Candidat la CSM. Proiectul judecatorului Lacramioara Axinte, de la Tribunalul Botosani

Presedintele Sectiei a II-a Civile, de Contencios-Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului Botosani, judecatorul Lacramioara Axinte (foto), candideaza la demnitatea de membru in Consiliul Superior al Magistraturii.

Lacramioara Axinte si-a depus candidatura cu un proiect intitulat Pentru o justitie de calitate, discreta, care respecta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si principiul constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat. Proiectul a fost postat pe blogul propriu, axinte10.wordpress.com.

Presedintele Sectiei a II-a Civile, de Contencios-Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului Botosani dezvaluie inca de la inceputul proiectului motivele pentru care a ales sa candideze la CSM, precizand ca este profund dezamagita de prestatia actualilor membri ai Consiliului: ”Profund dezamagita de prestatia individuala, dar si colectiva, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care in curand isi vor incheia mandatul, prestatie pe care am criticat-o, inclusiv prin postari publice, consider ca, prin experienta profesionala si de viata pe care o am, prin abilitatea de a identifica problemele si puterea de a spune lucrurilor pe nume, pot contribui la schimbari majore in functionarea acestei institutii”.

Proiectul judecatorului Lacramioara Axinte:

„I. Consideratii introductive

Profund dezamagita de prestatia individuala, dar si colectiva, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care in curand isi vor incheia mandatul, prestatie pe care am criticat-o, inclusiv prin postari publice, consider ca, prin experienta profesionala si de viata pe care o am, prin abilitatea de a identifica problemele si puterea de a spune lucrurilor pe nume, pot contribui la schimbari majore in functionarea acestei institutii.

II. Principalele obiective urmarite in cazul alegerii ca membru CSM

1. Calitatea actului de justitie, obiectiv prioritar al noului Consiliu Superior al Magistraturii

Din pacate, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a facut mai nimic pentru cresterea calitatii actului de justitie. Dimpotriva, urmarind doar cantitatea si scurtarea duratei procedurilor, a fost introdus un program de masurare pur cantitativa a eficientei, aplicatia statisEcris, doar pentru instantele judecatoresti, nu si pentru parchete, iar in ultimii 2-3 ani a avut loc o prigoana a judecatorilor, exercitata prin Inspectia judiciara, in ce priveste redactarea in termen a hotararilor judecatoresti, fara a se lua in considerare situatia actuala din instantele judecatoresti, pe care Consiliul Superior al Magistraturii ori nu a cunoscut-o, ori a ignorat-o.

Astfel, nu s-a luat in considerare ca rolul instantelor judecatoresti a crescut exponential in cei 6 ani de mandat, iar odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila judecatorul s-a transformat intr-un registrator, verificand tone de documente depuse de parti, taxe de timbru, proceduri de comunicare, verificare ce ii fragmenteaza si scurteaza in mod drastic timpul pe care il poate aloca pregatirii sedintei de judecata, studiului profesional individual si redactarii hotararilor judecatoresti, obligand judecatorii sa stea voluntar peste programul normal de lucru, fara a putea beneficia de plata orelor suplimentare, ori de timp liber corespunzator.

O premisa necesara pentru hotarari judecatoresti temeinice si legale, cu consecinta implicita a reducerii situatiilor de practica judiciara neunitara, este aceea a cresterii duratei de timp pe care o poate aloca judecatorul studiului dosarului inainte de sedinta de judecata, studiului profesional individual, care implica consultarea doctrinei si practicii judiciare, dar si cel in cadrul intalnirilor profesionale periodice, precum si a timpului necesar redactarii hotararilor judecatoresti in cauzele complexe.

Aceasta premisa s-ar putea realiza prin:

a) modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in sensul ca grefierii sa preia atributiile judecatorilor din etapa scrisa, premergatoare fixarii primului termen de judecata, cu exceptia verificarii regularitatii actului de sesizare si fixarea primului termen de judecata, care vor ramane atributul exclusiv al judecatorului;

b) modificarea Codului de procedura civila (CSM-ul urmand sa solicite Ministerului Justitiei sa elaboreze un proiect de lege de modificare), in sensul introducerii formularelor standardizate pentru hotararile judecatoresti pronuntate in materia: cererilor de valoare redusa, ordonanta de plata, evacuare (potrivit Titlului XI din Codul de procedura civila), incuviintare executare silita, hotararile date in baza recunoasterii pretentiilor (art. 436 Cod de procedura civila), respingerea cererilor ca tardive, anulate, inadmisibile, prescrise or alte asemenea, dupa modelul cererilor de emitere a somatiei europene de plata (Regulamentul CE nr. 1896/2006). Aceste formulare ar putea fi completate la rubricile privind: denumirea partilor, domiciliul sau sediul, data inregistrarii, data dosarului prin preluarea automata a datelor din sistemul informatic ECRIS (prin utilizarea unui program creat de informaticieni), iar motivarea in fapt si in drept sa fie redusa la bifarea unor casute din formularul standardizat;

c) suplimentarea numarului de grefieri cu studii superioare/absolventi de SNG, care sa redacteze (partial) hotararile judecatoresti, pana la motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia.

Este nejustificat, pe de o parte, ca judecatorul sa piarda o mare parte din timpul de lucru exercitand acte tipice de registratura, pentru care nu este necesara o specializare juridica superioara, iar, pe de alta parte, grefieri cu studii superioare juridice sa fie folositi pe post de dactilografi sau operatori de calculator, cum este situatia actuala din instantele judecatoresti, timpul alocat de grefieri introducerii diverselor date in sistemul Ecris fiind mult mai mare decat acela in care indeplinesc atributii specifice functiei de grefier.

In ce priveste indicatorii de performanta calculati de aplicatia statisEcris, acestia sunt doar indicatori cantitativi, masoara doar numarul de dosare solutionate, documente finale inchise, hotarari redactate per unitate de timp, una dintre anomalii fiind aceea ca rata de solutionare apare ca avand un grad de eficienta satisfacator desi numarul dosarelor solutionate intr-un interval de timp este mai mare decat stocul initial, ca si cand ar fi vreodata posibil ca dosarele sa fie solutionate instantaneu.

Prin introducerea acestei aplicatii, Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta actuala, a dovedit ca este interesat doar de cantitate, de raportari de tip stahanovist, desi instantele de judecata nu sunt linii de fabricatie automatizate, iar judecatorii nu sunt supraveghetorii unor benzi automate ce transporta dosare, intre momentul inregistrarii cererii si pana la comunicarea hotararii.

Interesant este ca, desi judecatorii sunt independenti, iar procurorii sunt supusi controlului ierarhic superior, aceasta aplicatie a fost introdusa doar la instantele judecatoresti, ca un 'important instrument managerial la dispozitia conducatorilor de instante', asa cum se arata in Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1134 din 21.10.2014.

Consiliul Superior al Magistraturii, in cei 6 ani de mandat, a pierdut contactul cu realitatea, ignorand ca fiecare dosar poarta in el o problema, o suferinta, o durere, un destin, care nu poate fi rezolvat de un judecator, care primeste spre solutionare alte sute sau mii de dosare, cat ai bate din palme.

Justitia contra-cronometru este o monstruozitate, Constitutia Romaniei si Conventia europeana a drepturilor omului prevede ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, iar rezonabil nu inseamna rapid, termenul rezonabil raportandu-se, asa cum rezulta si din jurisprudenta CEDO, la trei factori pricipali: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului si comportamentul autoritatii.

2. O Justitie discreta, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt respectate

In ultimii ani ai mandatului actualului CSM, Justitia a devenit exhibitionista, pe ecranul televizoarelor defiland, zi de zi, persoane incatusate, persoane cercetate penal (ori chiar martori, cu singura 'vina' ca au fost chemati la un anumit Parchet) au fost supuse judecatii anticipate a publicului, mai inainte chiar de a ajunge in fata unui judecator.

Judecatorii alesi in Consiliul Superior al Magistraturii au permis ca un procuror sef al unei directii specializate a Parchetului sa critice hotarari judecatoresti definitive, sa-si expuna parerea asupra unor cauze aflate pe rolul instantelor, sa faca presiuni publice directe asupra judecatorilor ori presiuni indirecte, prin sesizarea Inspectiei judiciare, pentru ca si alti judecatori sa ia aminte la ce li se poate intampla.

Toate aceste manifestari au condus la perceptia eronata atat in societatea romaneasca, dar si in randul oficialitatilor straine, ca procurorii sunt mai presus decat judecatorii, ca Justitia ar fi infaptuita de procurori si nu de instantele de judecata.

Consider ca este absolut necesar si urgent ca justitia televizata si publicitatea aroganta sa inceteze, intrucat acest lucru afecteaza in mod grav dreptul persoanelor la un proces echitabil, iar orice presiune directa si indirecta asupra judecatorilor, venita chiar din interiorul sistemului, trebuie prompt sanctionata.

3. Eliminarea inechitatilor in ce priveste salarizarea

Actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a intreprins absolut nici un demers pentru eliminarea inechitatilor salariale din sistem, atat cele dintre judecatorii cu acelasi grad profesional, aflati in aceeasi transa de vechime in munca si in magistratura, care nu primesc aceleasi indemnizatii, cat si cele dintre judecatori si procurori.

Este absolut inacceptabil ca judecatori cu acelasi grad profesional, avand aceeasi vechime in munca si in magistratura sa primeasca venituri salariale diferite, ori ca judecatorii, care infaptuiesc Justitia prin intermediul instantelor judecatoresti, sa aiba o salarizare inferioara procurorilor ale caror acte sunt verificate de judecatori.

Pentru eliminarea acestor inechitati este necesar sa se solicite Ministerului Justitiei sa propuna Guvernului Romaniei elaborarea unui proiect de lege sau a unei ordonante de urgenta.

Consider, de asemenea, ca este absolut nedrept dar si nelegal, ca judecatorii si grefierii sa lucreze peste timpul normal de lucru, fara a li se plati orele suplimentare, pentru ca timp liber corespunzator nu se poate acorda in nici o instanta, datorita subdimensionari schemelor de personal si specificul activitatii.

Totodata, este regretabil ca pentru personalul din instante nu exista un sistem de acordare a biletelor de tratament si odihna in statiuni balneoclimaterice, la preturi accesibile. Contractarea unor asemenea bilete centralizat, ar putea reduce costurile si personalul ar putea sa-si refaca fortele si sanatatea afectata de conditiile suprasolicitante de lucru.

4. Actualizarea schemelor de personal ale instantelor

In mod nejustificat, ca si cand ar fi fost total rupt de realitate, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a avut nici o preocupare pentru adaptarea schemelor de personal la modificarile activitatii instantelor de judecata, modificari determinate de intrarea in vigoare a noilor coduri de procedura, precum si de implementarea dosarului electronic.

Astfel, procedura prealabila fixarii primului termen de judecata, comunicarea hotararilor civile definitive si scanarea tuturor documentelor depuse de parti au bulversat in mod real activitatea administrativa a instantelor de judecata, judecatorii si grefierii transformandu-se in registratori si operatori de calculator, timpul de lucru a fost fragmentat in mod dramatic, zilnic judecatorii si grefierii avand dosare de verificat.

Numarul insuficient de judecatori si grefieri, ce determina ca intr-o sedinta de judecata sa fie programate zeci de dosare, face imposibila citarea partilor la o anume ora, imprejurare care nemultumeste atat partile din dosare, dar si avocatii, si va face imposibila aplicarea dispozitiilor din Noul Cod de procedura civila privind cercetarea procesului in camera de consiliu, prorogata deocamdata pana la 1 ianuarie 2017.

5. Trecerea bugetului instantelor in administrarea inaltei Curti de Casatie si Justitie

Acesta a fost principalul obiectiv al Proiectului meu de candidatura pentru alegerile CSM din 2010, obiectiv care este la fel de actual si astazi.

Din pacate, in cei 6 ani de mandat, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a reusit sa inlature anomalia din sistemul institutiilor judiciare din Romania, aceea ca bugetul procurorilor, care se afla sub autoritatea Ministrului Justitiei, sa aiba ca ordonator principal de credite procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ, iar bugetul judecatorilor, care sunt independenti, sa aiba ca ordonator de credite pe Ministrul Justitiei.

Atenti mai degraba la discursurile oamenilor politici si mai putin la necesitatile sistemului, ba chiar manifestand opozitie la desemnarea unui judecator pentru functia de Ministru al Justitiei, membrii actualului Consiliu Superior al Magistraturii au ratat sansa de a intreprinde un act concret in asigurarea independentei Justitiei, pentru ca o dispozitie legala care ar fi trebuit sa se aplice de mai mult 8 ani, aceea din art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, sa poata fi totusi aplicata ('incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie' - forma initiala din Legea modificata prin Legea 247/2005).

6. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa aiba relatii institutionale adecvate cu Parlamentul si Guvernul Romaniei, ca o exprimare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in Stat

Din pacate, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a promovat relatii institutionale adecvate cu celelalte doua puteri, rodul acestei inadecvari fiind: mentinerea inechitatilor salariale in interiorul sistemului, desi acestea au fost reparate pentru alte categorii de bugetari, inghetarea salariilor din sistem la nivelul celor din 2009, adica de dinaintea actualului Consiliu, desi importante categorii de bugetari au obtinut cresteri salariale, prestarea de ore suplimentare neplatite, atat de judecatori, cat si de grefieri, scheme de personal nemodificate de dinainte de 2010, desi pentru o anumita structura de parchet s-au facut majorari semnificative, cu toate ca raspunderea finala apartine judecatorului.

Rolul Consiliului Superior al Magistraturii nu este acela de a reactiona la orice declaratie politica a vreunui ministru sau parlamentar, ori de a se opune vehement unor propuneri legislative, intrucat dreptul la libera exprimare este recunoscut oricarui cetatean al Romaniei, iar atributia de legiferare este atributul exclusiv al Parlamentului Romaniei, singurul in masura sa aprecieze asupra oportunitatii unui proiect de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit sa se preocupe in principal de situatia instantelor judecatoresti si a parchetelor, sa analizeze care este cauza pentru care in principal judecatorii sunt sanctionati disciplinar pentru intarzieri repetate in efectuarea lucrarilor, nu si procurorii, daca nu cumva este vorba de cauze obiective, mai degraba, decat de ordin personal si sa sanctioneze presiunile facute asupra judecatorilor din chiar interiorul sistemului.

III. Consideratii finale

Dincolo de aceste obiective si altele care ar putea fi incluse pe agenda viitorului Consiliu Superior al Magistraturii, pe care sper sa le pot comunica, dar si afla in cadrul intalnirilor cu colegii judecatori de la tribunale, va ramane in sarcina fiecaruia dintre judecatorii instantelor sa aleaga omul potrivit pentru a indeplini cu rigoare si buna credinta atributiile prevazute de lege”.

sursa foto: axinte10.wordpress.com