Avocatul Poporului, raport special privind conditiile de detentie din penitenciare si centre de retinere si arestare preventiva (documentul)

Institutia Avocatul Poporului, condusa de Victor Ciorbea (foto), a dat publicitatii „Raportul special privind conditiile de detentie din penitenciare si centre de retinere si arestare preventiva, factori determinanti in respectarea demnitatii umane si a drepturilor persoanelor private de libertate”, finalizat la inceputul lunii decembrie 2015.

Potrivit Avocatului Poporului, motivul principal pentru care institutia a dispus efectuarea unor anchete in locurile de detentie din Romania si intocmirea Raportului special il constitutie frecventa condamnarii statului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, atat pentru situatia necorespunzatoare a conditiilor din penitenciare si aresturi preventive, cat si pentru tratamentul inadecvat aplicat persoanelor private de libertate.

>>Raportul

„Scopul raportului special este acela de a contribui la respectarea demnitatii umane si a drepturilor persoanelor private de libertate, prin identificarea deficientelor existente in sistemul penitenciar si in centrele de retinere si arestare preventiva cu ocazia anchetelor efectuate de reprezentantii institutiei Avocatul Poporului, prin valorificarea informatiilor obtinute cu ocazia anchetelor si prin propunerea unor masuri de natura a contribui la respectarea dispozitiilor constitutionale, reglementarilor internationale si legale aplicabile in materie, in special sub aspectul asigurarii unor conditii decente de detentie”, se arata in Raport.

Concluziile Raportului:

„Din capitolele anterioare ale prezentului Raport special au rezultat lacune privind legislatia secundara, precum si o serie de deficiente in organizarea si functionarea sistemului penitenciar si al centrelor de retinere si arestare preventiva. In acest context, retinem urmatoarele concluzii succinte decurgand din situatia existenta la data efectuarii anchetelor, din informatiile comunicate de autoritatile publice sesizate, precum si din cele destinate publicitatii pe paginile oficiale ale acestora:

a) referitor la cadrul legislativ intern, s-a constatat lipsa unor reglementari secundare importante prevazute expres de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cum ar fi: hotarari de Guvern si ordine ale Ministrului Justitiei si ale Ministrului Afacerilor Interne privind organizarea si functionarea sistemului penitenciar si a sistemului centrelor de arest preventiv.

b) in ceea ce priveste gradul de ocupare, s-au constatat urmatoarele: existenta unui grad ridicat sau foarte ridicat de ocupare in unele unitati de detentie (spre exemplu, Penitenciarele Iasi, Focsani si Margineni), care nu asigurau suprafata minima prevazuta de normele legale interne si internationale. In plus, raportarea capacitatii legale de cazare a unor penitenciare la numarul de persoane private de libertate nu reflecta realitatea existenta in camerele de detentie.

In acelasi timp, s-a mai retinut ca unele sectii ale penitenciarelor se confruntau cu problema supraaglomerarii din cauza detinutilor aflati in tranzit sau arestati preventiv.

Subliniem ca, promovarea unor propuneri legislative privind reducerea numarului detinutilor ar fi de natura sa contribuie la evitarea unor conditii necorespunzatoare de detentie, la diminuarea simtitoare a sumelor care trebuie alocate de la buget sau din fonduri europene in acest scop, precum si a unor condamnari ale Statului Roman de catre CEDO, inclusiv pronuntarea unei hotarari pilot.

c) privitor la conditiile de cazare in penitenciare s-au constatat urmatoarele: existenta unor conditii de cazare necorespunzatoare cauzate de vechimea imobilelor; existenta infiltratiilor, umezelii, mucegaiului in peretii camerelor; aerisirea deficitara; cazarmamentul cu un grad ridicat de uzura; instalatii sanitare deteriorate; cantitatea insuficienta si calitatea necorespunzatoare a produselor de igiena personala distribuite persoanelor private de libertate; numarul redus al dusurilor si grupurilor sanitare raportat la numarul de persoane cazate in camere, si in unele situatii, lipsa intimitatii pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; existenta insectelor si daunatorilor; reducerea in unele unitati penitenciare, a programului de furnizare a energiei electrice si a apei, motivata de restrictii bugetare; dimensiunile, amenajarile, si uneori, amplasamentul necorespunzator al curtilor de plimbare; spalarea si uscarea efectelor personale in camere; lipsa mobilierului pentru pastrarea bunurilor si obiectelor personale.

Sub aspectul vechimii imobilelor in care isi desfasoara activitatea unele penitenciare, retinem: Penitenciarul Aiud-1892; Centrul de detentie Tichilesti, cu un corp de cladire (E1) dat in folosinta in anul 1958; Penitenciarul Margineni-corp de cladire din 1952; Penitenciarul Poarta Alba-1949; Penitenciarul Satu Mare-1896; Spital Penitenciar Jilava, corpurile B si C de cladire din 1952 si 1956; Spital Penitenciar Targu Ocna-pavilion A-1851 si Pavilion C-1937; Penitenciarul Targu Mures-1890.

In centrele de retinere si arestare preventiva s-a observat: amplasarea necorespunzatoare a camerelor de detinere la nivelul demisolului cladirilor inspectoratelor judetene de politie astfel incat ventilatia si aerisirea acestora era deficitara, iar iluminatul natural si artificial insuficient; lipsa grupurilor sanitare in unele camere; insuficienta grupurilor sanitare; instalatii sanitare care prezentau un grad ridicat de uzura si amenajarea defectuoasa a toaletelor; folosirea WC-ului tip turcesc ca suport pentru spalarea corporala; gradul avansat de uzura al cazarmamentului; distribuirea neuniforma a materialelor igienico-sanitare; deficitul spatiilor pentru depozitarea bunurilor personale; existenta unor spatii/curti de plimbare subdimensionate, necesitatea igienizarii unor spatii de detentie (dezinfectie, dezinsectie si deratizare). De retinut ca s-au inregistrat nemultumiri ale persoanelor private de libertate cu privire la lipsa confidentialitatii discutiilor din timpul vizitelor.

d) referitor la calitatea apei si a hranei, s-au constatat urmatoarele: nemultumirea persoanelor private de libertate sub aspectul varietatii hranei si in unele cazuri a cantitatii acesteia. Pentru asigurarea diversitatii hranei, unele penitenciare au recurs la incheierea unor contracte de sponsorizare.

Conditiile de servire a mesei s-au dovedit a fi in multe penitenciare necorespunzatoare, hrana fiind servita in camere, pe genunchi, pe marginea patului, la care se adauga imposibilitatea servirii in acelasi interval de timp a tuturor detinutilor.

Cat priveste dotarea blocurilor alimentare, mentionam situatia Penitenciarului Margineni, in care s-a constatat existenta unei aparaturi uzate, ruginite, deteriorate, motivata de lipsa investitiilor din ultimii ani, precum si a Penitenciarului Bacau, unde aerisirea blocului alimentar era deficitara.

Referitor la calitatea apei, retinem situatia Penitenciarelor Galati si Braila, in care desi buletinele de analiza a apei potabile au stabilit ca aceasta se incadra in parametrii normali stabiliti de lege, detinutii au reclamat calitatea acesteia, iar in Penitenciarul Margineni neasigurarea distributiei apei in regim permanent.

In centrele de retinere si arestare preventiva s-a constatat lipsa salilor de mese, precum si a dotarilor corespunzatoare in unele camere pentru asigurarea servirii mesei. De asemenea, s-a retinut situatia Centrului de Retinere si Arestare Preventiva Suceava, care nu asigura hrana calda persoanelor private de libertate in zilele de sambata si duminica.

Mai mult, apreciem ca improprii mijloacele de transport al hranei de la unele penitenciare la centre in bidoane de aluminiu, autospeciale izoterme, autoutilitare.

e) referitor la asistenta medicala: cea mai mare problema cu care se confrunta in aceasta privinta unitatile penitenciare o reprezinta deficitul de personal medical, cu atat mai mult cu cat adresabilitatea detinutilor este foarte mare. Sub acest aspect, mentionam situatia din: Penitenciarul Braila, in care condamnatii erau transportati o data la doua saptamani la Penitenciarul Galati numai pentru efectuarea de extractii dentare; Penitenciarul Focsani, in care medicul stomatolog isi desfasura activitatea in baza unui contract de prestari servicii pentru 2 zile/saptamana cu program de 5 ore/zi; Penitenciarul Margineni, in care medicul stomatolog acorda consultatii de doua ori pe luna, iar serviciul medical era asigurat de un singur medic, desi in statul de functionare erau prevazute 7 posturi de medic. In plus, se inregistreaza o fluctuatie mare a cadrelor medicale, neinteresate de prestarea activitatii medicale in unitatile penitenciare.

In egala masura s-au constat deficiente in asigurarea medicatiei administrate, datorata dificultatilor intampinate in achizitia de medicamente, ca urmare a bugetului alocat.

O alta situatie care se impune a fi reglementata o constituie cea a detinerii persoanelor cu probleme psihice impreuna cu alte categorii de condamnati, in conditiile in care trebuie avuta in vedere vulnerabilitatea acestora. De mentionat ca in Penitenciarul Giurgiu se aflau incarcerati 140 de detinuti, diagnosticati cu probleme psihice, fara ca unitatea sa dispuna de un medic psihiatru.

Apreciem ca o atentie deosebita trebuie acordata pregatirii personalului pentru monitorizarea detinutilor aflati sub tratament de substitutie cu metadona, avand in vedere ca, spre exemplu, in Penitenciarul Giurgiu nu exista personal pregatit pentru intretinerea starii de sanatate a fostilor consumatori de droguri.

Alte probleme constatate au vizat inadvertente in inregistrarea refuzurilor de hrana, dificultati in obtinerea certificatului de incadrare in grad de handicap, colaborarea anevoioasa a unitatilor penitenciare cu unele spitale civile.

De asemenea, consideram ca o preocupare speciala se impune a fi acordata detinutilor seropozitivi, neinscrisi in Programul National HIV/SIDA, tratati doar pentru afectiuni asociate. In plus, mentionam ca aceasta categorie de persoane necesita o supraveghere atenta dupa liberarea din penitenciare, pentru a-si continua tratamentul.

In centrele de retinere si arestare preventiva, ca si in unitatile penitenciare s-a constatat deficitul de personal medical, in special medici, fapt pentru care examenul medical la depunere nu era realizat in toate cazurile; mai mult asistenta medicala este asigurata de personal medical din cadrul centrelor medicale judetene ale Ministerului Afacerilor Interne, neexistand un Corp medical propriu.

Totodata, au fost invocate dificultati in asigurarea tratamentului medical ca urmare a introducerii cardurilor de sanatate.

f) privitor la preturile produselor comercializate de operatorii economici din incinta penitenciarelor si preturile convorbirilor telefonice: preturile produselor practicate de anumiti agenti economici la unele produse erau mult mai mari decat cele din magazinele din zona unitatilor penitenciare (spre exemplu, in Penitenciarele Colibasi, Giurgiu, preturile erau cu 50% mai mari).

Comisiile constituite la nivelul penitenciarelor pentru verificarea preturilor solicitau reducerea acestora, insa in unele cazuri s-a constatat lipsa unui efect pe termen lung a acestor masuri.

De asemenea, mentionam absenta unor controale ale punctelor comerciale din incinta unitatilor penitenciare din partea reprezentantilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau ai unei alte autoritati (ex: Directia de Sanatate Publica).

In unele penitenciare s-a constat expirarea termenului de valabilitate la unele produse, lipsa pretului sau a denumirii produsului, lipsa unei autorizatii sanitare pentru unele puncte comerciale, depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare (ex: Penitenciarul Focsani).

In incinta centrelor de retinere si arestare preventiva nu existau puncte comerciale, cumparaturile putand fi efectuate in baza cererilor formulate de catre persoanele custodiate, achizitionarea realizandu-se din reteaua comerciala a oraselor. Frecventa cumparaturilor varia, acestea putandu-se efectua in unele centre o data pe saptamana, iar in altele bisaptamanal sau la nevoie.

In privinta convorbirilor telefonice din unitatile penitenciare, s-a constatat o diferenta a tarifelor de telefonie practicate de firmele SC BVfon si SC Paytel SRL. Ca urmare a diferentelor de tarifare, unele penitenciare au solicitat operatorilor reducerea acestora.

Durata convorbirilor telefonice in unitatile penitenciare si la centrele de retinere si arestare preventiva varia, in functie de Regulamentul de ordine interioara. Retinem situatia din Centrul de Retinere si Arestare Preventiva Botosani, in care exercitarea dreptului la convorbiri telefonice se realiza de la un telefon amplasat pe un hol in imediata vecinatate a camerei sefului de schimb. De asemenea, mentionam situatia Centrului de Retinere si Arestare Preventiva Dambovita, unde exercitarea dreptului la corespondenta nu se realiza personal, corespondenta fiind predata unui lucrator din cadrul centrului pentru depunerea in cutia postala aflata in afara unitatii de detinere.

g) referitor la evenimente in care au fost implicate persoanele private de libertate in perioada 2014-2015 (decese, agresiuni fizice, proteste cu refuz de hrana, eventuale relatii sexuale intre persoane private de libertate sau intre persoane private de libertate si personalul locurilor de detentie): o incidenta ridicata a formei de protest prin refuz de hrana (Penitenciarul Galati – 176 de cazuri; Penitenciarul Iasi – 125 de cazuri; Centrul de Retinere si Arestare Preventiva Bacau – 10 cazuri; Centrul de Retinere si Arestare Preventiva Galati – 9 cazuri. Pana la data de 25 august 2015, au fost inregistrate 1103 cazuri de refuzuri de hrana, din care 387 pentru motive judiciare si 716 pentru motive legate de penitenciar, iar cele mai multe au fost inregistrate la: Penitenciarul Poarta Alba - 317, Penitenciarul Galati - 131, Penitenciarul Rahova - 98 si Penitenciarul Iasi - 76.

Daca in unitatile penitenciare, motivele cel mai des invocate in cazul refuzului de hrana au vizat aspecte a caror solutionare intra in aria de competenta a conducerii penitenciarelor, respectiv transferuri, conditii de cazare, regimul de detentie, in centrele de retinere si arestare preventiva cauza cea mai frecventa a acestei forme de protest a constat in nemultumirea fata de situatia juridica.

Cat priveste cauzele deceselor, se remarca faptul ca pe langa suicid, in penitenciare predomina decesele cauzate de afectiuni medicale cronice; in aceeasi perioada de referinta in centrele de retinere si arestare preventiva s-a inregistrat un singur deces (Centrul de Retinere si Arestare Preventiva Galati).

Referitor la agresiunile la care sunt supuse persoanele private de libertate, s-au constatat cazuri de agresiuni la care acestia au fost supusi de catre personalul penitenciar sau de alte persoane private de libertate (spre exemplu, 18 cazuri la Penitenciarul Spital Jilava; 52 de cazuri in Centrul pentru Minori si Tineri Bacau). In acelasi timp, se remarca recurgerea la autoagresiune ca forma de protest, retinand in acest sens situatia Penitenciarului Galati, in care s-au inregistrat 141 autoagresiuni si ingerari de medicamente sau alte substante si situatia Centrului de Retinere si Arestare Preventiva Suceava cu 4 cazuri de autoagresiune.

De asemenea, se retin cazurile persoanelor private de libertate implicate in agresiuni sexuale (spre exemplu, in Penitenciarul Targu Mures si Centrul Educativ Targu Ocna).

Fata de cele expuse, apreciem ca se impun o serie de masuri de ordin legislativ, judiciar-administrativ si financiar cu impact asupra persoanelor private de libertate, precum si asupra sistemului penitenciar si al centrelor de retinere si arestare preventiva, masuri pe care le enuntam ca propuneri dintre care speram ca autoritatile competente sa aleaga cat mai multe si pe cele mai bune (alaturi de altele care pot fi avute in vedere), in scopul asigurarii conditiilor de detentie ca factori determinanti in respectarea demnitatii umane".