CCR a decis – OUG 13/2017 nu a creat un conflict juridic intre autoritatile statului

Curtea Constitutionala a Romaniei condusa de judecatorul Valer Doreanu (foto) a stabilit ca Guvernul Romaniei a actionat legal atunci cand a emis Ordonanta de Urgenta nr. 13/2017 privind modificarea Codurilor penale in vederea punerii in acord cu hotararile CCR si nu a existat conflict juridic intre autoritatile statului.

Comunicatul CCR din data de 8 februarie 2017:

"In ziua de 8 februarie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), art.34, art.35 si ale art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere cererile de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatea executiva – Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare - Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, precum si dintre autoritatea executiva – Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, cereri formulate de Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala cu majoritate de voturi, a decis:

1. Curtea a constatat ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare - Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, intrucat decizia Guvernului de a adopta Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala nu poate fi calificata ca un act de arogare a unor puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin Parlamentului. Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenta proprie, prevazuta in mod expres de prevederile art.115 din Legea fundamentala.

Verificarea respectarii conditiilor prevazute de art.115 alin.(4) din Constitutie, precum si a constitutionalitatii continutului normativ al ordonantei de urgenta, poate fi realizata numai pe calea unui control de constitutionalitate declansat ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate, in conditiile art.146 lit.d) din Constitutie, sau pe calea unui control de constitutionalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, in conditiile art.146 lit.a) din Constitutie, iar nu in temeiul textului constitutional al art.146 lit.e).

2. Curtea a constatat ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, intrucat Guvernul nu a impiedicat autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, sa-si realizeze o atributie constitutionala privind avizarea actului normativ.

Guvernul nu are obligatia constitutionala sau legala de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii in materia in care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legala de a emite un astfel de aviz.

Avizul reglementat art.38 alin.(3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se refera doar la proiectele de acte normative ce privesc “activitatea autoritatii judecatoresti”. In jurisprudenta sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 si Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidenta a sintagmei ”activitatea autoritatii judecatoresti”, statuand ca aceasta vizeaza doar actele normative privind statutul judecatorilor si procurorilor, reglementat in prezent prin Legea nr.303/2004, organizarea judiciara, reglementata in prezent prin Legea nr.304/2004, precum si actele normative privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei in Legea nr. 317/2004. Prin aceeasi jurisprudenta, Curtea a stabilit ca in cazul elaborarii si emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligatia solicitarii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel ca exigenta acestei autoritati publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu ”activitatii autoritatii judecatoresti” depaseste sfera atributiilor sale constitutionale. Instantele judecatoresti, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autoritatii judecatoresti, au misiunea constitutionala de a realiza justitia, in temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentala, de a reprezenta interesul general al societatii si de a apara ordinea de drept, in activitatea judiciara, in temeiul art.131 alin.(1) din Constitutie, respectiv de a realiza rolul de garant al independentei justitiei, in temeiul normei constitutionale cuprinse in art.134 alin.(4), si nicidecum un rol in activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului Romaniei, Camerei Deputatilor si Senatului Romaniei.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."