Catalin Predoiu: Imi mentin absolut toate declaratiile

Catalin Predoiu (foto), desemnat din nou de PNL pentru portofoliul Justitiei, a declarat marti, 3 martie 2020, inainte sa primeasca aviz negativ in Parlament, ca isi mentine absolut toate declaratiile de la precedenta audiere.

Cu privire la Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), Predoiu a declarat ca nu vede alta optiune si alta solutie de a obtine intr-un orizont previzibil ridicarea MCV decat acela de a indeplini obiectivele si recomandari intr-un parteneriat foarte strans cu sistemul judiciar, cu Parlamentul, dar si cu partenerii europeni:

“Vreau sa spun foarte clar ca sunt constient ca numai printr-un parteneriat cu sistemul judiciar, dar fara parteneriat cu Parlamentul nu se poate, dar nici numai parteneriat cu Parlamentul si sistemul judiciar, cum ati incercat dvs., si fara parteneriat cu partenerii europeni iarasi nu se poate. Cumva suntem trei pe un balansoar aici si e bine sa-l echilibram”.

Iata declaratiile facute de Catalin Predoiu:

“Am sa accept provocarea dumneavoastra si am sa va spun ca imi mentin absolut toate declaratiile de la precedenta audiere. O sa adaug si cateva elemente mai pozitive, chiar daca o serie dintre colegii dumneavoasta s-au antepronuntat pe culoar si stiu foarte bine care este votul dumneavoastra politic. Il inteleg! Singura mea necunoscuta in acest moment este ce vor face colegii de la USR. Se vor adauga PSD-ului in acest vot sau vor ramane langa PNL?
Am inteles recomandarile, voi fi foarte scurt, ma voi concentra strict pe elementele de noutate si as vrea sa incep cu unul pozitiv pentru noi toti.
Ieri, inteleg ca Senatul, in plen, a aprobat un proiect de lege pentru implementarea Directivei 93/2011 pentru combaterea abuzului sexual asupra minorilor, combaterea exploatarii sexuale a minorilor si combaterea pornografiei infantile. Este rezultatul unei cooperari foarte bune intre Ministerul Justitiei si membrii Senatului, Comisiei juridice, in primul rand, a Senatului Romaniei. S-a lucrat impreuna la redactarea textelor si inteleg ca toata lumea a fost multumita de ceea ce a rezultat. Dovada este si votul din plenul Senatului. Este o dovada concreta ca ceea ce am spus inca de la prima audiere, cu ocazia investirii guvernului Orban I, ramane valabil si se realizeaza, respectiv Ministerul Justitiei coopereaza foarte strans si aplicat cu Parlamentul Romaniei in directia buna a lucrurilor.

Al doilea lucru pe care eu il gasesc pozitiv, sper ca si dumneavoastra, este ca, intre timp, de la precedenta noastra intalnire, presedintele Romaniei a numit in functia de procuror general, procuror-sef DNA si procuror-sef DIICOT propunerile facute de ministrul Justitiei, in urma unei proceduri transparente desfasurata la Ministerul Justitiei. Acestea ar fi elementele de noutate notabile, de la precedenta audiere.

1. Daca e sa scrutam perioada care urmeaza, viitorul pe termen scurt si mediu, as spune ca raman la ideea de a ne concentra in anii care vin pe imbunatatirea conditiilor logistice de desfasurare a actului de justitie. Este un element care nu tine doar de confortul si normalitatea conditiilor de lucru ale magistratilor, dar si de conditiile in care justitiabilii pot sa apeleze la serviciul public judiciar si este un element care tine de calitatea actului de justitie. Noi ne-am concentrat in ultimii ani pe elaborarea legislativa. Este un moment in care, in paralel, trebuie sa ne concentram pe imbunatatirea acestor conditii logistice, respectiv sedii adecvate pentru Parchete, Instante, sali de judecata, de ancheta, care nu tin doar de confortul magistratilor, cum ar putea parea la prima vedere. Tin de calitatea actului de justitie si de acces la justitie a justitiabililor.

Spre exemplu, inadecvarea salilor de ancheta poate conduce uneori si la respingerea dreptului la aparare. Avocatii nu-si pot desfasura munca in conditii propice, nu pot consulta dosarele in timp util si asa mai departe. Este un aspect care pare simplu, dar nu este deloc simplu! Are impact pe calitatea actului de justitie. Ministerul Justitiei are in derulare o serie de proiecte de investitii, vin din urma, ani de zile. Se continua aceste proiecte, le vom continua si noi. Si o sa ne concentram atentia pe obtinerea fondurilor necesare de la Ministerul Finantelor din timp. Avem un contact permanent cu Ministerul Finantelor si punctam recurent toate nevoile de care are nevoie sistemul judiciar, atat in scris, cat si prin discutii la nivel de ministru sau la nivel de secretar de stat.

Discutam nu doar problemele Ministerului Justitiei ci si problemele ICCJ si ale CSM, INM-ului sau Ministerului Public. In cadrul acestor eforturi de continuare si finalizare in bune conditii ale investitiilor, cred ca trebuie subliniate doua aspecte: disciplina contractuala si controlul lucrarilor de investitii. Foarte multe lucrari, m-am uitat in fisa lor, de-a lungul anilor, au intarziat pentru ca nu a existat o disciplina contractuala din partea prestatorilor de servicii, respectiv a antreprenorilor. Avem cateva obiective de investitii care sunt in intarziere pentru ca au fost incalcari ale contractului, au fost sistari de contract, s-au nascut procese, sunt blocate lucrarile pentru ca aceste procese continua si cred ca aici trebuie sa avem un management foarte eficient.

Am cerut acest lucru aparatului Ministerului. Suntem in legatura cu instantele, unde sunt astfel de probleme, astfel incat sa putem sa si cheltuim banii. Pentru ca degeaba avem alocari bugetare, daca nu avem contractori sau daca avem contractori si suntem in proces cu ei. La fel, controlul lucrarilor! Trebuie sa cheltuim cu eficienta fiecare leu din banul public si sa evitam orice forma de risipa! Contez atat pe aparatul Ministerului, cat si pe cel al instantelor.

In aceasta discutie mai larga privind problemele logistice, as sublinia obiectivul nostru de a ajunge, intr-un orizont de timp cat mai scurt, sa lucram cu dosarul electronic. Nu are rost sa va explic beneficiile unui astfel de instrument, dincolo de reducerea costurilor administrative, avem si alte beneficii care tin de rapiditatea actului de justitie, posibilitatea de a consulta dosarul de la distanta cu costuri minime de timp. Nu e doar Ministerul Justitiei implicat in acest proiect, dar Ministerul Justitiei va fi in mod cert aliniat pentru a putea lucra intr-un an, doi, trei, cat de repede ne putem misca, macar cateva proiecte pilot cu un dosar electronic.

De altfel, ne va obliga, intr-un fel, si evolutia pe plan european, cel putin in zona de Minister Public. Operationalizarea Oficiului Procurorului European va impune lucrul cu dosarul electronic pentru ca Parchetul European va lucra numai cu acesta. Inchei acest subiect, subliniind ca nu avem complete schemele de personal nici la ICCJ,dau ca exemplu faptul ca, la ora asta, are asigurat bugetul numai in proportie de aproximativ 54%, nici la celelalte instante, nici la CSM, nici in Ministerul Public. Sunt sute de locuri vacante care trebuie ocupate si, in functie de rapiditatea cu care ocupam aceste locuri, putem vorbi de scaderea volumului de activitate a fiecarui procuror sau judecator si scurtarea termenelor de judecata.

2. In ceea ce priveste cadrul legislativ, imi mentin pozitia de a operationaliza grupurile de lucru la Ministerul Justitiei a caror activitate a fost perturbata de evolutiile politice si secventialitatea conducerilor Ministerului. Doresc sa activez aceste grupuri pentru a elabora proiectele necesare astfel incat noul Parlament, dupa alegeri anticipate sau la termen, sa se poata apleca asupra acestora, in primul rand asupra Legilor justitiei si a Codurilor penale.

Nu ne vom grabi, dupa parerea mea un astfel de proces trebuie sa prevada 3-4 conditii prealabile, in primul rand proiectul sa fie elaborat cu o larga consultare a sistemului judiciar, a asociatiilor profesionale, CSM, dar si a reprezentantilor Parlamentului, chiar din faza de lucru de la Ministerul Justitiei, apoi dezbatere publica la fel de larga, consultari cu partenerii europeni, inclusiv Comisia de la Venetia, astfel incat, in momentul in care vom sesiza Parlamentul cu aceste proiecte, ele sa intruneasca deja in cat mai larga masura sufragiile si optiunile tehnice ale parlamentarilor, sa avem o dezbatere in Parlament constructiva, aplicata si rapida.

3. Politica penala. Dupa parerea mea, una dintre provocarile Ministerului Justitiei in anii care vin este sa regandeasca, sa redeseneze in mod coerent o politica penala, aici au fost fluctuatii, nu intru in detalii acum care sa va ostilizeze mai mult decat sunteti deja probabil, avem pareri divergente cu privire la multe lucruri, clar trebuie sa ne asezam la masa si sa gandim o politica penala care sa stea pe termen mediu si lung in picioare si sa nu mai fie schimbata odata cu rotatia normala intr-o democratie la guvernare.

Daca vorbim de politica penala, am in vedere cateva principii: primul dintre ele ar fi principiul preventiei. S-a accentuat foarte mult in ultimii ani, in mod natural, a fost un reflex natural de a combate rapid efectele actelor de coruptie, de evaziune fiscala, de crima organizata, iata mai nou infractiunile de violenta, dar ne-am adresat prea putin cauzelor si mijloacelor de preventie si aici cred ca trebuie sa producem o schimbare de optiune si sa concentram la fel de multa atentie pe Strategia nationala anticoruptie, avem strategii bune din anii trecuti inca de prin 2011, a mai fost una prin 2016, daca nu ma insel, si e facuta cu specialisti, cei mai buni specialisti in materie de strategii nationale anticoruptie si antiinfractionalitate, in general, dar faza de aplicare sufera pentru ca, in societate, cred si in mediul politic dar si in mediul administrativ guvernamental, nu am dat suficienta atentie problemelor de prevenire, care inseamna explicarea legilor, care inseamna explicarea cazurilor care au fost de coruptie, de evaziune fiscala, explicarea consecintelor in astfel de acte si crearea incet-incet a unei noi mentalitati in serviciul public.

O mentalitate axata pe legalitate, axata pe integritate, pe generozitate, pe altruism, pe ceea ce trebuie sa fie un functionar public, un slujitor al interesului public. Un alt principiu pe care il vad la baza noii politici penale este acela al recuperarii prejudiciilor si aici cred ca suntem deja de acord ca, actul de justitie penala este partial sau isi atinge partial scopurile, efectele, daca se rezuma doar la represiune, la sanctionare si nu merge pana la faza de recuperare a prejudiciilor. Aici as avea o mentiune speciala, avem o institutie ANABI, infiintata de multa vreme, functioneaza dar trebuie capacitata mai mult.

Deci trebuie sa facem si eforturi, dincolo de bune intentii. Am creat, va reamintesc, prin lege recent, prin OUG, un fond national de prevenire a criminalitatii, care sa fie alimentat din recuperarea acestor prejudicii, e in lege deja, sper sa ramana acolo, acest Fond national de prevenire a criminalitatii. El este destinat fazei de preventie, cum spuneam, bugetul sau resursele acestui fond se indreapta in proportie de 20% catre Ministerul Educatiei, 20% catre Ministerul Sanatatii, apoi alte proportii 15-20% catre MAI, Ministerul Justitiei, ANABI, Ministerul Public. Pentru ca ar urma sa sprijinim ceea ce ar constitui sa spun eu un al treilea principiu respectiv acela al educatiei juridice, inclusiv al educatiei sub aspectul mijloacelor alternative de pedeapsa si a mijloacelor tehnice moderne de executare a pedepselor sau de luare a unor masuri preventive si am in vedere aici bratarile electronice, exista un proiect de lege initiat de PNL, este depus in dezbaterea Parlamentului. In fine, un ultim principiu pe care il am in vedere la baza noii politici penale este acela al pedepselor disuasive pentru faptele cu violenta, faptele in coautorat, crima organizata, coruptie, evaziune fiscala.

In ceea ce priveste politica penitenciara, am discutat mult la precedenta reuniune, punctez doar faptul ca suntem intr-un parcurs, de altfel, astazi, chiar la aceasta ora, la Strasbourg, in Comitetul de ministri formatul Drepturile Omului, unul din secretarii de stat din Ministerul Justitiei prezinta progresele inregistrate in luna decembrie cand am fost chiar eu personal acolo, in acest scop, si speram sa continuam aceasta cooperare stabilita in luna decembrie. Pot sa va spun inca de acum ca exista asteptari legate de evolutia din Romania din partea CEDO si din partea Comitetului de Ministri in format Drepturile Omului care tin nu numai de masurile concrete de ameliorare a conditiilor din penitenciare, ci si de cadrul normativ. Vedem cu ce rezultate se intoarce de la Strasbourg reprezentatul Ministerului Justitiei sub acest aspect.

Un alt punct din programul de guvernare asupra caruia nu voi insista foarte mult, desi il vad foarte important, l-am mentionat anterior, este educatia juridica. Cred ca ar fi bine si intentionez ca - impreuna cu Ministerul Educatiei - sa lansez un proiect de educatie juridica in licee, in scoli, desigur, gradual si calibrat la nivelul de instructie si de varsta al scolarilor, respectiv elevilor, astfel incat, in timp, sa avem generatii care sa vada in respectarea regulii de drept ceva foarte natural, un act de civilitate, dincolo de un act de aplicare a legii.

Sub aspectul MCV nu insist foarte mult. Stiti cum vedem lucrurile, nu vad alta optiune si alta solutie de a obtine intr-un orizont previzibil ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare decat acela de a indeplini aceste obiective si recomandari intr-un parteneriat foarte strans cu sistemul judiciar, cu Parlamentul, dar si cu partenerii europeni. Vreau sa spun foarte clar ca sunt constient ca numai printr-un parteneriat cu sistemul judiciar, dar fara parteneriat cu Parlamentul nu se poate, dar nici numai parteneriat cu Parlamentul si sistemul judiciar, cum ati incercat dvs., si fara parteneriat cu partenerii europeni iarasi nu se poate. Cumva suntem trei pe un balansoar aici si e bine sa-l echilibram.

Finalizez scurta mea interventie. Reiterez ca la Consiliul JAI vom avea intotdeauna o pozitie proactiva care sa tina cont de interesele Romaniei si de interesele unei constructii europene, asa cum am spus-o si la JAI-ul din Croatia de la Zagreb. As dori sa vedem in toata Europa un standard egal de aplicare a regulii de drept, a masurilor anticoruptie si de respect a drepturilor omului, pentru ca fiecare cetatean european, indiferent de tara in care se afla, are acest drept. Asta inseamna in fond spatiul unic de justitie, securitate si libertate din UE".