AMR solicita CSM revocarea in tot a hotararii privind reglementarea institutiei consilierului de etica (plangerea prealabila)

Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatorul Gabriela Baltag (foto), a formulat, vineri 17 iunie 2016, o plangere prealabila prin care solicita Consiliului Superior al Magistraturii revocarea in tot a Hotararii nr. 434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecatori, in baza careia s-a dispus reglementarea institutiei consilierului de etica si procedura de selectie a acestuia.

---

Motivele de nelegalitate invocate de AMR in plangerea prealabila:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) solicita revocarea in tot a Hotararii nr. 434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in baza careia s-a dispus reglementarea institutiei consilierului de etica si a procedurii de selectie a acestuia, avand ca justificare, printre altele, propunerile formulate in cadrul intalnirilor Grupului de lucru privind eficienta activitatii instantelor.

Justificarea acestei masuri apare ca fiind intemeiata pe o serie de analize realizate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii care ar fi relevat nevoia ca dreptul si, in acelasi timp, obligatia etica a judecatorilor sa se transpuna intr-un sistem integrat de formare profesionala, inclusiv in ceea ce priveste integritatea si etica profesionala a judecatorilor.

S-a mai sustinut faptul ca legislatia in vigoare nu reglementeaza mecanisme de evitare a incalcarii normelor de conduita de catre judecatori si procurori, motiv pentru care ar fi necesara infiintarea unor organisme care sa aiba un rol consultativ si de consiliere, care sa stea la dispozitia judecatorilor si procurorilor ori de cate ori nu sunt siguri daca o anumita manifestare/activitate este compatibila sau nu cu statutul lor.

De asemenea, solutia a mai fost argumentata si pe incheierea in anul 2014 a unui acord de cooperare intre Consiliul Superior al Magistraturii din Romania si Consiliul Judiciar din Olanda, avand ca scop cunoasterea bunelor practici in ceea ce priveste integritatea sistemelor judiciare si ale magistratilor din cele doua tari, precum si identificarea unor cai de intarire a integritatii, in special a celor de preventie a unor fenomene care pot conduce la acte ce stirbesc integritatea magistratilor, in conditiile in care actuala reglementare privind integritatea, etica si deontologia profesionala este orientata spre sanctiune.

O alta justificare, enuntata tot cu valoare generala, de principiu, fara un studiu concret, bine individualizat, vorbeste despre numarul mare de hotarari prin care s-a dispus condamnarea penala sau sanctionarea disciplinara a unor judecatori sau procurori, pentru savarsirea unor fapte ce au afectat demnitatea, onoarea si prestigiul justitiei, care poate reprezenta un element in masura sa conduca la concluzia ca, in prezent, in Romania nu exista un mecanism eficient de prevenire a unor astfel de situatii.

Totodata s-a invocat faptul ca, datorita nevoii instituirii unui mecanism de consiliere a magistratilor in probleme de integritate, Sectia pentru judecatori a apreciat ca fiind necesara adoptarea unei hotarari prin intermediul careia sa fie reglementate modalitatea de desemnare, criteriile de selectie, numirea, formarea profesionala si atributiile consilierilor de etica, revocarea, suspendarea si incetarea calitatii acestora.

Independenta si impartialitatea sistemului judiciar, autoritatea morala si integritatea judecatorilor reprezinta piloni importanti pentru mentinerea increderii publicului intr-o societate democratica. Mai mult decat atat, independenta justitiei este o conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si o garantie fundamentala a unui proces echitabil, este un principiu esential si dreptul cetatenilor oricarui stat.

Pornind de la aceste principii, pe langa reglementarile existente, transpuse deja in legislatia nationala, respectiv in legile speciale, destinate justitiei - Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 si Legea nr. 317/2004 – anterior, a fost instituit un instrument international, Principiile de la Bangalore, adoptat de Grupul Judiciar pentru Intarirea Integritatii Justitiei, asa cum a fost revizuit la Masa Rotunda a Presedintilor Curtilor Supreme tinuta la Palatul Pacii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, instrument care a stat la temelia Codului deontologic adoptat ulterior prin Hotararea nr. 328 din 24.08.2005 de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara retin ca este important ca judecatorii, fiecare individual, dar si toti, in colectiv, trebuie sa respecte si sa onoreze functia judiciara ca fiind un mandat public si sa se straduiasca in a spori si a mentine increderea publicului in sistemul judiciar. Astfel, valoarea 4, ocrotita de principiile enuntate mai inainte, aminteste ca eticheta, adica 'bunele maniere si respectarea lor in mod vizibil sunt esentiale in indeplinirea tuturor activitatilor desfasurate de catre judecator'.

Potrivit Recomandarii R(94) 12, Principiul I (2) (d)): 'Judecatorii trebuie sa beneficieze de libertate neingradita pentru a solutiona cauzele impartial, potrivit constiintei lor si modului in care interpreteaza faptele si in conformitate cu prevederile legale...'.

Art. 2 din Principiile de baza ale independentei sistemului judiciar redactate de Natiunile Unite in 1985 stipuleaza ca: 'sistemul juridic va decide in problemele care ii sunt inaintate impartial, pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara vreo restrictie, directa sau indirecta, din orice parte sau pentru orice motiv.'

Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (C.C.J.E.) a redactat Avizul nr. 3 (2003) privind principiile si regulile privind imperativele profesionale aplicabile si, in mod deosebit, a deontologiei, comportamentelor incompatibile si impartialitatii. Prin elaborarea acestui aviz, Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (C.C.J.E.) a cautat raspunsuri la trei intrebari, anume: 1. Ce standarde de conduita ar trebui sa se aplice judecatorilor?

2. Cum ar trebui formulate standardele de conduita?

3. Ce se intampla daca judecatorilor li se aplica raspunderea penala, civila si disciplinara?

Din cuprinsul intregului aviz, dupa o expunerea a situatiei existente, pe un segment important de state, in materie de reglementare a procedurilor disciplinare, nu a rezultat infiintarea institutiei consilierului de etica in niciunul dintre acestea. Singurele reglementari prevad numai modalitatile de identificare si aplicare a sanctiunilor disciplinare; in nici un caz nu exista o reglementare a consilierului de etica la nivel de instante in statele care au fost retinute in motivarea Avizului nr. 3 (2003) elaborat de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (C.C.J.E.).

Potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 republicata: 'Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu. '

De asemenea, art. 99 din Legea nr. 303/2004 cuprinde o reglementare generoasa in ceea ce priveste abaterile disciplinare ce pot fi savarsite de magistrati, in situatia de fata de catre judecatori, multe dintre faptele ce pot fi retinute in sarcina acestora, cu acest titlu, vizand aspecte de etica si deontologie, anume:

a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;

c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;

d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;

e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;

f) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

……………………………………………………………………

h) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;

i) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere in aceeasi cauza, care are ca efect tergiversarea judecatii;

…………………………………………………………………

k) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului;

l) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;

m) nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente;

n) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;

……………………………………………………………………

q) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor;

…………………………………………………………………

s) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat;

……………………………………………………………………

t) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta'.

Institutia consilierului de etica este una lipsita de legalitate. Pentru a fi legitima Hotararea nr. 434/17.05.2016 emisa de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii trebuia sa aiba la baza o dispozitie legala, sa implementeze o prevedere legala existenta deja. Institutia consilierului de etica nu este prevazuta in cuprinsul niciunui act normativ, in vigoare, care priveste sistemul judiciar romanesc. Nu este posibil ca Sectia pentru judecatori sa legifereze in materie de statut a judecatorilor si sa procedeze la infiintarea unor institutii in masura sa afecteze grav independenta dar mai ales impartialitatea acestora.

Graba implementarii acestei institutii, inexistenta in legile justitiei, este dovedita si de inscrierea in preambulul hotararii a necesitatii adoptarii deja a unei platforme de internet denumita 'integritale. ifep. ro' – unde se '…vor regasi informatii privind reteaua consilierilor de integritate, jurisprudenta relevanta, legislatia in materie, dezbaterile pe teme de integritate etc.' cu justificarea '…asigurarii accesului magistratilor la o baza de date care sa cuprinda practica institutiilor care au atributii in domeniu (practica in materia incompatibilitatilor, in materie disciplinara etc)…'.

Faptul ca sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au atributii referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor si ca, printre altele, potrivit art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004: 'indeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament', nu indreptateste Sectia pentru judecatori sa adopte reglementari care nu se gasesc deja legiferate in materie de statut a judecatorilor, astfel cum se intampla prin emiterea Hotararii nr. 434/17.05.2016 ce face obiectul prezentei plangeri prealabile.

Mai mult decat atat, trecand peste aspectul de legalitate suntem nevoiti sa precizam ca, in ce priveste numarul consilierilor de etica, Sectia pentru judecatori a apreciat, in mod discriminatoriu, fara nicio justificare, necesitatea ca la fiecare curte de apel sa functioneze 2 consilieri de etica, iar la fiecare tribunal un consilier de etica. Stabilirea unui anumit numar de consilieri de etica, diferentiat si doar numai pentru doua dintre categoriile de instante, creeaza o discriminare fara nicio justificare obiectiva, aruncand o indoiala nepermisa asupra judecatorilor care functioneaza la aceste instante si care, in acceptiunea Sectie pentru judecatori, sunt calificati ca avand 'probleme de etica' si, prin urmare, nevoie de serviciile unui consilier de etica. Astfel, au fost 'excluse' din raza de interes a consilierului de etica, judecatoriile si instanta suprema, iar judecatorii care fac parte din Consiliu Superior al Magistraturii nu au fost retinuti nicio clipa ca posibili subiecti de consiliere etica.

Procedura de selectie a consilierilor de etica este una mai mult decat ambigua, mai ales in situatia in care isi depun candidatura un numar insuficient de judecatori sau atunci cand nu exista niciun judecator care sa accepte sa faca acest lucru, intrucat hotararea adoptata nu explica cum poate fi obtinut (prin ce metode) acordul scris al judecatorului/judecatorilor 'nominalizat'/'nominalizati' de presedintele tribunalului sau, dupa caz, presedintele curtii de apel.

De asemenea, hotararea nu explica cum poate fi verificata corectitudinea 'procedurii de consultare a tuturor judecatorilor instantei' de catre presedintele acesteia, daca acest lucru se realizeaza in regim de confidentialitate, care este modalitatea/forma concreta de prezentare a 'consultarii' colegiului de conducere, in vederea adoptarii unei hotarari de desemnare a consilierului de etica, hotarare care ulterior trebuie inaintata/comunicata Institutului National al Magistraturii.

Nicio politica 'de preventie' in materie de integritate, etica si deontologie profesionala, asa cum mai este justificata hotararea adoptata de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, nu se poate realiza fara o baza legala, imaginata pe o procedura care nu are nicio legatura cu statutul, respectiv drepturile si obligatiile celor 'in favoarea' carora se recomanda ca este gandita, respectiv a judecatorilor de tribunale si curti de apel.

De asemenea, Hotararea nr. 434/17.05.2016 Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nu explica in ce consta 'neexercitarea sau exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice' calitatii de consilier de etica, situatie ce poate conduce la revocarea din aceasta functie, in conditiile in care nu exista nicio mentiune care sa lamureasca cum/in ce forma se va consemna/contabiliza activitatea 'consilierului de etica', aparent un 'sfatuitor confidential' care trebuie sa -si probeze, in final, modalitatea de realizare a activitatii sale.

Se ridica aceasta intrebare legitima cu atat mai mult ca, potrivit dispozitiilor art. 4 lit. a), b) si c) din hotarare, consilierul/consilierii de etica al/ai instantei va/vor fi implicat/implicati in organizarea de 'ateliere de lucru si mese rotunde', unde se vor pune 'in dezbaterea judecatorilor problemele etice constatate', vor colabora 'cu consilierii de etica de la alte instante pentru identificarea problemelor de etica si gasirea modalitatilor de rezolvare unitara a acestora' si vor 'participa la intalnirile periodice ale consilierilor de etica', cel putin o data pe trimestru, la nivelul curtilor de apel si, cel putin o data pe an, la nivel national.

Conditiile de desfasurare a activitatii consilierului de etica, astfel cum apar reglementate mai inainte, exclud categoric intentiile de confidentialitate, intrucat orice discutie a judecatorului, pe teme ce pot intra 'in sfera de interes a eticii', poate deveni un material de dezbatere in cadru atelierelor de lucru sau a meselor rotunde derulate la nivel regional sau national.

In realitate, un judecator care apeleaza la un astfel de consilier de etica va fi unul vulnerabil, intrucat nu exista nicio garantie de confidentialitate, iar 'specialistul in materie' nu are mentionata nicio responsabilitate pentru ipoteza in care sfatul acordat este unul neconform, in masura sa conduca la o incalcare a prevederilor codului deontologic, la o sanctiune disciplinara sau chiar si la o tragere la raspundere penala.

Mai mult decat atat nu este lamurita nici modalitatea de informare a consilierului de etica si nici baza legala pe care acest personaj se va sprijini atunci cand, in indeplinirea atributiilor sale, poate aborda orice judecator de la instantele vizate '…in diferite probleme de etica, din oficiu sau la cerere'.

Se creeaza un sistem oficial 'de informatori', la nivelul instantelor vizate, legalizat prin intermediul Hotararii nr. 434/17.05.2016 adoptata de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in masura sa recladeasca intentiile unui regim trecut, ale unui sistem care, la data elaborarii, s-a bazat, la randul lui, pe demersuri de informare, justificate pe intentii de buna – credinta. Acest sistem de informatori va fi intemeiat pe surse care vor putea fi utilizate oricand impotriva fiecarui judecator 'sfatuit' de un consilier de etica.

Institutia consilierului de etica este una lipsita de utilitate, in masura sa creeze brese in independenta si impartialitatea judecatorilor de tribunale si curti de apel, fiind infranta, in principal, dispozitia constitutionala care statueaza ca: '…Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii' (art. 124 din Constitutie).

Indiferent cata aparenta utilitate este invocata, prin functia 'de preventie' mentionata in preambulul acestei hotarari, pretextul nu poate fi acceptat, in conditiile in care finalitatea este una de netolerat, fundamentata pe practici incompatibile cu principiile statului de drept, prin intermediul carora se ajunge la o afectare grava a independentei judecatorilor si, implicit, a impartialitatii actului de justitie.

Posibilitatea implicarii unor persoane straine in activitatea unui judecator intra intr-o evidenta contradictie cu dispozitiile din legea fundamentala, dar si cu prevederile din legea speciala referitoare la obligatia de supunere a magistratilor 'numai legii'.

Pentru a populariza in randul judecatorilor existenta unor multiple reglementari a interdictiilor si incompatibilitatilor, avand un continut asemanator (desi exista obligatia de cunoastere a legii de catre fiecare cetatean, cu atat mai mult de catre un judecator), a unor proceduri diferite de sanctionare a incalcarii acestor obligatii, a lipsei de claritate si predictibilitate a unor norme legale in ceea ce priveste calificarea unei fapte ca fiind de natura a atrage raspunderea disciplinara sau afectarea bunei reputatii, precum si consecintele diferite ce decurg din aceste tipuri de raspundere, dar si diversitatea situatiilor practice ivite, care necesita o analiza a conduitei, precum si practica neunitara in ceea ce priveste solutiile Inspectiei Judiciare (solutiile de clasare), ale Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii dar si ale inaltei Curti de Casatie si Justitie pot fi imaginate ale parghii, alte mecanisme (culegeri de practica, ghiduri de etica si bune practici).

Aceste modalitati neintruzive in activitatea judecatorilor pot oferi o indrumare potrivita, in special cu privire la conflictele de interese (exemple, tipuri), incompatibilitati si diferite alte activitati accesorii care ii pot compromite impartialitatea (ex. conduita in viata privata, acceptarea de cadouri sau alte avantaje, situatii ce pot afecta oricand componentele unui act de justitie obiectiv).

Legalitatea si utilitatea institutiei consilierului de etica a fost amplu examinata la recenta intalnire a presedintilor de tribunale desfasurata in perioada 13-14 iunie la Craiova, acolo unde, in rezolutia ce urmeaza a fi redactata ca un rezultat al amplelor dezbateri derulate s-a consemnat decizia unanima a tuturor reprezentantilor tribunalelor din intreaga tara, instante direct vizate de institutia consilierului de etica, de revocare a hotararii care face obiectul acestei plangeri prealabile. Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia de a tine cont de vointa acelora pe care ii reprezinta, cu atat mai mult atunci cand vointa lor este clara, neindoielnica, fara niciun fel de obiectiuni.

Avand in vedere toate criticile expuse mai sus, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), in temeiul art. 7 alin. (1), (3) si (7) din Legea nr. 554/2004, solicita revocarea in tot a Hotararii nr. 434 din 17.05.2016 emisa de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

>>Plangerea prealabila