Asociatia Judecatorilor:”Aberatii mentionate intr-un act oficial”

Data: 08 January 2020, 13:26 | autor: L.J. | 0 comentarii | 307 afisari

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului, condusa de judecatoarea Florica Roman (foto), de la Curtea de Apel Oradea, acuza ca observatiile scrise transmise de Comisia Europeana catre CJUE avand ca obiect cererile de pronuntare a unor hotarari preliminare ce vizeaza, in esenta, compatibilitatea Tratatului UE cu dispozitiile interne ce reglementeaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), se bazeaza, in mare parte, pe informatii si concluzii eronate si partinitoare.


Potrivit AJADO, sustinerile Comisiei Europene in fata CJUE cu privire la SIIJ sfideaza faptele, argumentele, logica si legea, fiind atat de absurde si lipsite de profesionalism incat ar trebui sa conduca la concedierea birocratilor responsabili pentru astfel de aberatii mentionate intr-un act oficial european.

Iata punctul de vedere al AJADO:

“Observatiile scrise transmise de Comisia Europeana catre CJUE, in cauzele conexate C-83/19, C-127/19 si C-195/19 Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” si altii, avand ca obiect cererile de pronuntare a unor hotarari preliminare ce vizeaza, in esenta, compatibilitatea Tratatului UE cu dispozitiile interne ce reglementeaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), se bazeaza, in mare parte, pe informatii si concluzii vadit eronate si partinitoare.

Observatiile scrise ale Comisiei Europene au fost facute publice de site-ul www.stiripesurse.ro pe data de 28 decembrie 2019 si pot fi accesate la adresa: https://media.stiripesurse.ro/other/201912/media-157755205104873500.pdf.

Sustinerile Comisiei Europene in fata CJUE cu privire la SIIJ sfideaza faptele, argumentele, logica si legea, fiind atat de absurde si lipsite de profesionalism incat ar trebui sa conduca la concedierea birocratilor responsabili pentru astfel de aberatii mentionate intr-un act oficial european.

Prezentam in continuare 4 astfel de erori grosolane, ce puteau fi evitate cu usurinta de Comisia Europeana daca s-ar fi raportat cu buna credinta si numai la informatiile publice.

-'Desi a fost creata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a dobandit o larga autonomie ca urmare a adoptarii OUG nr. 7/2019, care a eliminat subordonarea ierarhica a procurorul-sef al Sectiei fata de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

Afirmatia contravine prevederilor legale in vigoare, care sunt expuse chiar in cuprinsul observatiilor scrise, in prima parte a acestora.

Astfel, art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 prevede in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 304/2004, care se refera la 'Organizarea Ministerului Public' si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. Toate aceste structuri de parchet sunt egal subordonate ierarhic Procurorului general, fara a exista nici o exceptie cu privire la SIIJ.

De asemenea, art. 72 care prevede ca “Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat si nici abrogat.

Ca atare, subordonarea ierarhica a procurorului-sef al Sectiei fata de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este evidenta si rezulta incontestabil din lecturarea textelor legale, unele mentionate chiar in cuprinsul observatiilor formulate de Comisie.

-'Sectia este prima structura de parchet specializat in urmarirea penala a unei categorii profesionale (magistratii), reprezentand o exceptie de la practica actuala, in sistemul judiciar roman, de a organiza structuri specializate de parchet in functie de tipul de infractiuni investigate (ratione materiae)'.

Sustinerea Comisiei Europene este complet eronata.

Curtea Constitutionala a clarificat acest aspect in Decizia 33/2018, unde a subliniat ca “stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal”.

Curtea face trimitere atat la normele de competenta ce vizeaza militarii, cat si la alte norme ce instituie competenta dupa persoana, inclusiv in cazul magistratilor.

Curtea Constitutionala face, de asemenea, trimitere la o decizie pronuntata inca din 2009, in care statua ca 'stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane – militari in activitate, in sensul ca in cauzele privind infractiunile de coruptie savarsite de acestia, urmarirea penala se efectueaza de procurori militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care il au persoanele cercetate, nu este contrara principiului egalitatii'.

In concluzie, SIIJ nu este prima structura de parchet specializata pe urmarirea penala a unor categorii de persoane, fapt constatat ca atare si de CCR.

-'Se creeaza astfel un efect inhibator asupra judecatorilor si a activitatii acestora, precum si o suspiciune generala privind posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica, asupra continutului deciziilor judiciare, ceea ce poate afecta in mod semnificativ independenta justitiei, in special aparenta de independenta a organelor judiciare din Romania'.

Afirmatia este nu doar eronata, ci si cinica, ignorand ostentativ realitatea ce a condus la crearea acestei sectii.

SIIJ a fost infiintata ca raspuns la anchetele penale abuzive ale DNA, ce au constituit reale si grave presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, descrierea ampla a acestora regasindu-se in raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in data de 15.10.2019.

Ca raspuns la aceste presiuni, devenise imperativa asigurarea unor garantii suplimentare de independenta a magistratilor impotriva anchetelor penale arbitrare, lucru facut prin modul de reglementare al SIIJ.

Astfel, prin modul de selectie a procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ, care se face doar de CSM, prin faptul ca sectia trebuie sa prezinte anual rapoarte Plenului CSM, prin mandatul limitat al procurorilor, pe de o parte se asigura un grad inalt de profesionalism, iar pe de alta parte orice influenta politica in functionarea SIIJ este exclusa, independenta magistratilor fiind suplimentar garantata.

Contrar sustinerii Comisiei Europene din paragraful precitat, efect inhibator asupra judecatorilor si procurorilor a avut in trecut modul in care DNA a instrumentat mii de dosare contra magistratilor, efect ce se impunea categoric a fi inlaturat si a fost, prin crearea noii sectii.

In mod ironic, insa, Comisia care a laudat indelung activitatea DNA, ignorand toate esecurile si abuzurile acesteia, chiar si cand acestea au devenit publice, dovedite si incontestabile, critica noua sectie tocmai pentru ceea ce trebuia sa impute de multi ani DNA.

Mai mult, 'posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica' este o sustinere aberanta cata vreme SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nici o entitate politica nu are competente in numirea procurorilor ce o compun. Procurorii care activeaza in cadrul SIIJ sunt numiti de Plenul CSM, in urma unui concurs organizat exclusiv de CSM, iar conditiile pentru a putea putea participa la concurs garanteaza profesionalismul participantilor.

Ipocrizia Comisiei Europene este dovedita si de faptul ca aceasta nu a comentat in rapoartele MCV anterioare existenta unui serviciu de anchetare a magistratilor in DNA, serviciu in care procurorii erau numiti netransparent de procurorul sef al DNA, care era numit politic.

-'Referitor la o eventuala justificare a infiintarii Sectiei prin necesitatea de a proteja magistratii impotriva posibilelor abuzurilor decurgand din plangeri penale arbitrare, trebuie subliniat – pe langa absenta oricaror studii sau evaluari specifice in acest sens – si ca proiectul de lege privind infiintarea Sectiei a primit aviz negativ din partea CSM, care este garantul independentei justitiei in Romania in virtutea dispozitiilor articolului 133(1) din Constitutia Romaniei'.

Si aceasta sustinere a Comisiei Europene este complet eronata.

In primul rand, un astfel de studiu, privind anchetarea arbitrara a judecatorilor si procurorilor, exista.

Astfel, in mai 2018 Consiliul Superior al Magistraturii a dispus efectuarea unui control la DNA privind modul de instrumentare a dosarelor cu magistrati, control finalizat prin Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind 'respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea'.

Raportul Inspectiei Judiciare a fost adoptat de Plenul CSM la data de 15.10.2019, iar in cuprinsul lui sunt relevate abuzurile savarsite de DNA impotriva judecatorilor si procurorilor prin initierea unui numar nejustificat de doare penale impotriva acestora, tergiversarea solutionarii acestor dosare, numarul mandatelor de supraveghere tehnica solicitate contra acestora, necomunicarea oficiala catre judecatori si procurori a unor solutii de clasare, etc.

Chiar si fara acest raport al Inspectiei Judiciare, presa din Romania a prezentat suficiente exemple ce dovedeau modul abuziv in care DNA a anchetat magistratii, chiar in dosare ce vizau exclusiv solutiile pronuntate de judecatori sau masuri adoptate de procurori in exercitarea functiei.

In al doilea rand, sustinerea potrivit careia proiectul de lege privind infiintarea Sectiei a primit aviz negativ din partea CSM este complet falsa.

Avizul negativ al CSM viza proiectul de lege promovat de fostul ministru Tudorel Toader, ce privea infiintarea unei Directii de anchetare a “infractiunilor savarsite de magistrati” al carei sef urma sa fie numit in urma unor intelegeri politice, ca si in cazul celorlalti procurori de rang inalt.

Contrar sustinerilor Comisiei, SIIJ a fost infiintata prin initiativa parlamentara, oferind ample garantii de independenta procurorilor ce functioneaza in cadrul ei, ceea ce nu era cazul in proiectul avizat negativ de CSM.

De altfel, aceasta chestiune este detaliata si explicata chiar de catre CSM, in punctul de vedere al acestei institutii cu privire la erorile din raportul GRECO, publicat pe site-ul CSM
http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/01_11_2019__96482_ro.pdf (a se vedea pag. 13, ultimele par.)

Aceste 4 exemple de erori nu sunt nici pe departe limitiative, ci doar demonstrative pentru subiectivismul, superficialitatea si caracterul profund viciat, nefondat si eronat al concluziilor prezentate de Comisia Europeana in fata CJUE”.


Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.