ACHITARE PENTRU INFRACTIUNEA PREVAZUTA DE ART. 13 DIN LEGEA 78/2000. FAPTA NU E PREVAZUTA DE LEGEA PENALA – ICCJ a decis achitarea lui Ludovic Orban, in dosarul 1996/1/2016, in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”. Motivarea Inalte Curti: “nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de folosire a influenei in scopul obinerii unor foloase necuvenite, prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000”

Data: 16 august 2017, 15:28 | autor: L.J. | 0 comentarii | 242 afisari

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis achitarea lui Ludovic Orban, prin sentinta penala nr. 50 din 31 ianuarie 2017, din dosarul 1996/1/2016, in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala, potrivit caruia "fapta nu este prevazuta de legea penala".

Astfel, Curtea Suprema, a statuat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de folosire a influenei in scopul obinerii unor foloase necuvenite, prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000.

Judecatorii ICCJ, in opinie majoritara, analizand intreg materialul probator administrat in cauza (discutii interceptate ambiental, procese verbale de redare a dialogurilor ambientale, suporti optici ce contin toate convorbirile, declaratii martori, declaratii inculpat, inscrisuri) "constata ca nu rezulta existenta vreunei actiuni a inculpatului L. care sa se circumscrie elementului material al laturii obiective a infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite de catre acesta, precum si faptul ca inculpatul nu a avut nici un moment vreo influenta asupra martorului denuntator, de natura sa-i schimbe acestuia decizia, hotararea, atitudinea".


 

Sentita, motivata de judecatorii ICCJ Cristina Arghir si Daniel Gradinaru, a fost decisa cu opinia seaparata a judecatorului Stefan Pistol, care a considerat ca se impune condamnarea lui Orban la 1 an de inchisoare cu suspendare, cu amanarea aplicarii pedepsei.

Obiectul dosarului: infractiunea de folosire a influenei in scopul obinerii unor foloase necuvenite, prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000.

Solutia pe scurt:

„In majoritate: in temeiul art. 396 alin. 5 din Codul de procedura penala raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I din Codul de procedura penala, achita pe inculpatul Orban Ludovic, pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 275 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minuta. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 31 ianuarie 2017

Opinie separata - in sensul stabilirii pedepsei de 1 an inchisoare, in conformitate cu dispozitiile art. 396 alin. 4 din Codul de procedura penala raportat la art. 83 din Codul penal, pentru infractiunea de folosire a influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000 si aplicarii modalitatii de individualizare prevazuta de art. 83 din Codul penal, respectiv amanarea aplicarii pedepsei, cu stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani, de la data ramanerii definitive a hotararii, pe durata termenului de supraveghere inculpatul urmand sa respecte masurile de supraveghere prevazute de art. 85 alin. 1 lit. a-e din Codul penal".

Extras din sentinta ICCJ de achitare a lui Ludovic Orban (atasata integral la finalul articolului, cu opinia separata a judecatorului Stefan Pistol):

„Raportand prevederile care incrimineaza infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, la datele rezultate in urma efectuarii cercetarii judecatoresti, Inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, respectiv, elementul material al laturii obiective.

(...)

In speta, modalitatea retinuta de Parchet in ceea ce priveste elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art.13 din Legea nr.78/2000, pentru care inculpatul L. (n.r. - Ludovic Orban) a fost trimis in judecata, este cea de folosire a influentei, pe care o detinea in calitate de prim-vicepresedinte al unui partid, aratandu-se ca acesta, cu intentie directa, l-a contactat la data de 01.03.2016 pe martorul U., solicitandu-i sprijin financiar pentru campania electorala privind alegerile locale din vara anului 2016, in care fusese nominalizat pentru a candida la functia de primar al municipiului Bucuresti, iar la data de 20.03.2016, cu ocazia unei noi intrevederi, i-a pretins aceluiasi martor suma de 50.000 euro, in numerar, nu in vreo modalitate legala, precum si cu depasirea plafonului stabilit prin Legea finantarii partidelor politice, cu precizarea ca va trebui sa remita banii unor persoane cu functii de decizie in cadrul a doua posturi de televiziune, pentru a fi promovata imaginea candidatului, martorul acceptand sa efectueze plata sumei de 50.000 euro in considerarea functiei de conducere pe care O. o detinea in cadrul Partidului ....

Asa cum rezulta din modul in care este reglementata infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, elementul material al laturii obiective presupune o actiune (dovada fiind prezenta verbului 'a folosi'), fiind o infractiune tipic si exclusiv comisiva. Ca atare, elementul material al laturii obiective nu poate consta intr-o inactiune, intr-o conduita omisiva, actiunea de folosire reglementata de legiuitor, in continutul normei juridice, impune o actiune in vederea atingerii scopului prevazut de lege. Inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca actiunea de folosire a influentei consta in utilizarea, uzitarea, intrebuintarea capacitatii persoanei de a schimba o decizie datorita functiei pe care o are si ea trebuie sa se concretizeze in elemente faptice. Simpla existenta a unei functii si totodata a unei influente, data de prerogativele acesteia, cat si obtinerea unor foloase necuvenite, nu sunt suficiente pentru a fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, intrucat existenta unei influente sau autoritati generale, inerente oricarei functii de conducere, nu poate fi echivalata cu folosirea, cu directionarea influentei sau autoritatii in vederea obtinerii unui scop. Nu poate exista o prezumtie absoluta a influentei instituita de legiuitor pentru existenta infractiunii, intrucat a fi de acord cu un asemenea rationament ar echivala cu acceptarea savarsirii infractiunii prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000 ori de cate ori o persoana indeplineste conditiile subiectului activ, fara a fi necesara 'exhibarea unor elemente faptice', iar pe de alta parte, din moment ce aceste functii presupun, ca regula, luarea unor decizii, orice hotarare luata ar putea fi considerata element material al infractiunii de folosire a influentei.

Mai mult, pentru existenta infractiunii prevazuta de art.13 din Legea nr. 78/2000 influenta nu trebuie sa derive din calitatile individuale, personale ale persoanei investite cu functii de conducere in partid, ci din insasi functia exercitata (H. Diaconescu, Infractiunile de coruptie si cele asimilate sau in legatura cu acestea, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2004).

In rechizitoriu se arata ca influenta inculpatului L. 'era data atat de puterea pozitiei in sine (conferita de functia detinuta de prim-vicepresedinte al Partidului ...), cat si de puterea personala, decurgand din cea a pozitiei (contacte interpersonale pe care le-a cultivat de-a lungul timpului si care i-ar fi permis la un moment dat sa exercite influenta asupra celorlalti, fila 17 rechizitoriu)', iar 'notorietatea de care se bucura acesta, (afirmata in discutiile cu martorul U. referitoare la procentul ridicat in raport cu numitul B., care nu detinea o functie de conducere in cadrul Partidului ..., fila 19 din rechizitoriu), deriva tocmai din functia politica de conducere'. Inalta Curte considera ca o astfel de sustinere pune semnul egalitatii intre puterea politica conferita de o functie de conducere detinuta in cadrul unui partid si prestigiul politic, cele doua fiind notiuni distincte, care nu se confunda.

Prestigiul politic se refera strict la calitatile individuale ale unei persoane, precumpanitoare fiind elementele de ordin moral, afectiv, competentele, cunostintele si distinctia acesteia si nu vizeaza aspecte care tin de puterea si mijloacele de influentare. Astfel, notorietatea unei persoane, in plan politic, nu este data, exclusiv, de functia pe care o detine in cadrul unei formatiuni politice, ci prestigiul politic este cel care ii confera notorietate prin modul in care personalitatea sa se face remarcata in plan politic, respectiv calitatile, competentele si cunostintele acesteia. Functia de conducere detinuta intr-un partid nu genereaza, in mod obligatoriu, un grad mai ridicat de notorietate in comparatie cu un simplu membru al formatiunii politice. Gradul diferit de notorietate care se remarca intre diferiti membrii ai unui partid politic este dat de prestigiul politic. investirea intr-o functie de conducere in cadrul unui partid se face ca o recunoastere a acestei notorietati, strict in considerarea calitatilor individuale ale persoanei. Practic notorietatea de care se bucura o persoana preexista numirii intr-o functie de conducere, fiind cea care sta la baza investirii in respectiva functie, definitorii pentru desemnare fiind calitatile, competentele, cunoștintele persoanei. Or, in cazul inculpatului L., ceea ce se evidentiaza sunt tocmai calitatile sale personale, cunostintele, competenta, personalitatea si mai putin aspectele care tin de exercitarea vreunei influente date de calitatea de lider politic.

Din analiza intregului material probator administrat, in special a continutului discutiilor inregistrate in mediul ambiental, avute de inculpatul L. cu martorul U., la 01.03.2016 si 20.03.2016. care practic constituie fundamentul acuzatiilor aduse inculpatului, coroborate cu declaratiile acestuia si ale martorilor audiati, cat si cu inscrisurile administrate in cauza, nu rezulta existenta unor actiuni exercitate de inculpatul L. care sa se circumscrie elementului material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art.13 din Legea nr.78/2000, invinuirile aduse prin rechizitoriu fiind in afara unor fapte materiale concrete si nu sunt sustinute de niciun mijloc de proba.

In cadrul acuzatiilor aduse inculpatului L. se arata ca in solicitarea sprijinului financiar pentru campania electorala de la martorul U., acesta si-ar fi folosit influenta derivata din functia de conducere pe care o detinea in cadrul Partidului ..., insa, probele administrate infirma aceasta sustinere, dovedind faptul ca, nici macar aluziv, acesta nu a 'uzat' de influenta data de calitatea sa de lider politic.

A. Astfel, in cadrul celor doua intalniri avute de catre inculpat cu martorul denuntator, la domiciliul acestuia, L. a relationat din pozitia de candidat pentru functia de primar al Capitalei si nicidecum in calitate de primvicepresedinte al partidului din care facea parte.

Faptul ca functia detinuta in cadrul partidului era in stransa legatura cu desemnarea inculpatului pentru a candida la functia de primar, nu poate conduce la concluzia ca a existat o exercitare a influentei inculpatului in considerarea exclusiva a functiei de conducere din cadrul Partidului ..., in conditiile in care probele dosarului nu confirma o astfel de ipoteza.

Relevant in acest sens este ca, desi inculpatul L. detinea in cadrul Partidului ... functia de prim-vicepresedinte, inca din anul 2014, conform actelor depuse la dosar (filele 39-49, dosar instanta fond), in considerarea acestei functii nu a fost contactat de catre martorul U. si nici, la randul sau, nu a luat legatura cu acesta, in intervalul 2014-2016, ultima intalnire, dupa cele invederate de catre martor, dateaza din anul 2012, aspect confirmat și de inculpatul L., care in declaratia data la urmarire penala a precizat ca ultima intrevedere cu martorul a avut-o in anul 2014 sau 2015: 'Nu am mai vorbit cu acesta de prin 2014 sau 2015, nu mai retin exact'.

Astfel, dupa o perioada de aproximativ doi ani, in cadrul careia L. si U. nu au mai interactionat in plan social, la data de 01.03.2016 si, respectiv, data de 20.03.2016, cei doi au convenit sa se intalneasca, dar acest fapt s-a datorat doar lansarii candidaturii inculpatului pentru functia de primar al municipiului Bucuresti. Initiativa acestui demers a apartinut martorului denuntator, asa cum precizeaza in declaratia data in fata instantei la 01.11.2016, filele 68-70: 'Luand cunostinta de faptul ca domnul O. isi depusese candidatura pentru Primaria Capitalei, i-am trimis un sms de felicitare, acesta m-a apelat telefonic, dar din pacate nu i-am putut raspunde, motiv pentru care, la randul meu, i-am raspuns printr-un sms, transmitandu-i faptul ca poate reusim sa ne vedem.'

De asemenea, discutiile, al caror continut nu a fost prezentat in integralitate de catre Parchet in cadrul proceselor verbale de redare a convorbirilor existente la dosar (filele 1-4, 6-10, vol.2 D.u.p.), insa acestea au fost ascultate de catre instanta, conform proceselor verbale de desigilare a Cdurilor, s-au axat, in proportie de 90%, strict pe probleme ce tin de administratia publica bucuresteana, de marile proiecte ale municipiului Bucuresti, de procentele obtinute in sondaje de inculpat si contracandidati. Acest aspect vine sa demonstreze, la randul sau, ca inculpatul L. a relationat cu martorul U. doar in calitate de candidat pentru functia de primar al Capitalei.

(...)

Concluzionand, se constata ca obiectivul principal urmarit de catre inculpat in cadrul intalnirilor avute cu martorul denuntator, a fost acela de a obtine o informare in ceea ce priveste marile proiecte de infrastructura din Bucuresti, precum si identificarea problemelor pe care le intampina persoanele din mediul de afaceri privat pe parcursul derularii contractelor cu Primaria Municipiului Bucuresti, discutiile fiind purtate doar din pozitia de candidat la functia de primar general al Capitalei.

(...)

Martorul U., audiat de catre instanta, in conditii de contradictorialitate si oralitate, sub prestare de juramant religios, prin sustinerile facute la 01.11.2016, infirma teza acuzarii potrivit careia 'promisiunea de a sprijini promovarea/implementarea unor produse de care martorul era interesat din punct de vedere comercial' ar fi fost facuta de catre inculpat 'tot prin prisma functiei politice de conducere care era si ramanea o certitudine, indiferent de rezultatul alegerilor locale pentru Primaria Municipiului Bucuresti' (fila 23 rechizitoriu) si confirma faptul ca discutiile au avut loc intre doua persoane care anterior mai interactionasera social, care se cunosteau de aproximativ zece ani, ca acestea au fost generate si purtate in contextul in care inculpatul candida pentru functia de primar general, neexistand niciun element care sa conduca la concluzia ca martorul ar fi avut in vedere faptul ca L. era liderul unui partid sau ca inculpatul si-ar fi folosit influenta politica.

Astfel, referitor la discutiile purtate cu inculpatul L. privind finantarea campaniei electorale, intrebat, cu ocazia audierii, care a fost motivul care l-a determinat sa accepte si sa-si ofere sprijinul pentru finantarea campaniei, martorul U. a facut urmatoarea precizare: 'Era greu sa refuz o asemenea solicitare venita de la o persoana pentru care exista posibilitatea sa obtina o pozitie, iar prin aceasta functie putea sa-mi garanteze bunul mers al contractelor si proiectelor aflate in desfasurare. Este evident ca ma gandeam la faptul ca domnul O. ar fi putut sa castige alegerile si sa ocupe functia de primar general' (fila 68, dosar instanta fond). Aceste precizari vin in contradictie cu ceea cea martorul a declarat in faza de urmarire penala, atat in cuprinsul denuntului, cat si in declaratiile date in fata procurorului, unde a afirmat: 'In acceptarea solicitarii am avut in vedere functia de vicepresedinte al P., un partid mare, cu oameni in administratie, precum si potentialul de influenta al acestuia din aceasta pozitie in domenii de interes din spectrul de activitate al firmei UTI'- declaratie vol.1 d.u.p.). Interpelat de catre instanta, martorul a oferit urmatoarea explicatie: 'Este adevarat ca la urmarirea penala am declarat ca am avut in vedere functia de vicepresedinte al P. al lui L., dar fac mentiunea ca am avut in vedere ambele ipoteze' -declaratie din 1.11.2016, fila 68, dosar fond.

Faptul ca aceasta precizare a martorului a fost facuta doar la interpelarea instantei, naste suspiciuni cu privire la caracterul complet al depozitiei acestuia din faza de urmarire penala si omisiunea de a nu prezenta, in mod obiectiv, toate resorturile care l-au influentat si le-a avut in vedere, cand a acceptat propunerea de sprijinire a campaniei electorale a inculpatului O. pentru functia de primar general al Capitalei. Martorul nu a oferit o explicatie cu privire la aceasta 'omisiune' insa, relevant in a confirma ca cele mentionate in fata instantei corespund realitatii si demonstreaza ca oferirea sprijinului financiar inculpatului O. pentru campania electorala nu s-a facut in considerarea functiei de conducere din cadrul partidului, asa cum a afirmat la urmarire penala, ci doar in considerarea faptului ca era o persoana pe care o cunostea de ceva timp, cu care interactionase social la diferite evenimente si care, la acea data, candida pentru functia de primar general al Capitalei, este folosirea sintagmei 'este evident' (/../ca ma gandeam ca domnul O. ar fi putut sa castige alegerile si sa ocupe functia de primar general'), care denota convingere, certitudine, nelasand loc echivocului, altor interpretari, dar si ceea ce mentioneaza, in aceeasi declaratie data in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la 01.11.2016: 'Domnul O. nu ma ajutat in nici un proiect derulat de firma mea in calitatea dansului de primvicepresedinte al P.'

Or, atat timp cat anterior depunerii candidaturii pentru functia de primar general al Capitalei, inculpatul L. nu l-a ajutat pe martorul U., in derularea vreunui proiect, prin prisma functiei detinute in cadrul Partidului ..., si, in mod implicit, nu si-a folosit influenta sau autoritatea derivata din aceasta functie in raporturile cu martorul denuntator, este greu de acceptat, cum, inculpatul L., dupa depunerea candidaturii sale pentru functia de primar, incepe sa-si foloseasca influenta derivata din functia detinuta in cadrul partidului, desi pana atunci niciodata nu o facuse, in raporturile cu martorul denuntator si, mai mult,

nici nu fusese contactat de martor in acest sens.

Astfel, Inalta Curte apreciaza ca declaratia data de martorul U. in sedinta publica, in conditii de contradictorialitate si oralitate si sub prestare de juramant religios, are prevalenta fata de alte declaratii facute de acelasi martor in cursul urmaririi penale (cauza Doorson c. Olandei).

(...)

Daca s-ar accepta rationamentul Parchetului in sensul ca pentru martor nu a contat imprejurarea ca inculpatul candida pentru functia de primar al municipiului Bucuresti, ci doar functia politica detinuta, cu referire la declaratia martorului data in cursul urmaririi penale ('in acceptarea solicitarii am avut in vedere functia de vicepresedinte al P., un partid mare, cu oameni in administratie, precum si potentialul de influenta al acestuia din aceasta pozitie in domenii de interes din spectrul de activitate al firmei UTI' - declaratie vol.1 d.u.p.) tot nu s-ar putea retine intrunirea elementului material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art.13 din Legea nr.78/2000, intrucat dovedirea exercitarii actiunii de folosire a influentei inculpatului in determinarea schimbarii deciziei/hotararii martorului denuntator de a nu finanta campania electorala ori in determinarea luarii unei decizii/hotarari de finantare prin prisma functiei politice detinute trebuie sa se intemeieze pe probe certe, neputand fi exclusiv rezultatul perceptiei subiectului pasiv, derivata din simpla prezenta a persoanei despre care se presupune ca ar putea avea o astfel de influenta, in lipsa unei manifestari concrete din partea celui dintai.

B. Pornind de la definitia termenului de influenta (DEX) - actiune exercitata asupra unui lucru sau asupra unei fiinte, putand duce la schimbarea lor; inraurire; actiune pe care o persoana o exercita supra alteia, deliberat, pentru a-i schimba caracterul, evolutia sau involuntar, prin prestigiul, autoritatea, puterea de care se bucura - din probele administrate in cauza nu rezulta ca inculpatul L. ar fi exercitat asupra martorului denuntator vreun fel de actiune pentru a-i schimba conduita, prin folosirea influentei ce ar rezultata din functia de conducere detinuta in cadrul partidului, nici macar aluziv, in solicitarea sprijinului pentru finantarea campaniei electorale.

Relevante in acest sens, sunt urmatoarele aspecte:

1. Initiativa de a-l contacta pe inculpat, cat si solicitarea de a se intalni, au apartinut martorului U., fapt confirmat de acesta, iar motivul l-a constituit, exclusiv, lansarea candidaturii inculpatului L. pentru functia de primar general ('Luand cunostinta de faptul ca domnul O. isi depusese candidatura pentru Primaria Capitalei, i-am trimis un sms de felicitare, acesta m-a apelat telefonic, dar din pacate nu i-am putut raspunde, motiv pentru care, la randul meu, i-am raspuns printr-un sms, transmitandu-i faptul ca poate reusim sa ne vedem' - declaratie U. din 01.11.2016, fila 68 vol.1 dosar fond).

Inculpatul a acceptat o astfel de invitatie in contextul in care, asa cum a aratat,

isi fixase un plan de intalniri cu mai multe persoane din diferite domenii, in

vederea stabilirii strategiei electorale, strict in considerarea faptului ca acesta

candida pentru functia de primar general.

2. Discutiile au fost inregistrate de catre martorul denuntator, in integralitate, cu un reportofon, explicandu-si gestul prin faptul ca a presupus ca aceasta intalnire va duce la o solicitare de sprijin, ('Am banuit ca aceasta intalnire va duce la o solicitare de sprijin', declaratie martor 01.11.2016, fila 68, dosar instanta fond), fapt de natura sa demonstreze ca nu se poate vorbi de o influentare sau intimidare a martorului de catre inculpat, datorita functiei detinuta de acesta in cadrul Partidului ..., ci dimpotriva, se poate vorbi chiar de un ascendent al martorului, atat timp cat inculpatul a fost un mijloc in actiunea acestuia pentru obtinerea unui rezultat dorit de acesta. De altfel, perceptia martorului explica modul in care a abordat discutiile cu L., canalizarea acestora catre subiectul finantarii campaniei electorale, propunerile concrete facute acestuia, insistenta in a-i remite o transa din suma de bani promisa, neevidentiindu-se, in acest context, existenta aplicarii vreunei tactici de influentare din partea inculpatului, asa cum, nefondat, sustine parchetul.

3. In cadrul celor doua intalniri, nu inculpatul L. este cel care are initiativa abordarii temei legate de finantarea campaniei electorale, in conditiile in care Parchetul a sustinut ca acesta a fost scopul principal al intalnirii, ci, aproape de finalul acestora, discutia este deschisa de catre martorul denuntator si tot el este cel care conduce discutiile, dictand conditiile in care ar fi urmat a fi facuta finantarea, inculpatul raspunzand acestor propuneri.

(...)

Desi s-ar putea sustine ca acest mod de abordare al inculpatului L., in sensul de a evita deschiderea subiectului privind solicitarea de sprijin a finantarii campaniei electorale de la inceputul intalnirii si la initiativa sa, ar putea face parte dintr-o strategie de natura a evita eventuale consecinte privind tragerea la raspundere penala, aceasta ipoteza nu are suport probator, fiind infirmata de

seriozitatea discutiilor avute cu martorul denuntator, conferita de amploarea, durata si diversitatea temelor ce vizau strict problemele si proiectele existente la nivelul Primariei Capitalei, precum si de faptul ca cel care deschide si conduce discutia privind finantarea campaniei electorale nu este inculpatul, ci martorul denuntator, aceasta atitudine fiind justificata de faptul ca inca de la momentul stabilirii intalnirii, asa cum a declarat cu ocazia audierii sale de catre instanta, a avut perceptia ca inculpatul L. urma sa-i solicite sprijin financiar. De asemenea, actualul primar al municipiului Bucuresti a luat pozitie publica, in cel putin doua dintre proiectele abordate in cadrul discutiei cu martorul denuntator, respectiv proiectul de Management al Traficului din Municipiul Bucuresti si proiectul Salii Polivalente din Parcul 23 August, asa cum rezulta din articole de presa depuse de inculpat in cadrul administrarii probei cu inscrisuri (filele 123-140 dosar fond instanta), demonstrandu-se astfel, realitatea si actualitatea temelor discutate de catre cei doi.

In aceste conditii daca scopul principal al intalnirii inculpatului cu martorul denuntator ar fi fost obtinerea unui ajutor financiar necuvenit, prin folosirea influentei derivata din functia detinuta in cadrul partidului, asa cum sustine Parchetul, nimic nu-l impiedica pe acesta sa aiba initiativa abordarii subiectului, inca de la prima intalnire si sa solicite o suma de bani intr-un cuantum precizat, evitand alte discutii ulterioare pe aceasta tema. Or, raspunsul inculpatului: 'Te caut eu saptamana viitoare! Te mai caut eu saptamana viitoare si iti spun exact, cum stau, care-i'..., la intrebarile martorului denuntator cu privire la cheltuielile din campanie, demonstreaza ca a fost luat prin surprindere, nefiind pregatit in a da un raspuns in sensul solicitarii unor pretentii materiale, intrucat obiectivul sau, in cadrul intalnirii nu a vizat obtinerea unui sprijin financiar pentru campania electorala, ci o informare privind situatia existenta in cadrul administratiei publice. De asemenea, se remarca insistenta martorului denuntator in a obtine un raspuns concret de la inculpat referitor la cheltuielile existente in campania electorala, relevant in acest sens fiind faptul ca, desi inculpatul nu-i da un raspuns la intrebarea privind cheltuielile de media ('Te caut eu saptamana viitoare! Te mai caut eu saptamana viitoare si iti spun exact, cum stau...'), martorul continua sa-i adreseze intrebari cu privire la acest subiect: 'Dar ce ai, media?' Astfel, in acest context in care discutia despre finantarea campaniei este initiata de catre

martorul denuntator si, tot acesta este cel care insista sa primeasca un raspuns, inculpatul i-a adresat solicitarea de sprijin: 'Te gandesti si daca poti sa imi dai un sut in fund...'. Explicatia oferita de catre inculpat privind acceptarea sprijinului financiar: 'Nu gasesti usor oameni care sa-ti finanteze campania electorala,' declaratie inculpat, fila 51, dosar instanta fond - devine plauzibila, iar existenta celei de a doua intalniri, din data de 20.03.2016, in acest context, este justificata. De altfel, nu este interzis ca un candidat sa initieze intalniri, activitati in scopul obtinerii unui sprijin financiar si mediatic in timpul campaniei electorale, cu conditia respectarii cadrului legal. In acest sens, asa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului, inculpatul intentiona sa stabileasca

contacte si cu alte persoane: 'vreau sa discut si cu altii sa vad ce capacitate de

mobilizare...' (discutie 01.03.2016, inregistrata ambiental), sens in care s-a si intalnit, asa cum demonstreaza actele dosarului, cu reprezentatii mass-media, in speta, C. si O..

In legatura cu acest aspect, chiar daca s-ar accepta sustinerea parchetului ca scopul celei de a doua intalniri a fost comunicarea sumei de bani de care ar fi avut nevoie, se impun cateva precizari:

Referitor la cuantumul sumei de bani solicitate de catre inculpat nu s-a stabilit pe baza de probe certe ca acesta ar fi pretins suma de 50.000 de euro, in conditiile in care, in cadrul intalnirii cu martorul denuntator, nu se face vreo referire expresa la o moneda sau ca este vorba de mii, sute, milioane, L. pronunta doar cifra '50', fara alte mentiuni. Retinerea cuantumului de 50.000 de euro al sumei care ar fi fost pretinsa de catre inculpatul L. s-a facut doar pe baza declaratiilor martorului denuntator, U., aceasta fiind perceptia pe care a avut-o martorul, desi in discutiile cu inculpatul nu s-a facut referire la o asemenea moneda sau la un astfel de cuantum al sumei. De asemenea, atunci cand se face referire la cele trei transe, ca modalitate de remitere a sumei de '50', se folosesc cifrele '10', '15', '20', fara a fi insotite de vreo alta precizare. Astfel, in lipsa unor elemente concrete, orice indoiala cu privire la o proba profita inculpatului (art.103 Cod procedura penala), motiv pentru care, in conditiile in care nu s-a stabilit cu certitudine ca inculpatul ar fi solicitat suma de 50.000 de euro, nu se poate sustine ca suma de '50', pretinsa de inculpat, ar fi depasit plafonul legal, prevazut in Legea finantarii campaniei electorale. De altfel, la data cand au avut loc aceste discutii echipa de campanie nu era definitivata, nu exista stabilit un mandatar financiar sau un cont de campanie deschis, fiind o discutie de principiu, legata de posibilitatea identificarii unui potential sprijin in finantarea campaniei electorale, eventualele detalii referitoare la modalitatea in care urma a se face acest lucru putand fi stabilite, ulterior, la momentul concretizarii intelegerii. Asa cum rezulta din declaratia mandatarului financiar, A. (declaratie martor instanta fond, fila 117), dispozitiile Legii privind finantarea campaniei electorale i-au fost aduse la cunostinta inculpatului 'in jurul datei de 20.03.2016', posibil dupa ultima intalnire a inculpatului cu martorul denuntator, aspect ce explica modul in care actionat si obiectul solicitarii. De asemenea, faptul ca nu s-a vorbit de incheierea unui contract de donatie in cadrul celor doua intalniri nu exclude de plano posibilitatea incheierii acestuia, la un moment ulterior, cand suma urma sa-i fie inmanata efectiv. Mai mult, se constata ca inculpatul nu a cerut ca suma de bani sa fie cash, martorul fiind cel care l-a intrebat, iar raspunsul sau 'cum altcumva' (asa cum apare transcris in procesul verbal de redare a inregistrarilor din mediul ambiental), era o intrebare, iar nu o interpretare in sensul ca ii vrea cash. De altfel, Legea nr.334/2006 nu exclude posibilitatea ca un candidat sa primeasca bani cash, cu conditia de a face o declaratie mandatarului financiar cu privire la existenta lor, iar a doua zi sa-i depuna la casierie. Singura afirmatie care ar putea duce la concluzia ca acest folos ar fi fost necuvenit este afirmatia inculpatului 'Iar aici numai noi doi ...stim', dar si aceasta, in ansamblul probelor dosarului nu demonstreaza cu certitudine intentia inculpatului de a tainui finantarea.

De asemenea prin adresarea catre martor a expresiei: 'Te gandesti sipoti sa imi dai un sut in fund...', nu se poate trage concluzia ca inculpatul ar fi fortat vointa martorului in vreun fel, ar fi avut vreo inraurire esentiala asupra acestuia, de natura a-i schimba modul de a actiona in sensul sponsorizarii viitoarei campanii electorale, in conditiile in care, asa cum s-a mai mentionat, U. a fost cel care a deschis discutia legata de cheltuielile privind campania electorala, s-a oferit sa sprijine aceasta campanie, a ales si modul in care sa o faca (bani, panotaj, persoane care sa imparta pliante), a fost de acord cu cuantumul sumei de bani (50), a venit cu propuneri privind modalitatea de plata (transe, cash), solicitarea inculpatului fiind justificata in acest context, resortul psihic avut in vedere de martor nu poate fi imputat inculpatului, in conditiile in care acesta nu a avut nici un moment o atitudine contrara, in sensul de a refuza sponsorizarea campaniei electorale a inculpatului, atitudine de refuz pe care acesta ar fi incercat sa o influenteze in vreun fel in sensul ca acesta sa-si schimbe decizia si sa sprijine campania inculpatului.

4. Mai mult, lipsa folosirii influentei inculpatului este evidentiata si de succesiunea evenimentelor, martorul denuntator fiind acela care, vazand ca nu il mai contacteaza pentru a stabili o alta intalnire, cea de a treia, i-a trimis numeroase sms-uri (asa cum reiese din declaratia de martor din 07.04.2016, fila 39, vol. 1. D.u.p. 'Dupa cateva zile, i-am trimis acestuia un mesaj, prin care l-am invitat, conform intelegerii anterioare, la domiciliul meu. Scopul era de a-i da o prima tranda din suma ceruta, respectiv, 10.000 - 15.000 de euro, pe care ii aveam,' din procesul-verbal de redare sms-uri din ziua de 02.04. 2016, fila 18, vol 2, D.u.p., din denuntul din 24.03.2016, fila 42, vol. 1 d.u.p. 'Precizez ca azi, 24.03.2016, i-am trimis lui L. un mesaj prin care l-am invitat, conform intelegerii anterioare, la domiciliul meu, așteptand in prezent confirmarea vizitei', din corespondenta dintre martorul denuntator si organele de urmarire penala, care, conform procesului verbal din 25.03.2016, intocmit de cms. sef S., arata ca martorul denuntator i-a comunicat prin sms urmatoarele: 'Da. Mi-a dat SMS ca ma suna' - 24.03.2016, ora 19:49, si 'Nu a sunat inca. Nu mai insist pe moment... ieri dupa ce i-am dat 7 sms mi-a zis ca ma suna el..'- 21.03. 2015, ora 19:49, fila 21, vol2, d.u.p), culminand, in final, cu mesajul: 'Esti un labagiu', trimis la data de 10.04.2016, dupa aproximativ trei saptamani de la formularea denuntului impotriva inculpatului.

In consecinta, toate aceste actiuni concertate, intreprinse de catre martorul denuntator (initiativa de a-l contacta pe inculpat, inregistrarea convorbirilor, canalizarea discutiilor spre subiectul finantarii campaniei electorale, insistentele in a se reintalni), demonstreaza lipsa exercitarii vreunei influente de catre inculpat datorate functiei detinute in cadrul partidului asupra acestuia.

(...)

C. Analizand continutul constitutiv al infractiunii prevazute de art.13 din Legea nr. 78/2000, respectiv intrunirea elementului material al laturii obiective, constand in exercitarea influentei derivata din functia de conducere din cadrul partidului si prin faptul ca aceasta functie ar fi generat un asa zis raport de inegalitate din punct de vedere al potentialului de influentare reciproca intre inculpatul L. si martorul denuntator, U., Inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca probatoriul administrat nu sustine o asemenea ipoteza. Este adevarat ca inculpatul L. se bucura de un prestigiu politic, dar acest fapt nu era de natura sa creeze un asemenea raport, atat timp cat si U. era, la randul sau, un prosper om de afaceri, cu foarte multe proiecte in desfasurare, care il cunostea pe inculpatul L. de aproximativ zece ani si nu era la prima intalnire cu acesta, practic erau cunostinte destul de apropiate, care mai discutasera, anterior, pe diferite teme legate de proiectele companiei detinuta de catre martor. Relevanta in acest sens este chiar declaratia martorului care arata: 'Il cunosteam din perioada in care acesta devenise ministru al Transporturilor'/../ Ne intalneam o data sau de doua ori pe an, unde discutam chestiuni legate de transport, respectiv de proiectele companiei noastre care erau in curs de desfasurare'. /.../ 'O data sau de doua ori acesta a fost la mine acasa la o cafea, cred ca prin anul 2012, dar fara a fi in relatii de prietenie' - fila 38 d.u.p., declaratie U.. O dovada a faptului ca, in cadrul discutiilor avute cu L., martorul nu a acordat importanta functiei de conducere pe care acesta o detinea in cadrul Partidului ..., este imprejurarea ca nici nu cunostea cu exactitate care era aceasta, aspect ce rezulta atat din continutul denuntului (fila 41 vol.1 d.u.p.), cat si din declaratia data in fata instantei de judecata, in care acesta face vorbire de functia de vicepresedinte al Partidului ... a inculpatului.

Mai mult, in momentul in care cei doi s-au intalnit, dupa formula de salut, U. i-a adresat intrebarea: 'Te-ai hotarat sa ... bagi mare?', aspect care denota perceptia martorului referitoare la statutul inculpatului. Practic, acesta nu considera ca inculpatul ocupa o functie importanta, desi era prim-vicepresedinte al unui important partid, functia de primar fiind cea care, in opinia acestuia, l-ar fi urcat in ierarhia sociala, practic.

De asemenea, o persoana potenta financiar, cum este cazul martorului U., nu poate fi dominata de un lider politic care i se adreseaza folosind expresia: 'Te gandesti si daca poti sa imi dai un sut in fund...', atunci cand pretinde sprijin pentru campania electorala. Mai mult, aceasta solicitare, prin continutul ei, prin modul in care e formulata, nu este una imperativa, de natura sa-l oblige pe martor sa o accepte, sa nu-i ofere alta optiune, ci se remarca faptul ca decizia de a accepta sau a refuza solicitarea de sprijin nu ii este impusa de catre L., este lasata la aprecierea martorului, dupa ce acesta o analizeaza, reflecta asupra ei ('Te gandesti') si numai conditionat de posibilitatile acestuia ('daca poti'), fapt ce demonstreaza, inca o data, ca inculpatul nu i-a impus martorului un anumit mod de a actiona, nu a exercitat vreo influenta de natura sa-i schimbe acestuia decizia, hotararea, atitudinea.

Discutiile dintre martorul U. si inculpat se remarca prin naturalete, fiind purtate intre doua persoane care se cunosc, vizeaza subiecte si valori comune, fara sa se evidentieze, vreun moment, existenta exercitarii vreunei influente din partea oricaruia dintre ei.

Astfel, modul familiar in care martorul i se adreseaza, incepand cu formula de salut ('Hei, salut!'), tonalitatea discutiilor, modul de adresare (la per tu, pe numele mic sau folosind diminutive sau apelative), lejeritatea discutiilor, tematica abordata (martorul ii da relatii si detalii legate de cercetarea sa intr-un dosar penal) nu demonstreaza existenta vreunui raport de inegalitate intre inculpat si martorul denuntator. Continutul mesajului ('Esti un labagiu') si ora la care a fost transmis (ora 22.00) de U. catre L., in data de 10.04.2016, demonstreaza inexistenta unei relatii oficiale, a unui raport de subordonare intre un lider politic si om de afaceri. Se remarca o atitudine normala si echidistanta intre doua persoane care se cunosteau de o buna perioada de timp, care, anterior, s-au mai intalnit si au participat la evenimente sociale comune, dar fara sa se poata afirma ca exista o relatie de prietenie intre acestia.

Lipsa folosirii influentei rezultata din functia de conducere detinuta in cadrul Partidului ... de catre inculpatul L., cat si inexistenta unui raport de inegalitate intre cei doi interlocutori, rezulta si din locul unde s-au desfasurat ambele intalniri, la domiciliul martorului denuntator. Or, este nefiresc ca o persoana care urmareste sa-si exercite influenta sau autoritatea asupra alteia sa accepte invitatia la domiciliul persoanei asupra careia urmeaza sa-si exercite influenta sau autoritatea, putandu-l chema intr-un alt cadru mai oficial (sediu de partid), de natura a-i crea avantajul conferit de functie.

D. In ceea ce priveste jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mentionata de catre Parchet ca fiind relevanta pentru prezenta cauza, cu referire la sentinta penala nr.176/30.01.2012 a i.C.C.J. - Sectia Penala, Inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca fiecare speta are specificul sau, are particularitati care tin de persoana, de imprejurarile si modalitatea de comitere, care, pentru identitate de ratiune, nu pot fi extrapolate, intotdeauna, si altor situatii in care o persoana este trimisa in judecata pentru aceeasi infractiune, in conditiile in care se constata ca modalitatea, contextul, in care s-a savarsit fapta, calitatile persoanei difera substantial de ceea ce s-a retinut, anterior, in jurisprudenta.

Concluzionand, Inalta Curte, in opinie majoritara, analizand intreg materialul probator administrat in cauza (discutii interceptate ambiental, procese verbale de redare a dialogurilor ambientale, suporti optici ce contin toate convorbirile, declaratii martori, declaratii inculpat, inscrisuri) constata ca nu rezulta existenta vreunei actiuni a inculpatului L. care sa se circumscrie elementului material al laturii obiective a infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite de catre acesta, precum si faptul ca inculpatul nu a avut nici un moment vreo influenta asupra martorului denuntator, de natura sa-i schimbe acestuia decizia, hotararea, atitudinea. In ceea ce priveste celelalte elemente constitutive ale infractiunii prevazute de art.13 din Legea nr.78/2000, respectiv, latura subiectiva, urmarea socialmente periculoasa si legatura de cauzalitate, acestea nu se mai impun a fi analizate intrucat nu exista intrunit elementul material al laturii obiective.

Pentru aceste considerente, inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, respectiv elementul material al laturii obiective, motiv pentru care va dispune, conform art.396 alin.5 din Codul de procedura penala, raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I din Codul de procedura penala, achitarea inculpatului O. pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000".

*Cititi aici integral sentinta ICCJ de achitare a lui Ludovic Orban



Adauga comentariu

*
*
laugh.giflol.gifsmile.gifwink.gifcool.gifnormal.gifwhistling.gifredface.gifsad.gifcry.gifsurprised.gifconfused.gifsick.gifshocked.gifsleeping.giftongue.gifrolleyes.gifunsure.gif

*

DISCLAIMER

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate. Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

rominvent.ro Harta avocati romania Harta avocati romania Lege5
PORTAL JURISPRUDENTA RELEVANTA
ULTIMELE ACTE NOUTATI
ABONEAZA-TE!

Introdu-ti adresa de email pentru a te abona la Lumea Juridica si vei primi notificari cu cele mai noi stiri si articole.