatului, astfel cum a fost modificat si completat prin Hotararea Senatului nr.37/2017 si la neconstitutionalitatea Hotararii Senatului nr.37/2017 privind modificarea si completarea Regulamentului Senatului.


Iata comunicatul CCR:

”In ziua de 21 iunie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.76/2016 privind infiintarea, organizarea si functionarea Directiei generale de Politie Interna a Ministerului Afacerilor Interne, obiectie formulata de un numar de 25 de senatori apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a respins obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.76/2016 privind infiintarea, organizarea si functionarea Directiei Generale de Protectie Interna a Ministerului Afacerilor Interne este constitutionala in raport de criticile formulate.

In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca modificarile pe care Camera decizionala (Senatul) le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata (Camera Deputatilor), recte asupra dispozitiilor art.8 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.76/2016, sunt circumscrise marjei Camerei decizionale de a interveni asupra solutiei legislative supuse dezbaterii sale, noul continut normativ nefiind de natura sa deturneze obiectivele urmarite de initiativa legislativa, asa incat dispozitiile legale criticate constituie o aplicare a principiului bicameralismului parlamentar.

In ceea ce priveste reglementarea ocuparii functiei de director general al Directiei Generale de Protectie Interna (DGPI), din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, de catre o persoana civila, Curtea a constatat ca aceasta apare ca o garantie a respectarii drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informatii. Aceasta se coroboreaza in mod firesc cu dispozitiile art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.76/2016, aprobata prin legea supusa controlului de constitutionalitate, dispozitii care prevad controlul parlamentar, exercitat potrivit art.9 alin.(2) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, asupra activitatii DGPI, precum si cu cele statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.51 din 16 februarie 2016.

Referitor la avizul Consiliului Suprem de Aparare a tarii in procedura de numire in functii publice, Curtea a retinut ca, potrivit legislatiei in vigoare, acesta este necesar doar in privinta cadrelor militare, iar in cadrul acestei categorii doar cu privire la functiile cu grad de general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor si cele superioare acestora. Asa fiind, eliminarea avizului CSAT din procedura de numire a directorului general al DGPI este determinata de eliminarea conditiei de cadru militar in activitate al persoanei care va ocupa functia respectiva si este in acord cu legislatia referitoare la competenta CSAT de a emite avize.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei.

II. in aceeasi zi, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.c) din Constitutia Romaniei si a art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere urmatoarele sesizari:

1. Sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr.37/2007 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, sesizare formulata de un numar de 82 deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania;

2. Sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Parlamentului Romaniei nr.38/2017 privind modificarea si completarea art.9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, sesizare formulata de un numar de 91 deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala, a respins, ca neintemeiate, sesizarile neconstitutionalitate formulate si a constatat ca dispozitiile Hotararii Camerei Deputatilor nr.37/2017 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, respectiv ale Hotararii Parlamentului Romaniei nr.38/2017 privind modificarea si completarea art.9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului sunt constitutionale.

Curtea a statuat ca plenitudinea functiei de control a Parlamentului [Decizia nr.48 din 17 mai 1994] trebuie exercitata cu respectarea competentelor strict determinate de Constitutie. intrucat Parlamentul exercita suveranitatea nationala [art.2 alin.(1) din Constitutie], fiind ales de catre cetateni, si este organul reprezentativ suprem al poporului roman [art.61 alin.(1) din Constitutie], functia sa de ancheta se diferentiaza de ancheta penala. Activitatea unei comisii de ancheta nu are nicio legatura cu o ancheta judiciara, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridica diferita a celor doua categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista in ideea unei cooperari si colaborari loiale intre institutiile statului. Prin urmare, nu este nici necesara si nici de dorit incetarea anchetei parlamentare in conditiile demararii unei anchete judiciare, astfel incat, din aceasta perspectiva, nu se poate retine incalcarea art.1 alin.(4) din Constitutie.

Curtea a stabilit ca ancheta parlamentara nu are caracter jurisdictional si ca dispozitiile legale criticate realizeaza o evidenta distinctie, pe de o parte, intre persoanele care trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta in considerarea faptului ca activitatea institutiilor/ autoritatilor din care fac parte sunt sub control parlamentar si care sunt citate in acest sens si, pe de alta parte, persoanele care sunt invitate, si anume persoane care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/ institutii ce nu se afla sub control parlamentar, care in considerarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/ autoritatile statului au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei. in aceasta din urma categorie intra, cu titlu exemplificativ, presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul-general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale. De asemenea, pot fi invitate si alte persoane, care, spre exemplu, pot sa nu aiba nicio legatura cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, in aceasta din urma categorie pot intra si judecatori, procurori, daca nu sunt chemati in legatura cu atributiunile, insarcinarile de serviciu sau activitatea lor profesionala, ci in calitate de simpli cetateni.

De asemenea, Curtea a retinut ca noile reglementari pun la dispozitia comisiei de ancheta anumite mijloace procedurale care sa contribuie la caracterul efectiv si eficient al anchetei parlamentare, printre care si posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar daca acestea se refera la unele fapte/infractiuni, nu constituie norme de incriminare.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a constatat ca nu sunt incalcate nici prevederile constitutionale ale art.111 alin.(1) privind informarea Parlamentului, art.124 alin.(3) privind infaptuirea justitiei si art.134 alin.(2) privind atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Camerei Deputatilor.

3. Sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea unor prevederi cuprinse in art.149 ind.1 alin.(1) si (2), art.149 ind.2 alin.(6) si art.149 ind.4 introduse in noua Sectiune 8 ind.1 privind Procedura aplicabila initiativelor de revizuire a Constitutiei Romaniei din Regulamentul Senatului, astfel cum a fost modificat si completat prin Hotararea Senatului nr.37/2017, sesizare formulata de un numar de 26 de senatori apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal.

4. Sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Senatului nr.37/2017 privind modificarea si completarea Regulamentului Senatului, sesizare formulata de Grupul parlamentar al Uniunii Salvati Romania.

Constatand identitatea de obiect al acestor doua sesizari, Curtea Constitutionala a dispus conexarea cauzelor.

in urma deliberarii, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile art.149 ind.1, art.149 ind.2 alin.(6), art.149 ind.3 si art.149 ind.4 din Regulamentul Senatului sunt neconstitutionale.

Curtea a stabilit ca, in urma revizuirii Constitutiei, a fost eliminat bicameralismul perfect in privinta procedurii de adoptare a legilor, cu exceptia celor de revizuire a Constitutiei. Prin urmare, daca in prima ipoteza, art.75 din Constitutie opereaza cu notiunile de prima Camera sesizata si de Camera decizionala, in privinta revizuirii Constitutiei, art.151 din Constitutie nu stabileste o anumita ordine de sesizare a Camerelor, din contra, a mentinut procedura adoptarii separate a initiativei de revizuire de catre cele doua Camere, cu aplicarea procedurii medierii, dupa caz. Or, prin art.149 ind.1 si art.art.149 ind.2 alin.(6) din Regulamentul Senatului se stabileste o anumita ordine de sesizare a Camerelor, Camera Deputatilor dobandind valente de prima Camera sesizata, iar Senatul de Camera decizionala. Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile art.149 ind.1 si ale art.149 ind.2 alin.(6) din Regulamentul Senatului incalca art.151 din Constitutie.

De asemenea, Curtea a constatat ca art.149 ind.1, art.149 ind.3 si art.149 ind.4 din Regulamentul Senatului cuprind reglementari care vizeaza desfasurarea activitatii Camerei Deputatilor sau a activitatilor comune celor doua Camere ale Parlamentului, stabilind, pe de o parte, competenta Camerei Deputatilor de prima Camera sesizata in privinta initiativelor de revizuire a Constitutiei [art.149 ind.1] si, pe de alta parte, proceduri care apartin competentei Camerelor reunite ale Parlamentului, [art.149 ind.3 si art.149 ind.4], ceea ce este contrar principiului constitutional al autonomiei regulamentare.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Senatului.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.