APADOR-CH: desecretizarea protocolului SRI-ICCJ

APADOR-CH cere desecretizarea protocolului incheiat intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, subliniind ca un judecator nu trebuie sa fie nici colaborator, nici cooperant, nici partener al parchetului sau al SRI.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii, miercuri 4 aprilie 2018, APADOR-CH considera ca desecretizarea protocolului PICCJ-SRI este de salutat, insa nu e de ajuns. In opinia APADOR-CH, PICCJ si SRI ar trebui sa precizeze daca respectivul protocol din 2009 a suferit modificari sau completari prin acte aditionale, iar in caz afirmativ acestea trebuie la randul lor declasificate. De asemenea, APADOR-CH solicita desecretizarea mai multor hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Comunicatul APADOR-CH:

“Opinia APADOR-CH cu privire la Protocoalele de cooperare intre Serviciul Roman de Informatii si institutiile din sistemul judiciar

APADOR-CH considera benefica insa insuficienta recenta desecretizare a protocolului de cooperare incheiat, in anul 2009, intre Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

In Romania persista inca o tendinta a autoritatilor publice de a tine secrete documente care, de la bun inceput, ar trebui sa aiba caracter public. In aceasta categorie de documente secretizate in mod excesiv se includ si protocoalele de colaborare, cooperare etc. dintre diversele institutii si autoritati publice. Procedurile de interactiune dintre aceste entitati ar trebui sa fie pe deplin transparente, publice, nu doar pentru ca aceasta este o cerinta rezonabila intr-o societate democratica, ci si pentru ca transparenta are un rol deloc de neglijat pentru prevenirea si remedierea posibilelor incalcari de lege sau de principii democratice care ar putea exista in reglementarile ascunse examenului critic al opiniei publice.

Legislatia in domeniul sigurantei nationale exceleaza in conservarea secretomaniei. Astfel:

-Legea privind organizarea si functionarea SRI este ingrijorator de anacronica, iar prevederea din aceasta lege potrivit careia orice informatie privind activitatea SRI este secret de stat este un paravan care permite abuzuri. APADOR-CH precizeaza ca a solicitat in mod repetat aducerea la zi (in secolul 21) a legislatiei privind securitatea nationala;

-Legea privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) permite, prin laxitatea sa, adoptarea de catre CSAT de hotarari cu caracter obligatoriu pentru intreaga societate, dar care au caracter secret, astfel ca nu pot fi cunoscute de societate. Din acest motiv, este necesara modificarea legii CSAT, pentru transformarea in exceptie a cazurilor in care hotararile CSAT sunt secrete (acum, regula este ca aceste hotarari sunt secrete, nu publice).

Cu privire la continutul protocolului din 2009, recent desecretizat, dintre SRI si PICCJ, APADOR-CH considera ca:

Protocolul contine prevederi privind constituirea de echipe comune procurori-lucratori SRI (art. 3 lit. g din protocol) si de planuri comune pentru constatarea, printre altele, de infractiuni 'grave' (art. 17 al. 2 din protocol) ori de planuri comune de actiune in 'cauze complexe', planuri intocmite pe baza analizei situatiei operative, deci in raport de speta concreta (art. 22, art, 25 din protocol). Aceste prevederi justifica presupunerea rezonabila ca lucratorii SRI au avut acces la continutul unor doare penale, cel putin al dosarelor pentru care au fost instituite respectivele echipe comune si au fost intocmite planuri comune de actiune.

In acest context, APADOR-CH reaminteste faptul ca in perioada incheierii protocolului (anul 2009), cand era in vigoare vechiul Cod de procedura penala, implicarea SRI intr-un dosar penal nu putea depasi punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica, atat pentru infractiunile contra securitatii nationale si de terorism, cat si pentru orice alte infractiuni (de 'drept comun') de o anumita gravitate, pentru care Codul de procedura penala prevedea posibilitatea emiterii unor mandate de supraveghere. O implicare in dosarele penale a SRI care excedea executarea mandatelor de supraveghere excedea si prevederile vechiului Cod de procedura penala. In masura in care protocolul din 2009 a prevazut implicarea SRI peste aceste limite (executarea mandatelor de supraveghere), se poate concluziona ca a depasit prevederile Codului de procedura penala in vigoare la acea data. Constituirea echipelor comune procurori-lucratori SRI si a planurilor comune de actiune parchet-SRI ridica probleme sub aspectul depasirii limitelor Codului de procedura penala.

In prezent (mai precis, incepand cu luna martie 2016), potrivit art. 57 al. 2 teza finala, art. 100 al. 1 si art. 285 din noul Cod de procedura penala, implicarea SRI in cazul unui dosar penal nu poate fi mai mare decat punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica numai pentru infractiunile contra securitatii nationale prevazute limitativ in titlul X din Codul penal si pentru infractiunile de terorism. Deci, nu mai este posibila implicarea SRI, sub nicio forma pentru infractiunile 'grave', de drept comun (inclusiv infractiunile de coruptie sau cele de abuz in serviciu, cu toate derivatele sale), deoarece mandatul de supraveghere tehnica in aceste cazuri se executa de parchet, nu de SRI. O implicare a SRI care excede aceste limite va excede si actualul Codul de procedura penala.

APADOR-CH precizeaza ca daca fostele sau actualele prevederi legale pareau sau par prea restrictive pentru entitatile implicate in combaterea fenomenului infractional (de exemplu, lupta impotriva coruptiei) solutia democratica nu este incheierea de protocoale secrete prin care sa se adauge la Codul de procedura penala sau la alte legi, ci initierea, in mod transparent, a unor modificari legislative, care sa fie supuse dezbaterii publice si, apoi, aprobarii parlamentului.

Avand in vedere cele de mai sus:

1.APADOR-CH solicita public Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si SRI sa precizeze daca protocolul din 2009 a suferit modificari si/sau completari prin acte aditionale (posibilitate prevazuta in art. 62 din protocol), iar, in caz afirmativ, sa indice care au fost aceste modificari/completari, prin ce acte aditionale au fost facute si sa desecretizeze respectivele acte aditionale.

2.De asemenea, APADOR-CH solicita public clarificarea regimului juridic actual al protocolului, recent desecretizat, dintre PICCJ si SRI. O solutie ar putea fi denuntarea expresa, in scris, a acestui protocol de catre ambele parti care l-au incheiat. Daca este nevoie de o reglementare a interactiunii parchet-SRI in cazul punerii in aplicare de catre SRI a mandatelor de supraveghere tehnica pentru infractiunile contra securitatii nationale prevazute limitativ in titlul X din Codul penal si pentru infractiunile de terorism, noul act trebuie sa aiba caracter public, nu secret, si sa nu adauge la Codul de procedura penala. Simpla desecretizare a protocolului din 2009, fara denuntarea sa, nu rezolva problema.

3.APADOR-CH considera ca necesara desecretizarea a, cel putin, urmatoarelor hotarari CSAT invocate in preambulul protocolului care a fost recent desecretizat, deoarece respectivul protocol s-a bazat si pe aceste hotarari CSAT (daca nu era asa, ele nu ar fi fost invocate in preambul). Este vorba despre:

–Hotararea C.S.A.T. nr.1712005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor

–Hotararea C.S.A.T. nr. 0068/2002 prin care Serviciul Roman de informatii a fost desemnat ca autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor si al relatiilor cu operatorii de telecomunicatii

–Hotararea C.S.A.T. nr. 0023412004 privind cooperarea intre Serviciul Roman de informatii si Ministerul Public pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul sigurantei nationale

–Hotararea C.S.A.T. nr. 0237 I 2004 pentru aprobarea Protocolului general de cooperare privind activitatea de informatii pentru securitatea nationala (nota bene – iata ca si CSAT aproba protocoale, desigur, secrete).

4.Avand in vedere informatiile existente in spatiul public privind existenta unui protocol secret incheiat intre SRI si Inalta Curte de Casatie si Justitie, APADOR-CH solicita desecretizarea de urgenta si a acestui protocol, precum si a oricarui alt protocol in care este parte o instanta de judecata. Existenta oricarei umbre de indoiala cu privire la independenta si impartialitatea instantelor de judecata este un element de o gravitate deosebita intr-o societate democratica. In cazul unui proces penal, eventualele abuzuri ale parchetului, ale 'acuzarii', pot fi cenzurate si remediate de instanta de judecata. Dar, daca si sistemul instantelor de judecata a fost 'virusat' prin diverse protocoale secrete incheiate cu serviciile de informatii sau cu alte entitati, atunci problema chiar va atinge punctul maxim de gravitate. Judecatorul nu trebuie sa fie nici colaborator, nici cooperant si, cu atat mai putin, un partener al parchetului sau al SRI ori al unei alte entitati. Tot asa cum, de exemplu, un arbitru al unui meci (de data aceasta desfasurat intre acuzare si aparare) nu trebuie sa fie nici colaborator, nici cooperant si nici partener al uneia dintre echipele pe care le arbitreaza.

APADOR-CH precizeaza ca exista in lume sisteme judiciare in care functioneaza entitati care grosso modo, imbina activitatea de culegere de informatii cu cea de ancheta penala, de exemplu FBI in SUA. Diferenta fata de protocolul clasificat, recent desecretizat, dintre PICCJ si SRI este ca FBI, ca mixtura de culegere de informatii si ancheta penala, a fost infiintat si functioneaza in mod transparent, printr-o lege care nu a fost si nu este niciodata secreta, pe cand, la noi, parchetul si SRI au vrut sa functioneze ca un FBI sui generis, adica nu pe baza unei legi, a unui act cu caracter public adoptat de parlament, ci pe baza unor acte ascunse (secrete), inferioare legii.

APADOR-CH considera ca, daca se doreste infiintarea unei structuri in genul FBI, sistemul nostru democratic presupune, in locul unor decizii si protocoale secrete, infralegale, existenta unei dezbateri publice pe aceasta tema, urmand ca ultimul cuvant sa-l aiba parlamentul, sigurul abilitat in mod constitutional sa adopte o lege pentru infiintarea unei structuri cu astfel de atributii.

Fiind vorba despre actiuni in desfasurare, asociatia precizeaza ca va interveni cu exprimarea pozitiilor publice pe masura ce evenimentele vor evolua”.