ARESTARE JUDECATOR CURTEA DE APEL IASI – CAB, incheierea din 29.11.2010: „Pe langa faptul ca infractiunile de luare de mita si trafic de influenta sunt sanctionate sever de legiuitor, Curtea apreciaza ca lasarea in libertate a inculpatei prezinta pericol concret pentru ordinea publica... La momentul repartizarii informatice aleatorii, se impunea cerere de abtinere... Desi in cauza s-a utilizat procedura flagrantului, a prezentat aspectele intr-o versiune proprie”

Prin incheierea din 29.11.2010 pronuntata in dosarul nr. 11607/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala a admis referatul Directiei Nationale Anticoruptie cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpata Georgeta Buliga, judecator in cadrul Curtii de Apel Iasi, sub aspectul savarsirii infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta.

Obiectul dosarului: propunere de arestare preventiva a inculpatului (art. 149/1 Cpp).

Faptele retinute: luarea de mita - art. 254 alin. (1) CP 1969, raportat la art. 6 si 7 din Legea nr. 78/2000; traficul de influenta - art. 257 CP 1969, raportat la art.6 si 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

Solutia: "Admite propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie. Dispune arestarea preventiva a inculpatei Buliga Georgeta pe o perioada de 29 zile, de la 29 noiembrie 2010 la 27 decembrie 2010, inclusiv. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Cu recurs".

Nota: Solutie mentinuta prin decizia nr. 4346/02.12.2010 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, in dosarul nr. 11607/2/2010: "Respinge ca nefondat recursul. Obliga inculpata recurenta la 125 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care onorariul avocatului din oficiu de 25 lei se va avansa din fondul MJ. Definitiva".

>>Incheierea din 29.11.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala, in dosarul nr. 11607/2/2010 (3152/2010)

Extras din incheiere:

"Din probele administrate in cauza si avand in vedere obiectul cererii Parchetului, Curtea constata si retine urmatoarele:

Modalitatea de savarsire a infractiunilor rezulta din caracterul conspirativ al intalnirilor celor doi - felul de exprimare al inculpatei, care ii recomanda invinuitului sa vina 'tot asa, pe intuneric!' si care ii marturiseste acestuia ca toata vara 'a tatait' si s-a gandit 'bai, bine ca ti-a dat prin minte sa nu treci, sa nu dai telefon... Niciodata!', deoarece era verificata de catre Consiliul Superior al Magistraturii, in dosarul 10350/245/2007, multumirea verbalizata de catre aceasta prin expresia 'e bun oricum', referindu-se la faptul ca la 'saracele, nu le mai trebuie acu', vorbind despre celelalte doua judecatoare, si maniera repetata de primire a sumelor de bani sunt aspecte care imprima faptelor comise un caracter grav intrucat actiunile infractionale derulate sunt de natura sa creeze imaginea unei justitii in care siguranta obtinerii unui beneficiu se fundamenteaza pe posibilitatea de cumparare a obiectivitatii si a influentei de care un magistrat se poale bucura fata de alti magistrati.

Inculpata a transformat o presupusa relatie de rudenie intr-o 'afacere personala', urmarind, pe langa obtinerea beneficiilor in nume propriu, si obtinerea unor importante sume de bani in numele altor persoane.

Astfel, inculpata Buliga Georgeta s-a folosit de functia pe care a avut-o, pretinzand si primind suma de 8.000 euro de la invinuit in exercitarea atributiunilor sale de serviciu, lezand astfel prestigiul, autoritatea si credibilitatea de care trebuie sa se bucure magistratii, fiind totodata prejudiciate si interesele legitime ale persoanelor.

Pe langa faptul ca infractiunile de luare de mita si trafic de influenta sunt sanctionate sever de catre legiuitor, Curtea apreciaza ca lasarea in libertate a inculpatei Buliga Georgeta prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

La aprecierea in concret a gradului de pericol social pe care il prezinta pentru ordinea publica faptele si persoana inculpatei Buliga Georgeta, Curtea are in vedere natura infractiunilor savarsite de aceasta, respectiv infractiuni de pericol, luarea de mita si traficul de influenta constituind grave si periculoase fapte de coruptie, deoarece prin savarsirea acestora se aduce atingere relatiilor sociale care impun comportarea cinstita, corecta, a oricarui magistrat in raporturile de serviciu ale acestora cu justitiabilii.

Inculpata din prezentul proces indeplineste functia de judecator in cadrul Curtii de Apel Iasi si, in aceasta calitate, si ca urmare a responsabilitatilor si obligatiilor de serviciu pe care le avea, presupunand ca invinuitul ar fi fost ruda cu aceasta (desi inca nedovedit), la momentul repartizarii informatice aleatorii a respectivului dosar, se impunea ca aceasta sa formuleze o cerere de abtinere.

Se poate deci concluziona, in raport de actele si lucrarile dosarului, ca in solutionarea pricinii respective, inculpata nu a procedat cu obiectivitate, iar motivatia oferita de aceasta pentru conduita si modul de operare nu pot fi retinute si acceptate de catre Curte.

In cauza exista probe si indicii din care rezulta ca intre inculpata si invinuitul Popescu Liviu a fost o intelegere (fapt demonstrat de inregistrarile autorizate aflate la dosar), pentru obtinerea de catre acesta din urma a unor solutii favorabile.

Intre inculpata Buliga Georgeta si invinuitul Popescu Liviu s-a creat o legatura pe care - fiecare dintre ei intelegea sa o foloseasca in interes personal si sa obtina avantaje: primul prin primirea unor sume de bani, pentru a face sau a nu face un act ce intra in atributiile sale de serviciu, iar cel de-al doilea pentru obtinerea unor avantaje (tot materiale), prin faptul de a beneficia de un drept ce nu ii revenea.

Din actele existente la dosarul cauzei, se deduce - in mod clar - ca cei doi s-au sprijinit pentru obtinerea rezultatului dorit.

Actele efectuate de inculpata Buliga Georgeta, prezenta invinuitului la domiciliul inculpatei, discutiile purtate intre cei doi, dar si cele purtate de fosta sotie a invinuitului (denuntatoarea din speta) cu Mugoci Ionut Lucian (prieten apropiat cu invinuitul), imprejurarile pe care acest martor le cunostea si pe care le-a facut cunoscute si denuntatoarei, modul in care au fost indeplinite anumite acte procedurale, adresele respective, pasivitatea inculpatei si inactivitatea acestea in ceea ce priveste neefectuarea unei cereri de abtinere din partea sa (care ar fi putut - chiar - sa fie respinsa), toate acestea dovedesc imprejurarea ca inculpata Buliga Georgeta – care de altfel, astfel cum rezulta din convorbirile interceptate autorizat avea indicii ca ar exista anumite cercetari cu privire la activitatea desfasurata ('Asa a venit Bucurestiul, de-a… a intors dosarul ala pe dos si pe fata si ne-a cercetat si vezi tu ca… Mi-e sila, pur si simplu! Si colegelor mele la fel! Stii ceva? Mi-e groaza! Peste tot, si la D.N.A. a reclamat!'.

Relevant - in cauza - este nu doar faptul ca inculpata a acceptat sa se intalneasca cu Popescu Liviu chiar la domiciliul sau, ci mai mult, din convorbirile telefonice si inregistrarile audio video, putand conchide ca ea insasi l-a chemat pe invinuit in acel loc, iar invinuitul stia de ce anume era chemat, care era scopul.

Ca magistrat – judecator, inculpata a actionat in cunostinta de cauza si a incercat sa-si ia masurile necesare de prevedere si de protectie si, de aceea, vorbea codificat cu Popescu Liviu, care – de astfel – a si inmanat suma de bani pretinsa, suma ce a fost gasita la domiciliul inculpatei cu ocazia perchezitiei domiciliare, insa nerecunoscuta ca atare.

Avand in vedere ca in cauza exista presupunerea rezonabila ca inculpata ar fi comis infractiunile de luare de mita, prev. de art. 254 al. 1 Cod penal, raportat la art. 6 si 7 din Legea nr. 78/2000, si trafic de influenta, prev. de art. 257 Cod penal, raportat la art. 6 si 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, si ca infractiunile pentru care este cercetata sunt deosebit de grave, ca aceasta prezinta un pericol social ridicat, iar lasarea in libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, Parchetul a solicitat luarea masurii arestarii preventive a acesteia.

Curtea constata si retine ca, in cauza, sunt intrunite conditiile cerute de dispozitiile art. 148 lit. f) Cod procedura penala, si anume, inculpata este cercetata pentru o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Impotriva inculpatei se desfasoara o ancheta penala, pentru o fapta deosebit de grava, pentru care pedeapsa prevazuta de lege este de la 3 la 14 ani.

Gravitatea faptei pentru care este cercetata inculpata rezulta si din calitatea pe care aceasta o avea – magistrat judecator - precum si de locul de munca al acesteia – Curtea de Apel Iasi.

In aceasta calitate, inculpata avea obligatia sa respecte si sa indeplineasca atributiile de serviciu cu mare rigurozitate si fara a intreprinde actiuni care sa puna la indoiala sau sa creeze cea mai mica suspiciune cu privire la corectitudinea, impartialitatea si legalitatea actelor sale. Exista posibilitatea ca inculpata sa fi actionat, in cadrul solutionarii unei cauze - cu a carei judecare era investita, in mod nelegal si neregulamentar, existand suspiciunea ca acesta ar fi pretins de la Popescu Liviu suma de 4000 euro, pentru a pronunta o solutie favorabila acestuia din urma, dar, mai mult, lasand sa se inteleaga – intr-un anumit context - ca ar fi implicate si alte doua colege ale sale.

Suma de bani pe care inculpata a primit-o de la Popescu Liviu a fost gasita la domiciliul inculpatei, cu ocazia efectuarii perchezitiei, situatie dovedita cu plansele foto si suportul optic de tip ce contine imagini ale activitatii de consemnare a seriilor bancnotelor ce au compus suma de 4.000 euro.

Desi masura arestarii preventive a unei persoane este o masura exceptionala, aceasta fiind necesara a fi luata doar in situatii limita, Curtea apreciaza ca - stadiul actual al anchetei, precum si probele ce urmeaza a se administra si avand in vedere ca inculpata a avut o atitudine oscilanta, desi in cauza s-a utilizat procedura flagrantului, acesta a prezentat aspectele intamplate intr-o versiune proprie, dar care nu este sustinuta de probele existente la dosar - se impune arestarea preventiva a acesteia.

Nerespectarea ordinii de drept, posibilitatea influentarii unor proceduri judiciare, mai mult, a unor acte dintr-un proces penal, prezinta fara indoiala un pericol direct si concret pentru ordinea publica.

Faptul ca inculpata si-a folosit calitatea de magistrat, in cadrul solutionarii unei pricini, pentru a-i da un anumit curs in ceea ce priveste aspecte si persoane de la care urma sa primeasca anumite avantaje materiale (bani), ca nu a respins aceste propuneri, ca nu le-a refuzat, iar prin conduita si atitudinea sa a lasat sa se inteleaga ca este de acord cu aceste sume, faptul ca si-a folosit functia pentru a crea o stare de temere asupra unor alte persoane – parti in acelasi proces, si ca poate da un anumit curs judecarii unei cauze, ca are legaturi si conexiuni cu alti functionari din cadrul aceleiasi institutii a statului (care este de prestigiu), a indus acelor persoane convingerea ca solutionarea cauzei respective poate fi controlata intru totul de catre inculpata.

Se mai poate desprinde concluzia ca inculpata a folosit institutia statului in interes personal, folosindu-se - in fapt - de solutionarea unui dosar, precum si de prerogativele functiei pentru obtinerea unor interese personale.

Prin toate acestea, lasarea in libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret si direct pentru odinea publica.

In plus, Curtea mai arata ca durata masurii arestarii preventive a unui inculpat trebuie sa fie una rezonabila si ca organele de ancheta trebuie sa dovedeasca eficienta si rapiditate in solutionarea cauzelor de coruptie, pentru ca timpul scurs intre faptele incriminate si definitivarea procesului penal, prin pronuntarea unei hotarari definitive, sa fie cat se poate de redus".