Avocatii Eugen Iordachescu si Florin Roman, comentariu pe marginea Deciziei ICCJ nr. 4/2016: „Va simplifica dosarele avand ca obiect fraudele cu fonduri europene si va usura situatia persoanelor acuzate. Credem ca aceasta decizie este utila si de bun simt in spatiul juridic romanesc”

Avocatii Eugen Iordachescu (foto 1), Senior Partner in cadrul SCA Iordachescu & Asociatii, si Florin Roman (foto 2), Associate SCA Iordachescu & Asociatii, au comentat, pentru Lumeajuridica.ro, decizia nr. 4/04.04.2016 prin care Completul ICCJ competent sa judece recursul in interesul legii in materie penala a admis recursul in interesul legii promovat de procurorul general al PICCJ pentru interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 18/1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Comentariul avocatilor Eugen Iordachescu si Florin Roman:

„Decizia 4/4.04.2016 a ICCJ este urmarea unui Recurs in interesul legii de data recenta promovat de PICCJ care semnala lipsa unei interpretari si aplicari unitare a dispozitiilor art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 si art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal in vigoare, in ipoteza unui prejudiciu produs in aceeasi cauza atat bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori in numele ei, cat si bugetului de stat.

Astfel, in aceasta ipoteza, unele instante au apreciat ca infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei trebuie retinuta singura, in timp ce alte instante au retinut-o in concurs ideal cu infractiunea de inselaciune in cazul in care legea veche era apreciata mai favorabila, respectiv cu infractiunea de obtinere ilegala de fonduri in cazul in care legea noua era considerata mai favorabila sau fapta era savarsita sub imperiul ei.

De mentionat ca punctul de vedere a Ministerului Public a fost in sensul retinerii concursului de infractiuni.

Decizia ICCJ vine si clarifica lucrurile statuand ca Fapta de a folosi, in cadrul autoritatii contractante, printr-o actiune a autorului, documente ori declaratii inexacte, ce a avut ca rezultat obtinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si de fonduri din bugetul national intruneste elementele constitutive ale infractiunii unice prevazute de art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 indiferent daca legea penala mai favorabila este legea veche sau legea noua.

In sprijinul acestei solutii, s-a apreciat ca obiectul juridic special al infractiunii de obtinere pe nedrept de fonduri europene il constituie ocrotirea relatiilor sociale privitoare la corecta accesare a fondurilor comunitare, incheierea unor astfel de contracte de finantare presupunand si o contributie din partea beneficiarului, dar si din partea bugetului de stat, fara ca aceasta din urma contributie sa determine retinerea infractiunii de inselaciune, de vreme ce raporturile contractuale se deruleaza cu o singura autoritate, infiintata special pentru acordarea unor astfel de fonduri si pentru a proteja corectitudinea acordarii acestora. Astfel, s-a sustinut ca din modul de incriminare a infractiunii de obtinere pe nedrept de fonduri europene, se desprinde concluzia ca aceasta este o forma atipica a infractiunii de inselaciune, neputandu‐se sustine existenta a doua infractiuni in concurs, atata vreme cat suntem in prezenta unor raporturi contractuale derulate cu o singura autoritate contractanta, iar o eventuala distinctie intre patrimoniile lezate prin actiunea de inducere in eroare este cu totul artificiala.

Suntem perfect de acord cu solutia adoptata, apreciind-o ca fireasca, in conditiile in care ICCJ se exprimase deja in diverse spete in aceasta directie, validand argumentele unei parti importante a practicii si doctrinei. Urmeaza ca motivarea acestei solutii sa devina publica in perioada urmatoare.

Decizia va simplifica dosarele avand ca obiect fraudele cu fonduri europene si va usura situatia persoanelor acuzate, stiut fiind ca dispozitiile noului Cod penal impun obligativitatea sporului de pedeapsa in cazul savarsirii de infractiuni in concurs.

Credem ca aceasta decizie este utila si de bun simt in spatiul juridic romanesc”.

Comunicatul ICCJ privind Decizia nr. 4 pronuntata in dosarul nr. 2/2016:

„Admite recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 18/1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si art. 215 alin. (1), (2) si (3) din Codul penal de la 1969, respectiv art. 244 alin. (1) si (2) si art. 306 din Codul penal, stabileste ca:

Fapta de a folosi, in cadrul autoritatii contractante, printr-o actiune a autorului, documente ori declaratii inexacte, ce a avut ca rezultat obtinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si de fonduri din bugetul national intruneste elementele constitutive ale infractiunii unice prevazute de art. 18/1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, indiferent daca legea penala mai favorabila este legea veche sau legea noua.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

Pronuntata, in sedinta publica, azi 04.04.2016”.

Despre Iordachescu & Asociatii:

Societatea civila profesionala de avocati Iordachescu & Asociatii a luat fiinta in anul 2008, fiind fondata de avocatul Eugen Constantin Iordachescu, din Baroul Cluj. De la data infiintarii si pana in prezent, Societatea a reusit sa formeze o echipa moderna, creativa si profesionista care imbina in mod echilibrat experienta si profesionalismul partenerilor cu dinamismul, daruirea si entuziasmul tinerilor avocati. In prezent, echipa Iordachescu & Asociatii este formata din 33 de avocati, dintre care 6 avocati asociati si 27 de avocati colaboratori, care isi desfasoara activitatea atat la sediul principal al Societatii din Cluj-Napoca, cat si la sediul secundar din Bucuresti.

Printre clientii Societatii se numara corporatii multinationale si subsidiarele acestora din Romania, banci, institutii financiare nebancare, universitati de prestigiu, autoritati publice centrale si locale, unitati administrativ teritoriale (judete, municipii, orase), institutii publice, societati din diverse domenii (energie, IT, productie, distributie, servicii, comert, real estate, media etc.), persoane fizice autorizate, asociatii, persoane fizice etc.