AMR critica proiectul salarizarii bugetarilor: "Familia ocupationala 'justitie' lipseste din nou cu desavarsire"

Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatorul Gabriela Baltag (foto), isi exprima nemultumirea fata de proiectul Guvernului privind salarizarea bugetarilor. Intr-un comunicat de presa dat publicitatii joi, 19 mai 2016, AMR constata ca „familia ocupationala 'justitie' lipseste, din nou, cu desavarsire din acest proiect”, astfel ca „judecatorii de la judecatorii, tribunale si curti de apel sunt tinuti de cativa ani intr-o permanenta 'asteptare' in ceea ce priveste remedierea disfunctiilor generate de pachetul de legi adoptat in materie de salarizare in timpul guvernarii Boc, respectiv Legea nr. 284/2010 si Legea nr. 285/2010”.

Comunicatul AMR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a luat cunostinta, in cursul zilei de 17 mai 2016, intr-o modalitate atipica, si anume din presa, de intentiile recente ale executivului, in materie de salarizare, imprejurare in care a constatat ca familia ocupationala 'justitie' lipseste, din nou, cu desavarsire din acest proiect.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine, in continuare, faptul ca actualele propuneri contrazic chiar obiectivele actului normativ ce se doreste a fi adoptat, nesocotind flagrant justificarea lui, adica 'efectuarea unor corectii in sistemul de salarizare din fondurile publice' si 'consolidarea colaborarii cu partenerii sociali, prin parteneriat si transparenta'.

O astfel de abordare a executivului are loc in conditiile in care disfunctiile existente si in sistemul de justitie, in ce priveste politica salariala, au fost permanent semnalate de Asociatie, prin intermediul numeroaselor memorii – expediate Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Ministerului Muncii Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerului Finantelor Publice si domnului Dacian Ciolos, actualul Prim-Ministru al Romaniei – demersuri care, insa, in mod cu totul regretabil, nu au avut nicio finalitate.

Mai mult decat atat, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) intelege sa precizeze ca ultimul sau demers, realizat in domeniul salarizarii si materializat prin petitia inregistrata, sub nr. 4440/RG/2016, la institutia care se recomanda a fi initiatoarea actualului proiect, Ministerul Muncii Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, a fost urmat de transmiterea, fara nicio rezolvare, a acestei petitii catre Ministerul Justitiei, cu mentiunea ca este '…institutie competenta in solutionarea aspectelor sesizate…', fiind lasate in nelucrare toate propunerile concrete si argumentate pe care expertiza profesionala ne-a determinat sa le formulam.

Intelegem sa invocam faptul ca institutia spre care au fost redirectionate cererile noastre, respectiv Ministerul Justitiei, nu are forta legislativa corespunzatoare, dar, mai ales, a dovedit constant, in ce ii priveste pe judecatori, o conduita obtuza si refractara la remedierea tuturor disfunctiilor ce i-au fost aduse la cunostinta, in mod permanent. In acest sens, interpretarea limitata sau, mai exact, refuzul aplicarii de catre Ministerul Justitiei a Legii nr. 71/2015, act normativ asumat, ca atare, de toti ceilalti ordonatori principali de credite din sistemul judiciar, reprezinta o cauza directa a marginalizarii si umilirii personalului de la judecatorii, tribunale si curti de apel.

Incercarea de declinare a obligatiilor si, astfel, de evitare a asumarii raspunderii de catre institutiile care, potrivit legii, au competenta de a se pronunta, nu reprezinta decat o dovada de nesocotire a atributiilor si de promovare, fara nicio rezerva, a lipsei de respect si de responsabilitate fata de sistemul bugetar, in materie de salarizare, pornind de la obiceiul 'spalarii pe maini, asemenea lui Pilat din Pont' sau, la fel de grav, prin invrajbirea categoriilor profesionale bugetare, dupa o politica veche, asumata in baza principiului 'dezbina si conduce'.

Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) nu-i ramane decat sa atraga atentia ca sistemul judiciar este 'capusat' de functii asimilate judecatorilor si procurorilor, ca statut, existente, in mod generos, in cadrul Ministerului Justitiei, Institutului National al Magistraturii, Scolii Nationale de Grefieri si Consiliului Superior al Magistraturii, functii care sunt salarizate la nivelul structurilor speciale de parchet sau prin raportare la cele mai inalte functii de conducere din instante si parchete, in conditiile in care activitatea beneficiarilor acestora nu inseamna infaptuirea actului de justitie.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) este nevoita sa faca mentiunea ca o pozitie corecta obliga societatea sa accepte un adevar pe care nimeni nu-l rosteste, si anume ca salariile celor din instantele de drept comun, respectiv judecatorii, tribunale si curti de apel sunt rezonabile statutului, dar, in niciun caz, nu pot fi asimilate unui singur salariu, respectiv celui al presedintelui instantei supreme care beneficiaza de o salarizare distincta, avand in vedere si calitatea sa de membru de drept in Consiliul Superior al Magistraturii.

Nicio autoritate cu putere de decizie, pe segmentul 'justitie', cu pretentii de garantie a independentei acesteia, nu a dorit sa faca mentiuni clare in sensul celor aratate, cultivand, dimpotriva, un sindrom de inhibare in randul practicienilor, motiv pentru care suntem nevoiti sa facem acest demers pentru clarificarea aspectelor pe care intelegem sa le criticam.

Judecatorii au un mandat public pe care-l indeplinesc cu devotament, cu respect, dar, mai ales, cu onoare si demnitate, situatiile de exceptie obligandu-ne sa excludem o generalizare 'in rau' a profesiei. Nimeni nu mai doreste sa examineze, astazi, din punct de vedere calitativ, activitatea judecatorilor supraincarcati, deliberat, cu un volum de activitate in crestere, ani la rand - nu doar cantitativa, dar si din perspectiva vaditei argumentari a complexitatii cauzelor, in contextul in care schemele de personal nu au fost adaptate (pentru anumite instante, tratate dupa standardul de 'cenusareasa', fiind ramase la nivelul anilor ’90), iar legislatia este incoerenta -, de catre un sistem care doreste sa ingenuncheze aceasta reduta a independentei de constiinta si vointa, lipsind actul de justitie de orice particularizare, tratandu-l prin raportare la un sir imposibil de date statistice.

Judecatorii de la judecatorii, tribunale si curti de apel sunt tinuti de cativa ani intr-o permanenta 'asteptare' in ceea ce priveste remedierea disfunctiilor generate de pachetul de legi adoptat in materie de salarizare in timpul guvernarii Boc, respectiv Legea nr. 284/2010 si Legea nr. 285/2010.

Suntem nevoiti sa ne ingrijoram la fiecare zvon public de modificare a statutului nostru, strecurat 'pe surse' sau, dimpotriva, rostit direct si amenintator, cu trimitere, de multe ori, la o posibila pierdere sau revizuire a drepturilor castigate, in conditiile in care, pana acum, cei insarcinati cu obligatia de consolidare a garantiilor de independenta si inamovibilitate au avut grija sa ignore, in deplina cunostinta de cauza, principiile fundamentale.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) face un apel public la corectitudine in evaluarea si examinarea politicii salariale, sustinand o aplicare concreta a principiului transparentei, fara nicio discriminare, dar, mai ales, solicita incetarea oricaror practicii preferentiale, promovate cu intentia de a invrajbi categoriile profesionale bugetare.

Justitia este nevoita sa reaminteasca faptul ca, in toti anii de improvizatii legislative esuate in materie de salarizare, a fost singura bariera, prin demersurile de solicitare si aducere a clarificarilor, cu efectul restabilirii ordinii si echitatii, in masura in care a fost posibil, garantand, astfel, cetatenilor care i s-au adresat o siguranta financiara, esentiala supravietuirii.

Apelul la edificarea unei societati romanesti bazata pe un exercitiu de solidaritate - potrivit unei observatii din actualul proiect normativ - nu poate fi durabil in conditiile conceperii acestui exercitiu prin ruinarea destinului cetatenilor ce muncesc onest si care formuleaza pretentii in privinta drepturilor ce li se cuvin, multi dintre ei fiind nevoiti sa isi valorifice aceste drepturile prin eforturi deosebite, in perioade de haos legislativ, pentru a caror existenta nu au purtat nicio vina. Dovedind respect pentru fiecare solicitam aceeasi masura, in acelasi spirit de echitate!”.