Alegeri CSM 2016. Proiectul de candidat al presedintelui CAB, Lia Savonea

Judecatorul Lia Savonea (foto), presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, a dat publicitatii, joi 11 august 2016, proiectul de candidat pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Apararea independentei judecatorilor. Obiectivele punctate in proiectul de candidat:

„Independenta justitiei este un beneficiu pentru societate. Este garantia esentiala pentru respectarea drepturilor omului. Importanta independentei justitiei este nu doar recunoscuta unanim, ci si consacrata legislativ atat prin Constitutie cat si prin legile care reglementeaza domeniul justitiei.

In ciuda acestor recunoasteri, in ultima vreme statutul magistratilor a cunoscut un declin.

1. Raspunderea disciplinara a judecatorului, un risc pentru chiar independenta lui atunci cand se pune problema exercitarii actiunii disciplinare pentru incalcarea normelor de drept material sau de procedura

In domeniul raspunderii disciplinare a fost extinsa sfera abaterilor¹, judecatorul fiind pasibil de raspundere si pentru modul in care interpreteaza si aplica normele de drept material si procedural, iar ministrul justitiei este titular al actiunii disciplinare impotriva judecatorilor.

Inasprirea raspunderii disciplinare a judecatorilor a fost fundamentata pe nevoia eliminarii unor disfunctiuni si, pe alocuri, abateri de la lege, dar masura a fost si este disproportionata.

Fara a nega nevoia unei responsabilitati sporite in sistemul judiciar, trebuie subliniat potentialul crescut de afectare a independentei justitiei in raport de instituirea acestui tip de control atipic al hotararilor judecatoresti prin mecanismul activitatilor de inspectie judiciara.

Singurul remediu este modificarea dispozitiilor legale care reglementeaza aceasta materie, asa incat independenta judecatorilor sa fie efectiv garantata.

2. Remunerare adecvata, potrivit demnitatii profesiei si responsabilitatilor specifice.

Pentru ca independenta noastra sa fie efectiv asigurata este necesara o remunerare adecvata, in acord cu locul si rolul justitiei in statul de drept, importanta sociala a muncii, raspunderea, complexitatea, riscurile in exercitarea functiei, incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru magistrati.

Prin lege este statuat ca salarizarea magistratilor trebuie sa le asigure o reala independenta economica, drept conditie pentru protectia acestora impotriva oricaror atingeri aduse impartialitatii si independentei lor in infaptuirea justitiei.

Aceste texte de lege nu au, in acest moment, o transpunere faptica, remunerarea activitatii judecatorilor fiind chiar inferioara functiilor de demnitate publica ale celorlalte puteri din stat, fie ca este vorba despre cele alese, fie despre cele numite.

In acest context, apararea independentei financiare a judecatorilor va fi o prioritate pentru activitatea mea din CSM. Voi propune stabilirea, pe toata durata mandatului, a unui reprezentant (membru CSM) care sa participe la toate dezbaterile din Parlamentul Romaniei pe aceasta tema si sa initieze orice alte demersuri necesare apararii acestei componente de independenta, urmand ca judecatorii sa fie informati constant cu privire la situatia dintr-un moment sau altul.

3. Transferul efectiv al bugetului instantelor in gestiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sau chiar a CSM ori a curtilor de apel

Intarzierea aplicarii dispozitiilor legale care obliga Ministerul Justitiei sa faca transferul bugetului catre ICCJ are un impact negativ asupra fiecarui judecator in parte, dar si asupra activitatii curente a instantelor.

In ceea ce-i priveste pe judecatori, exercitarea atributului de ordonator de credite de catre ministrul justitiei afecteaza statutul fiecaruia, de multe ori intr-un sens negativ. Cel mai recent caz este cel in care judecatorilor li se refuza acordarea unor drepturi prevazute prin lege, punandu-i in situatia de a initia noi procese, situatie cu care nu se confrunta magistrati, colegi de-ai nostri, care isi desfasoara activitatea in alte autoritati (Parchete, ICCJ, CSM) care sunt ordonatori principali de credite, iar bugetul este gestionat autonom.

Acesta este un exemplu relevant (si nu este izolat) privitor la tratamentul inechitabil si discriminatoriu care le este aplicat judecatorilor, cu potential de afectare a independentei lor, argument puternic pentru solutionarea, cat mai urgenta, a chestiunii gestionarii bugetului instantelor.

Consider ca si in ceea ce priveste activitatea curenta a instantelor, preluarea bugetului de la minister se va reflecta pozitiv. Eliminarea acestui 'intermediar' al carui obiectiv principal il constituie aplicarea politicilor publice ale guvernului si care doar intr-un plan secundar se preocupa de problemele concrete ale instantelor, va avea un efect de dinamizare in rezolvarea problemelor specifice activitatilor judiciare.

In orice caz, solutia transferului atributiilor de gestiune bugetara trebuie sa corespunda necesitatilor de reprezentativitate si de plasare in afara riscului oricarei imixtiuni in activitatea jurisdictionala.

4. Volumul optim de munca. Evitarea supraaglomerarii

Stabilirea unui volum optim de munca pentru judecatori si celalalt personal din instante trebuie sa fie si va fi una dintre prioritatile CSM. Instantele de judecata sunt, in majoritate, subfinantate, deficitul de resurse umane fiind semnificativ.

Doar prin identificarea unui volum optim de activitate se va cunoaste necesarul efectiv de judecatori si personal auxiliar, asa incat sa fie inlaturate inechitatile actuale pentru cei care sunt obligati sa foloseasca resurse personale (de timp, altele) pentru a face fata unui volum de munca extenuant.

Judecatorul va fi cu adevarat respectat doar in momentul in care ii vor fi asigurate toate instrumentele necesare desfasurarii activitatii de judecata, asa incat singura lui grija sa fie reprezentata de pronuntarea unor hotarari judecatoresti corecte.

Pentru a vorbi de standarde profesionale adecvate, judecatorul trebuie sa aiba sali de judecata pentru organizarea activitatilor judiciare, birouri de lucru corespunzatoare, personal auxiliar satisfacator, atat numeric cat si ca standard de pregatire profesionala.

Raportul judecator/personal auxiliar ar trebui sa fie de 1:2 in orice instanta, pentru a asigura conditiile minime care sa permita cresterea calitatii si eficientei instantelor.

In prezent, cel putin in instantele supraaglomerate, unde un grefier este alocat unui numar de 2-3 judecatori, acestia din urma sunt pusi in situatia sa desfasoare activitati care exced competentelor lor specifice sau sa-si tehnoredacteze integral hotararile judecatoresti.

Nu poti sa ceri continuu performanta prin sacrificiu personal. Este obligatia CSM si a Ministerului Justitiei sa rezolve cat mai urgent problematica deficitului de personal auxiliar din instante, asa incat intr-o perioada cat se poate de scurta sa se realizeze si degrevarea judecatorilor de anumite activitati care se impune a fi preluate de catre personalul auxiliar.

O alta masura in scopul optimizarii volumului de munca si care nu implica alte costuri tine de revizuirea hartii judiciare si de modificarea circumscriptiilor teritoriale ale instantelor.

5. Nevoia instituirii unui organism independent, format din judecatori, care sa avizeze un act de urmarire penala impotriva unui judecator

In aceste zile, Inalta Curte de Casatie si Justitie a condamnat 2 procurori pentru comiterea infractiunilor de represiune nedreapta².

Fapta consta in ticluirea, de catre acestia, a unor probe pentru 'reducerea la tacere' a unui ofiter de politie judiciara ce isi desfasura activitatea in cadrul aceleiasi unitati de parchet si pentru a-l inlatura din functia detinuta.

Procurorii ar fi folosit cu rea-credinta atat functia cat si instrumentele procedurale, obtinand colectarea unui material probator cu aparenta de legalitate si temeinicie, inclusiv prin determinarea unor martori sa declare impotriva adevarului, in scopul punerii sub acuzare si retinerii respectivului ofiter.

Aceasta nefericita situatie este, de acum, un fapt pentru noi. Este dovada ca puterea exercitata fara niciun control este dispusa la abuz, ca se poate face un dosar penal in scop de razbunare.

In contextul mentionat, anchetarea unui judecator ar trebui sa fie supusa unei formalitati sporite, iar instituirea unei astfel de proceduri trebuie privita ca o garantie pentru asigurarea independentei judecatoresti, nicidecum ca si o bariera in calea anchetei.

De altfel, o dovada a intelegerii corecte a mecanismului acestui tip de act-conditie si a faptului ca nu a fost transformat intr-un abuz de imunitate este felul in care actuala sectie pentru judecatori din CSM a procedat in privinta avizelor de retinere/perchezitionare/arestare³”.

>>Proiectul integral