BUNURILE PROPRIETATE PUBLICA – Motivarea CCR privind obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale

CCR a dat publicitatii motivarea Deciziei 581 din 20 septembrie 2018 privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorul sesizarii formuleaza, deopotriva, critici de neconstitutionalitate extrinseca si critici de neconstitutionalitate intrinseca. Astfel, sub aspect extrinsec, sustine, in esenta, ca legea criticata a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art.61 alin. (2) coroborate cu cele ale art.75 din Constitutie. In dezvoltarea acestei afirmatii, arata ca, in sedinta din data de 11 decembrie 2017, Camera Deputatilor, ca prima Camera sesizata, a adoptat legea dedusa controlului de constitutionalitate in forma propusa de initiatori. In sedinta din data de 20 iunie 2018, Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat legea criticata intr-o forma substantial diferita, ca urmare a aprobarii raportului comisiilor sesizate in fond, prin care au fost admise 6 amendamente. Astfel, au fost introduse in forma adoptata de Senat noi dispozitii referitoare la realizarea inventarului bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale, dar si aspecte legate de concesiunea terenurilor din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale. Au fost insa eliminate prevederile care vizau procedurile si circuitul documentelor necesare in procesul de adoptare a hotararilor consiliului local.

In argumentarea incalcarii principiului bicameralismului, autorul sesizarii invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, considerand relevante, in acest sens, Decizia nr.710 din 6 mai 2009, Decizia nr.413 din 14 aprilie 2010 si Decizia nr.1.533 din 28 noiembrie 2011, prin care Curtea a stabilit doua criterii esentiale (cumulative) pentru a se determina cazurile in care se incalca principiul bicameralismului: pe de o parte, existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere.
CCR a decis ca legea supusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului consacrat de art.61 alin.(2) din Constitutie, ceea ce ii confera caracter neconstitutional in ansamblul sau.

Extras din decizia CCR:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției