AMENDA CIVILA - “Instanta nu poate retine sustinerile paratului”

Prin Sentinta civila 5153/2018, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a admis cererea de chemare in judecata si a obligat paratul la plata unei amenzi civile.

Prin cererea inregistrata, reclamanta A a solicitat, in contradictoriu cu paratul B, ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna aplicarea amenzii de 200 lei/zi, pentru un numar de 99 de zile intarziere (de la data de 23.11.2017 pana la data de 01.03.2018), in valoarea totala de 19.800 lei, in sarcina entitatii parate, prin conducatorul acesteia, respectiv aplicarea amenzii, in continuare, pana la data indeplinirii obligatiei legale, pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de art. 15 din Legea nr. 176/2010, in sensul de a comunica, in termen de 30 de zile, datele, informatiile, inscrisurile si documentele solicitate, indiferent de suportul acestora, precum si date, informatii sau documente pe care le detine, care ar putea conduce la solutionarea lucrarii.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, prin adresa nr. C/2017, expediata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire la data de 23.10.2017, a solicitat lui B sa transmita informatii si documente, in copie certificata, cu privire la registrul declaratiilor de avere si de interese depuse in anul 2017, declaratiile de avere si de interese depuse in anul 2017, punctele de vedere, impreuna cu adresele de solicitare ale acestora, referitor la nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiilor de avere si de interese pe anul 2017 (daca este cazul), recomandare prevazuta de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 176/2010, adresa de inaintare prin care declaratiile de avere si de interese pe anul 2017 au fost transmise catre A, datele de identificare (CNP, domiciliu, tipul, seria si numarul, data eliberarii actului de identitate si organul emitent) sau copie acte de identitate ale persoanelor care aveau obligatia depunerii acestor declaratii si nu le-au depus sau le-au depus, dar nu in termen conform art. 4 din Legea nr. 176/2010, actul administrativ prin care a fost desemnata in cadrul institutiei persoana responsabila sa implementeze prevederile legale privind completarea si depunerea declaratiilor de avere si de interese conform art. 5 alin. 1-3 din Legea nr. 176/2010, precum si datele de identificare ale acesteia (CNP, domiciliu, tipul, seria si numarul, data eliberarii actului de identitate si organul emitent) sau copie act identitate.
Astfel, desi termenul de 30 de zile, calculat conform dispozitiilor art. 181 C.pr.civ., a expirat la data de 23.11.2017, parata nu a furnizat informatiile solicitate.
In drept, au fost invocate prevederile art. 15 si art. 27 alin. 1-2 din Legea nr. 176/2010. O.G. nr. 2/2001.
La data de 28.03.2018, prin serviciul registratura, reclamanta a depus precizarile solicitate de instanta, la care a atasat, in copie certificata pentru conformitate cu originalul inscrisuri.

La data de 25.04.2018, prin serviciul registratura, parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind neintemeiata, deoarece institutia sa nu are nicio culpa in privinta necomunicarii informatiilor solicitate, persoana exclusiv vinovata fiind managerul de la acel moment al institutiei, numita D, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea intampinarii, parata a aratat ca, la sfarsitul lunii septembrie 2017, A a fost sesizata de catre o persoana fizica (salariat al spitalului) de faptul ca pe site-ul lui B nu exista afisate declaratiile de avere si de interese ale niciunei persoane din conducerea spitalului, in cuprinsul sesizarii fiind indicat in mod expres ca persoana responsabila de incalcarea legii este managerul spitalului conform art. 2 din OMS nr. 1374/2016.
Ulterior, in data de xx.xx.2017, A a solicitat spitalului sa transmita o serie de documente prin adresa nr. xx/2017, acte care nu au fost transmise. Parata a mentionat ca, la data respectiva, managerul spitalului era numita D, persoana care a ocupat functia de manager din data de 01.04.2017 si pana in data de 09.02.2018, ulterior fiind numit manager numitul F.
Astfel, prin notificarea nr. XX/20.02.2018, noul manager al spitalului a solicitat fostului manager ca, in termen de 24 de ore sa se prezinte la sediul spitalului pentru a preda cheile de la Biroul Managerului, impreuna cu toate documentele apartinand institutiei pe care le detine. Ulterior, la data de 02.03.2018, a fost constituita o comisie care a intrat in biroul fostului manager, ocazie cu care a fost descoperita adresa trimisa de A si inregistrata sub nr. XX/23.10.2017, astfel cum rezulta din cuprinsul procesului-verbal de inventariere nr. XX/12.03.2018 (pozitia 29).
Parata a mentionat ca solicitarea A a fost adresata spitalului ca persoana juridica si nu conducatorului spitalului, acesta avand obligatia, conform art. 2 din OMS nr. 1374/2016, sa comunice catre A informatiile solicitate. Prin urmare, amenda trebuie aplicata numitei D, si nu spitalului. Astfel, inspectorul de integritate care a fost desemnat sa se ocupe de problema sesizata trebuia sa solicite conducatorului institutiei sa-i comunice actele si informatiile pe care le dorea, si nu institutiei in sine, cu atat mai mult cu cat, pe de o parte, in sesizarea depusa apare in mod expres cine este persoana care raspunde de comunicarea informatiilor, conform art. 2 din OMS nr. 1374/2016, iar, pe de alta parte, art. 15 din Legea nr. 176/2000 prevede solicitarea acestor informatii de la conducatorii autoritatilor.

Minuta Judecatoriei Sectorului 1:

“Admite cererea de chemare in judecata.
Obliga paratul la plata unei amenzi civile in cuantum de 200 lei/zi de intarziere, calculate de la data de 23.11.2017 pana la data de 12.03.2018.
Respinge cererea de chemare in garantie formulata de paratul B, in contradictoriu cu chemata in garantie G, ca neintemeiata.
Obliga paratul la plata catre chemata in garantie a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru parat si chemata in garantie, respectiv de la data comunicarii pentru reclamant, cerere care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti”.

Extras din sentinta Judecatoriei Sectorului 1:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției